19,273 matches
-
de motive, alimentează mereu sursa dezbinărilor și sentimentelor de ură între etnii. Am stat și m-am gîndit ce perpetuează conflictul acesta milenar. Fiind milenar, o prudență a logicii te-ar îndemna să presupui dacă nu ar exista, cumva o vină între ambele părți?... Repet ce-mi spunea în glumă prietenul meu de altădată Belu Silber, după ce ieșise din închisoare. Era o vorbă a lui, care astăzi văd că s-a răspîndit, dar despre care pot să pun mîna în foc
Note, contranote by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17079_a_18404]
-
pună bețe în roate francezilor. Aceștia vor să afle pe ce căi a fost păgubit contribuabilul francez prin neplata unor impozite. Pentru ei e vorba de o afacere strict financiară. Că la noi ea a explodat politic, asta nu e vina magistraților francezi. nu e o noutate în România; deosebirea e că în timp ce francezii au pornit meticulos pe urmele ei, la noi, nimeni nu și-a dat osteneala să o elucideze. Banul public, în România, dar și în alte țări foste
Afacerea albumului by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17100_a_18425]
-
anunță anticipat realizarea unei dorințe arzătoare, pentru a forța realitatea să i-o îndeplinească. Schiță de autoportret Semnatarul scrisorilor nu numai că avansează versiunea fericirii sale, dar mai și mulțumește cerului (după ce a făcut ani grei de închisoare, fără vreo vină!) pentru șansa pe care i-a dat-o, de-a se bucura de viață: " Din firimiturile rămase se învrednicesc și câinii, iar din firimiturile Harului se pot împărtăși, pe urmele cananeiencii, și cele mai jalnice dintre făpturi. De ce n-aș
Expeditor: N. STEINHARDT by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17104_a_18429]
-
mi s-ar fi putut întîmpla, știind foarte bine că nu mi se poate întîmpla nimic și nu mi se putea întîmpla nimic pentru că nu comisesem absolut nimic ce ar fi putut fi considerat vreodată ca o atitudine anticomunistă". Evident. Vina e, desigur, a altora, o vină colectivă, aidoma celei ce ne-o pun acum în cîrcă "apoliticii" și "echidistanții". Drept care veninul împotriva confraților din aceeași tagmă nomenclaturistă se revarsă fără opreliști: "cu metodele specifice lui, a luat cuvîntul Zaharia Stancu
O struțo-cămilă ideologică (IV) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17105_a_18430]
-
știind foarte bine că nu mi se poate întîmpla nimic și nu mi se putea întîmpla nimic pentru că nu comisesem absolut nimic ce ar fi putut fi considerat vreodată ca o atitudine anticomunistă". Evident. Vina e, desigur, a altora, o vină colectivă, aidoma celei ce ne-o pun acum în cîrcă "apoliticii" și "echidistanții". Drept care veninul împotriva confraților din aceeași tagmă nomenclaturistă se revarsă fără opreliști: "cu metodele specifice lui, a luat cuvîntul Zaharia Stancu, vorbind așa cum, după cîte am aflat
O struțo-cămilă ideologică (IV) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17105_a_18430]
-
rămas fără serviciu (pentru că asta se întâmplă oricum!), iată-l rămas fără casă sau cu animalele otrăvite de cianuri și de tot felul de reziduuri toxice. Uluiala lor e întrecută doar de nesimțirea funcționarilor guvernamentali, care, după ce obosesc să dea vina unii pe alții, cad obosiți în patima "studiilor de fezabilitate" din care au aflat că lucrurile s-au întâmplat pentru că trebuiau să se întâmple! Toate acestea încep - oricât ar părea de incredibil - de la murdăria în care suntem obișnuiți să trăim
România: un ecorșeu (1) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17102_a_18427]
-
perpetue, mă bîntuia la tot pasul, am hotărît să nu schimb nimic din substanța acelor judecăți de valoare. Aceste texte, țesătură grafică, urzeală de litere (textus), apărute majoritatea în intervalul 1981-1989, le republic acum, cu inima împăcată." (s.m.) Așadar, de vină este "demonul bun" care nu a acționat, care nu a actualizat "textura". Cît despre "judecățile de valoare" ele constau întotdeauna în aprecieri precum: "Ceea ce ne stă la îndemînă este să punem în lumină un adevăr: o evidență, de fapt. Anume
Sub oblăduirea lui Hermes by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17108_a_18433]
-
săptămînal regresist, hebdomadar progresist și organ independent. Curat independent! Iată una din operele "clasicului epigramei românești", cum îl prezintă regresistul-progresist supliment: "Lumina-n depărtații aștri/ Cuvinte în abecedar,/ Minciuna-n ochii verzi-albaștri/ Și adevărul în pahar". Titlul? Ați ghicit: In vino veritas. Cronicarul nu crede însă că ați ghicit din prima, cum se zice acum, ce e cu ochii albaștri? Mai încercați! Culmea umorului negru-absurd îl găsim în pagina pe care Ion Țugui o consacră doctorului docent Petru Perciun, "autor al
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15863_a_17188]
-
citească despre planul arhitectonic al izvorului minune, care ne asigură tinerețe veșnică. Ar fi fost mai puțin îngrijorat de ce i se poate întîmpla, de frică, unui român în trecere prin America zilei de 11 septembrie 2001. Cu ce e de vină Paul Grigoriu? Mai nou în mass-media autohtone sînt suspendați din funcții oameni de presă nu pentru ceea ce spun, ci pentru ceea ce nu spun. Cazul flagrant e al lui Paul Grigoriu, de la Radio România, căruia i s-a dat această pedeapsă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15863_a_17188]
-
Grigoriu să fie acuzat că s-a transformat în portavoce politică. Iar Președinția, care a fost vizată de răspunsurile lui CVTudor, nu trebuia să ceară CNA-ului și Radioului să ia măsuri împotriva realizatorului emisiunii. Paul Grigoriu nu e de vină că CVTudor se află în parlament, nu e de vină nici că PRM-ul e cel de-al doilea partid parlamentar din România. Realizatorul emisiunii nu poate fi ținut răspunzător pentru declarațiile șefului unui partid care nu e scos în afara
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15863_a_17188]
-
politică. Iar Președinția, care a fost vizată de răspunsurile lui CVTudor, nu trebuia să ceară CNA-ului și Radioului să ia măsuri împotriva realizatorului emisiunii. Paul Grigoriu nu e de vină că CVTudor se află în parlament, nu e de vină nici că PRM-ul e cel de-al doilea partid parlamentar din România. Realizatorul emisiunii nu poate fi ținut răspunzător pentru declarațiile șefului unui partid care nu e scos în afara legii. De asemenea, nu era treaba lui Paul Grigoriu să
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15863_a_17188]
-
al Cronicarului. Mai rămîne ca Președinția, Parchetul General etc. etc. să-și facă datoria și ele. Cei care au cerut sancționarea realizatorului Sfertul Academic dau o incredibilă dovadă de lașitate, războindu-se cu cine nu trebuie. Cu ce e de vină Paul Grigoriu că CVTudor e CVTudor? Grigoriu e ziarist și în această calitate l-a stors pe invitatul său de tot ceea ce putea spune acesta, făcînd un serviciu neprețuit celor care sînt plătiți, tot din bani publici, să-și facă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15863_a_17188]
-
Marina Constantinescu Mă grăbesc să vă prezint, provocîndu-vă, să citiți, de fapt, ultima carte a Ilenei Mălăncioiu, Vina tragică, apărută în vara asta la Editura Polirom, directorul editurii, Silviu Lupescu optînd, încă o dată, pentru numele și opera autoarei. Vina tragică - Tragicii greci, Shakespeare, Dostoievski, Kafka - reprezintă teza de doctorat pe care Ileana Mălăncioiu, absolventă de filosofie, o susținea
Hamlet și cartea utopiei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15875_a_17200]
-
Marina Constantinescu Mă grăbesc să vă prezint, provocîndu-vă, să citiți, de fapt, ultima carte a Ilenei Mălăncioiu, Vina tragică, apărută în vara asta la Editura Polirom, directorul editurii, Silviu Lupescu optînd, încă o dată, pentru numele și opera autoarei. Vina tragică - Tragicii greci, Shakespeare, Dostoievski, Kafka - reprezintă teza de doctorat pe care Ileana Mălăncioiu, absolventă de filosofie, o susținea în 1975, cam în același timp cu alt filosof, Gabriel Liiceanu și lucrarea sa Tragicul, neștiind unul despre abordarea celuilalt. Ediția
Hamlet și cartea utopiei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15875_a_17200]
-
spirit de observație pe care îl are, de analiză a textului. Ea pleacă sistematic, căutînd să descifreze și să identifice sursele unei literaturi tragice, și anume marile mituri ale Antichității, pentru a desface apoi un evantai de personaje surprinzător asamblate. "Vina tragică se definește în raport cu legea morală a eroului de al cărui eșec afirmator luăm act - indiferent de conținutul concret al acestei legi". Discuția despre legea destinului, și întreaga teorie aplicată pe Oedip-rege situează la capătul ei dihotomia între tragic și
Hamlet și cartea utopiei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15875_a_17200]
-
a scrie ea însăși o tragedie din care corul antic nu este alungat. Există în text repetiții, reluarea unui punct de vedere care este privit din nou, din perspectiva altui erou, șoaptele-afirmații rămînînd ca într-un background esențial. Liantul este vina, învinovățirea, disperarea reală sau virtuală, nebunia, ezitarea, asumarea, amînarea, principiile, moralitatea, legile, Dumnezeu. Pe tot parcursul cărții, eroii selectați de Ileana Mălăncioiu alcătuiesc un cor din care ies, la un moment dat, pentru a deveni protagoniști, și se retrag somptuos
Hamlet și cartea utopiei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15875_a_17200]
-
fi vinovat, a fi sau a nu fi tragic... Cartea are și o capcană, construită poate ca o captatio benevolensis: simplitatea și coerența formulărilor pot crea înșelăciunea că ai priceput grabnic sensul, atît de profund, însă. De fapt, a citi Vina tragică înseamnă și îngurgitarea hulpavă a cuvintelor, și popas, și fuga după legături surprinzătoare, și meditație, și introspecție și, în cele din urmă, o evaluare a propriei existențe din perspectiva asumării faptelor, gesturilor, gîndurilor cu consecințe dunătoare celorlalți și chinuitoare
Hamlet și cartea utopiei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15875_a_17200]
-
civilizații comuniste". Aceeași presă care ignoră seniorial dejecțiile basculate de ani de zile și de "România Mare", și de "Europa" și de "Atac la persoană" s-a năpustit pe Academia Română, ca și cum acolo ar fi fost marea hibă. Academia Română are evident, vina ei imprescritibilă. Nu e suficient să-l reeditezi pe Creangă și să premiezi cutare nulitate slugarnică pentru a considera că ți-ai îndeplinit misiunea. Când în fruntea institutelor și filialelor academiei se află inși în cel mai bun caz obscuri
Un "Mein Kampf" românesc? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15897_a_17222]
-
la Praga nu mai putem călători fără viză, cum o să călătorim la Paris și la Roma?! Cum vor explica, în 2002, marii patrioți de azi că și-au bătut joc de țară mai ceva decât sălbaticele hoarde migratoare? Desigur, dând vina de străinătate, pe complotul mondial împotriva prea-purilor aflați la conducerea țării. Pentru ei și nevestele lor, topite de admirație în fața afluxului de geniu politic, ar putea fi o consolare. Pentru restul populației, însă, doar nota de diapazon a prohodului.
Spre NATO, cu securiștii-n frunte! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15881_a_17206]
-
un motiv important din cauza căruia destui refuză, în ultimul timp, colaborarea. Pierderea este a radio-ului, care își diluează consistența valorică a repertoriului și a pieselor care să rămînă în fonoteca de aur. Pierderea este și a ascultătorilor, fără nici o vină, care își au în acest gen de spectacole un reper, o formă, dacă nu singura, de conectare la fenomenul teatral, care nu ajunge la ei decît pe această cale. La urma urmelor, teatrul radiofonic rămîne acel spațiu în care cuvîntul
Spre Europa by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15910_a_17235]
-
aceea de lichidare publică a adversarilor. Nu gîndești (sau nu te exprimi) ca mine? Dispari. Aici este un punct nodal al problemei. După 1989 tocmai acest transfer al conflictului din domeniul ideilor în acela al acțiunii concrete a fost de vină pentru polarizarea intelectualilor. Sindromul mineresc a plutit mereu în aerul primei jumătăți a deceniului zece. Nu faptul că unii erau pro și alții contra a fost esențial în ruperea în două a intelectualității românești postcomuniste, ci suspiciunea ori certitudinea celor mai mulți
Cînd ne despart ideile by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15915_a_17240]
-
eroică asupra omului, narativ atît cît să i se poată asocia diverse scenarii epico-propagandistice și, mai ales, cu o privire marcată de un realism puternic, nu putea fi multă vreme ignorat sau, așa cum s-a și întîmplat chiar, sancționat pentru vini care n-au fost niciodată numite (eliminarea, de pildă, din învățămînt). întîlnirea pictorului, dar și a altor artiști din aceeași categorie, cu ,,estetica" realist-socialistă a avut loc, așadar, chiar pe terenul artistului. Printr-un abuz de lectură și de interpretare
Arta românească între 1945 -1964 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15941_a_17266]
-
pruncia unui astru prefira între genele sale tămîie, alinare. Ci credincios rînduielii dezvăluirii și retragerii în Nevădit, se perindă făpturi prin zariștea iluminării; necontenit își împrumută elementele unul altuia moartea. Reînturnate la timp în fruntariile Absenței din care au purces" (Vina de nespus). Logica omului al cărui exponent ni se înfățișează poetul e, așadar, dispariția. De-a dreptul sau pe ocolite, prin intermediul discursului înfiorat de sensuri "ultime", ținta sa o reprezintă sinuciderea, "singura problemă filosofică serioasă", în optica lui Albert Camus
Un sol al "ireparabilului" (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15934_a_17259]
-
Scriitura meteoriților deasupra mării zăbovea neînțeleasă" (Fruntariile inocenței). Inaugurala imagine apare ciuruită de "ispite", de o "arsură", de "gustul înștiințării", slujind, inclementă, la configurarea "sorții", descoperind fără zăbavă mecanismul pedepsei fără pricină, oribila gratuitate a suferinței universale: "Tăinuit se înfiripa vina, o stalactită în grotele ispitei/ O străveche înseninare se spulbera de pe frunți zeiești/ Primare înțelesuri se evaporau pe buzele-ți străfulgerate/ Dăinuia în loc arsura, gustul înștiințării/ Din cîteva fărîme (iarna, tainul unei păsări)/ Se alcătuia o soartă/ Se alipea frunții
Un sol al "ireparabilului" (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15949_a_17274]
-
anumite cîmpuri lexicale sau serii sinonimice. Una dintre aceste zone semantice mi se pare a fi cea a copilului - considerat nu atât din punctul de vedere al vîrstei ("defectul" de imaturitate), cît din acela al raportului familial, al atitudinii părinților (vina alintului, ridicolul protecției exagerate). Rezultatele unei analize semantice asupra desemnărilor copilului poate produce anumite surprize, mai ales pentru cine are prejudecata că aici s-ar manifesta mai ales sentimente frumoase, sensibilitate și afectivitate pozitivă. Tema nu poate să nu evoce
Imagini și desemnări ale copilului by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15967_a_17292]