1,712 matches
-
pierd prin infiltrație și evaporare chiar în patul văilor respective; sunt considerate de către unii autori, văi ale unor vechi cursuri care au funcționat în perioadele climatice umede. În Africa de Sud - deșertul Kalahari sunt denumite "omuramba", iar în America Latină "arroyos". După trecerea viiturii uedul se transformă într-un șirag de bălți (în Sahara, "gueltas"), care dispar în câteva zile prin evaporație. Viitura uedului este bruscă. Ea apare ca un val uriaș care atinge viteze de 5-6 km/oră, uneori chiar de 15-20 km
Relief deșertic () [Corola-website/Science/300768_a_302097]
-
cursuri care au funcționat în perioadele climatice umede. În Africa de Sud - deșertul Kalahari sunt denumite "omuramba", iar în America Latină "arroyos". După trecerea viiturii uedul se transformă într-un șirag de bălți (în Sahara, "gueltas"), care dispar în câteva zile prin evaporație. Viitura uedului este bruscă. Ea apare ca un val uriaș care atinge viteze de 5-6 km/oră, uneori chiar de 15-20 km/oră. Bruschețea și viteza mare a viiturii ajung să smulgă de pe patul uedului cantități enorme de materiale și să
Relief deșertic () [Corola-website/Science/300768_a_302097]
-
de bălți (în Sahara, "gueltas"), care dispar în câteva zile prin evaporație. Viitura uedului este bruscă. Ea apare ca un val uriaș care atinge viteze de 5-6 km/oră, uneori chiar de 15-20 km/oră. Bruschețea și viteza mare a viiturii ajung să smulgă de pe patul uedului cantități enorme de materiale și să le transporte la distanțe mari. Atunci când aluviunile transportate sunt foarte fine, viitura are aspectul unei curgeri noroioase. Prin eroziunea laterală a unor ueduri vecine se formează o întinsă
Relief deșertic () [Corola-website/Science/300768_a_302097]
-
viteze de 5-6 km/oră, uneori chiar de 15-20 km/oră. Bruschețea și viteza mare a viiturii ajung să smulgă de pe patul uedului cantități enorme de materiale și să le transporte la distanțe mari. Atunci când aluviunile transportate sunt foarte fine, viitura are aspectul unei curgeri noroioase. Prin eroziunea laterală a unor ueduri vecine se formează o întinsă câmpie de eroziune, acoperită cu aluviuni (glacisuri) pe care apele divaghează. Zonele din avalele acestor câmpii de eroziune se caracterizează prin predominarea conurilor de
Relief deșertic () [Corola-website/Science/300768_a_302097]
-
în apropierea regiunilor înalte se împrăștie sub forma unor conuri aluviale. Asemenea procese sunt realizate de ueduri cu bazine hidrografice mari, situate în regiuni montane întinse, unde se pot produce ploi cu durata mai mare. Depărtându-se de munte brutalitatea viiturii scade, uedurile transportă materialele în suspensie (nisipuri, mâluri) și pe cele dizolvate până în cuvetele cele mai joase. Mâlurile și produsele dizolvate sunt depuse în partea centrală unde temporar se mențin lacuri, în general sărate. Nisipurile se depun pe marginea cuvetelor
Relief deșertic () [Corola-website/Science/300768_a_302097]
-
intervin procesele fluviatile (scurgerea în pânză, șiroirea) și cele eoliene (deflația). Scurgerea în pânză ("sheet flood") a fost semnalată ca un proces activ de modelare a regiunilor aride. Ea este rezultatul unei ploi abundente și de scurtă durată. Unda de viitură, concentrată în albia uedului din zona montană, la ieșirea din munte nu mai poate fi canalizată pe văile anastomozate; ea se va împrăștia pe suprafața glacisului, sub forma unei pânze continue de apă. Aceasta pânză transportă sfărâmăturile fine, pe care
Relief deșertic () [Corola-website/Science/300768_a_302097]
-
de munte abandonează materialele grosiere formând conuri de dejecție, cu panta destul de mare. Eroziunea laterală a uedului se exercită atât în aval de aceste conuri aluviale cât și în zona lor de formare. Materialele transportate și depuse în timpul undelor de viitură, formează pe patul uedurilor un pavaj greu de înlăturat. Din această cauza, energia uedului este consumată în exercitarea eroziunii laterale, care cu timpul duce la nivelarea glacisului. Divagările pe conurile aluviale lărgesc gura de vărsare a uedului la piciorul muntelui
Relief deșertic () [Corola-website/Science/300768_a_302097]
-
evoluție activă a acestora, prin retragerea lor spre amonte, paralelă cu ei înșiși. Din această retragere a versanților rămâne la baza lor o pantă de eroziune ușor înclinată, pe care pot fi împrăștiate aluviunile fine sau grosiere, aduse de marile viituri. Acestea sunt glacisurile. Cele mai frecvente și extinse suprafețe de glacisuri sunt întâlnite în regiunile tropicale și subtropicale (mai ales cele mediteraneene). Lungile perioade secetoase, ce alternează cu ploi scurte, torențiale, determină o eroziune accelerată ritmic, care duce pe de
Relief deșertic () [Corola-website/Science/300768_a_302097]
-
și o clădire administrativă. De asemenea, el a înființat un schit în localitatea Tețu și a construit un paraclis la Teiuș. Starețul Evloghie Oța a dezgropat vechea biserică (care era acoperită cu pământ și pietriș adus de către torenți cu ocazia viiturilor), a făcut importante lucrări de restaurare și a pus-o la dispoziția credincioșilor și a istoricilor. Cu această ocazie, s-a descoperit un craniu gălbui, frumos și care, răspândea mireasmă plăcută. Unii martori prezenți la dezgroparea bisericii în urma săpăturilor spun
Evloghie Oța () [Corola-website/Science/308887_a_310216]
-
acoperită cu trestie și rogoz, între satele Mălăiești și Brăviceni prezintă o mlaștină desecată tipică. Suprafața luncii constituită din roci argilo-nisipoase nu este netedă, fiind întretăiată de mulți afluenți, starițe și heleșteie. În perioada apelor mari de primăvară și a viiturilor pluviale este acoperită de un strat de apă cu grosimea de 2-4 m, pe o perioadă de la 2-5 zile până la 3-4 săptămâni. În aval de or. Orhei lunca se îngustează mult, ca urmare a stâmtorii de versanții abrupți ai văii
Râul Răut () [Corola-website/Science/308573_a_309902]
-
1940-prezent), Florești (1928-1962), Căzănești (1945-1980), Jeloboc (din 1923 până în prezent). Materialele observațiilor sunt publicate în edițiile respective ale CSA. face parte din râurile cu alimentare mixtă. Nivelurile de apă se caracterizează prin ape mari de primăvară înalte, o serie de viituri pluviale, care uneori depășesc înălțimea apelor mari de primăvară, și oscilații mari de nivel iarna, rezultat al moinelor. Asupra regimului hidrologic al nivelurilor își lasă amprenta de atenuare lacurile de acumulare. Apele mari de primăvară, de regulă, încep la sfârșitul
Râul Răut () [Corola-website/Science/308573_a_309902]
-
extrem înregistrat a fost de 4,7 m peste NCA. Debitul maxim înregistrat la postul Jeloboc a fost de 419 m³/s (anul 1969). În perioada apelori mari de primăvară, râul transportă 27% din scurgerea anuală. Durata propagării undei de viitură în sectorul Bălți-Jeloboc este de 2-3 zile. Viiturile pluviale vara se caracterizează prin creșteri și descreșteri intensive ale elementelor principale ale regimului hidrologic. Durata medie a viiturii este de 16 zile. Durata creșterii la Jeloboc este de 5 zile, iar
Râul Răut () [Corola-website/Science/308573_a_309902]
-
peste NCA. Debitul maxim înregistrat la postul Jeloboc a fost de 419 m³/s (anul 1969). În perioada apelori mari de primăvară, râul transportă 27% din scurgerea anuală. Durata propagării undei de viitură în sectorul Bălți-Jeloboc este de 2-3 zile. Viiturile pluviale vara se caracterizează prin creșteri și descreșteri intensive ale elementelor principale ale regimului hidrologic. Durata medie a viiturii este de 16 zile. Durata creșterii la Jeloboc este de 5 zile, iar a descreșterii - 11 zile. Nivelul maxim instantaneu înregistrat
Râul Răut () [Corola-website/Science/308573_a_309902]
-
mari de primăvară, râul transportă 27% din scurgerea anuală. Durata propagării undei de viitură în sectorul Bălți-Jeloboc este de 2-3 zile. Viiturile pluviale vara se caracterizează prin creșteri și descreșteri intensive ale elementelor principale ale regimului hidrologic. Durata medie a viiturii este de 16 zile. Durata creșterii la Jeloboc este de 5 zile, iar a descreșterii - 11 zile. Nivelul maxim instantaneu înregistrat aici a alcătuit 5,2 m, iar debitul maxim instantaneu - 449 m³/ s. Toamna, în urma ploilor, nivelurile cresc cu
Râul Răut () [Corola-website/Science/308573_a_309902]
-
Durata creșterii la Jeloboc este de 5 zile, iar a descreșterii - 11 zile. Nivelul maxim instantaneu înregistrat aici a alcătuit 5,2 m, iar debitul maxim instantaneu - 449 m³/ s. Toamna, în urma ploilor, nivelurile cresc cu 0,3-0,8 m, viituri substanțiale nu se formează. Iarna viiturile provoacă creșteri de nivel cu 0,5-1,5 m peste nivelul de etiaj. Regimul de iarnă este foarte instabil, fiind condiționat de moinele frecvente, uneori însoțite de ploi. Primele formațiuni de gheață (gheață la
Râul Răut () [Corola-website/Science/308573_a_309902]
-
5 zile, iar a descreșterii - 11 zile. Nivelul maxim instantaneu înregistrat aici a alcătuit 5,2 m, iar debitul maxim instantaneu - 449 m³/ s. Toamna, în urma ploilor, nivelurile cresc cu 0,3-0,8 m, viituri substanțiale nu se formează. Iarna viiturile provoacă creșteri de nivel cu 0,5-1,5 m peste nivelul de etiaj. Regimul de iarnă este foarte instabil, fiind condiționat de moinele frecvente, uneori însoțite de ploi. Primele formațiuni de gheață (gheață la mal) apar la sfârșitul lunii noiembrie
Râul Răut () [Corola-website/Science/308573_a_309902]
-
este deservită de șoseaua județeană DJ203K, care o leagă spre sud de și (DN2, lângă Buzău), și spre nord de Lopătari. Din acest drum, pe teritoriul comunei se ramifică și alte drumuri județene: DJ204M, drum afectat în 2010 de o viitură, duce spre nord către Bisoca, iar DJ102F trece niște dealuri către valea Sărățelului și duce mai departe de-a lungul acelui râu către Berca (DN10). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Mânzălești se ridică la de locuitori, în scădere
Comuna Mânzălești, Buzău () [Corola-website/Science/300826_a_302155]
-
în timpul luptelor pe care le-a dus cu Vasile Lupu, precum și ca locaș de surghiun pentru dușmanii săi. Biserica (în ale cărei detalii arhitecturale se văd influențe muntenești) precum și restul construcțiilor, au fost distruse în anul 1832 de o puternică viitură a Bistriței, care a rupt terasa pe care ansamblul fusese ridicat. Au supraviețuit până în prezent doar câteva structuri din corpul bisericii și cel al clopotniței, precum și câteva elemente de interior, mutate și conservate în alte edificii religioase din zonă. O
Mănăstirea Bociulești () [Corola-website/Science/332935_a_334264]
-
ce desparte comunele Zănești și Podoleni și merge limitrof canalului în paralel cu acesta. Edificiul, cu hramul Cuvioasa Parascheva, a fost ridicat în 1629 (1630 după alte surse) de către logofătul Dumitrașcu Ștefan împreună cu jupâneasa sa Nifia și, ruinat de o viitură care a surpat terasa Bistriței în 1832. Originea hramului Sfânta Paraschiva, se justifică - astfel cum scrie Melchisedec Episcopul în a sa "Cronică a Romanului și a Episcopiei de Roman"-, prin faptul că aici s-ar fi păstrat un deget din
Mănăstirea Bociulești () [Corola-website/Science/332935_a_334264]
-
cu Vasile Lupu. Numele de Bociulești în tradiția orală ar avea două origini, fie de la bocetele familiilor boierilor trădători ori cârcotași, surghiuniți și decapitați aici, fie de la bocetelor sătenilor ale căror case, cimitir și biserică ar fi fost distruse de viiturile Bistriței (ceea ce dealtfel a și determinat ulterior strămutarea vetrei satului pe terasele superioare ale râului). De numele mănăstirii, se leagă și o legendă locală care asociază existența unui blestem cu fictivele decapitatări ale soției domnitorului Vasile Lupu precum și ale fraților
Mănăstirea Bociulești () [Corola-website/Science/332935_a_334264]
-
exterior cât și la interior, a fost aplicat un strat de var. Catapeteasma era din lemn și cu icoane pictate tot pe lemn, având frumoase sculpturi de flori și frunze, de culoare roșie și albastră. În anul 1832, o puternică viitură a Bistriței a rupt terasa și a ruinat construcțiile, astfel că pe la 1890 așezarea se reducea la o ruina izolată și „” a mănăstirii. Fragmente de lemn din grinzi - care se mai remarcau în prima jumătate a secolului XX, purtau urme
Mănăstirea Bociulești () [Corola-website/Science/332935_a_334264]
-
piscicultură. În perioada regimului comunist, iazul a fost naționalizat. Au fost executate lucrări de supraînălțare a barajului, mărindu-se volumul acumulat, asfel încât să poată fi folosit și pentru irigații, și realizându-se și o tranșă pentru atenuarea undelor de viitură. Această extindere a fost posibilă și în urma realizării derivației Siret-Sitna, care a suplimentat debitele naturale ale Sitnei cu debite suplimentare din Siret. Odată cu modernizarea barajului s-au modernizat și descărcătorii de ape mari, astfel încât să corespundă noilor standarde și s-
Barajul Sulița () [Corola-website/Science/306118_a_307447]
-
o lungime de 8 km și o suprafață de 574 ha., adâncimea medie a lacului fiind de doar 1,16 m. La nivelul maxim, volumul total al lacului este de 19,4 milioane m³, volumul rezervat pentru atenuarea undelor de viitură fiind de 12,7 milioane m³, din care 2,7 milioane m³ între cotele celor două derversoare și 10,0 milioane m³ peste cota deversorului superior. Golirea de fund fiind insuficientă pentru evacuarea aluviunilor, în lipsa unor spălări, lacul de acumulare
Barajul Sulița () [Corola-website/Science/306118_a_307447]
-
cu un strat de mâl, până la s. Dobrușa - nisipos, pietros. Malurile sunt abrupte, cu înălțimea de 2-9 m, constituite din argile nisipoase, la muchii acoperite cuiarbă. Scurgera, din spusele băștinașelor, are loc doar în timpul topirii zăpezilor și trecerii undelor de viituri pluviale. În anii cu ninsori abundente, la sfârțitul lunii februarie-începutul lui martie, nivelurile apelor cresc până la 0,7-1,0 m peste NCA, cea mai mare creștere (până la 2 m) înregistrându-se 1947. În anii cu rezerve mici de apă în
Râul Dobrușa () [Corola-website/Science/314846_a_316175]
-
depășesc 0,2-0,3 m. După trecerea apelor mari de primăvară, nivelul scade brusc, la sfîrșitul lunii aprilie râul seacă, formând un lanț de bălți și heleșteie în sectoarele adânci ale albiei. În perioada de vară-toamnă pe râu trec 2-5 viituri pluviale cu înălțimea de 0,5-1,0 m. În 1948, după o ploaie abundentă, nivelul apei a crescut cu 3,2 m peste NCA.Perioadele de toamnă și de iarnă se caracterizează prin apariția scurgerii și prin oscilații mici de
Râul Dobrușa () [Corola-website/Science/314846_a_316175]