32,832 matches
-
numită a uraniștilor (homosexualii) "printre care Negoitescu (incontestabil, personajul principal al jurnalului, datorită prieteniei sale calde cu autorul), Stere Popescu, Mihai Rădulescu, Petru Comarnescu, Ovid Constantinescu. Unii, ca Negoitescu, isi recunoșteau condiția, cei mai multi (că, de pildă, Comarnescu) o negau cu violența. Dar tipologia lor (vezi pagina 250 în al doilea volum) e bine, cu finețe surprinsă. Și le deplînge, justificat, starea de fapt. ("Căci erosul homoerotic este incomparabil mai obsedant decît al nostru, cel heteroerotic. Privită într-o anumită perspectiva, homosexualitatea
Un jurnal tulburător by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17934_a_19259]
-
orice prilej. Evident, românul lui Sînger are un filon foarte actual astăzi pentru că problematizează ură etnică, vrăjmășia între oameni care împart același teritoriu, si care, treptat, din sentiment oarecum motivat (voința de expansiune sau dorința de răzbunare) devine sminteala pură, violența oarbă în care nimeni nu mai știe exact de ce e atît de important să îi ia viața celuilalt. Craiul cîmpiilor are structura unei distopii cutremurătoare: tot ceea ce pătrunde în acest univers brutal și primitiv explodează de-a dreptul, transformîndu-se într-
Fascinatia ororii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17939_a_19264]
-
să îi ia viața celuilalt. Craiul cîmpiilor are structura unei distopii cutremurătoare: tot ceea ce pătrunde în acest univers brutal și primitiv explodează de-a dreptul, transformîndu-se într-o calamitate tulburătoare. Neînțelegerile etnice capătă proporții colosale, la fel disensiunile religioase, ori violența împotriva femeilor. Intoleranță de orice fel, odată stîrnita, devine apocaliptica. Personajele lui Isaac Bashevis-Singer din Craiul cîmpiilor au, pentru a menține articulațiile unui astfel de univers, o constituție interesantă: ele sînt niște fundamentaliști frenetici, oameni precari și tocmai de aceea
Fascinatia ororii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17939_a_19264]
-
asimilată în logica locului, convertita și pervertita: vorba pașnică a lui Ben Dosa e priceputa în cheie seducătoare, femeile se îndrăgostesc de el, mai ales una anume, si evreul devine, la rîndul său, pricina de noi izbucniri de ură și violență. Sfîrșitul lui tragic e grăbit de apariția unui personaj care incearca și el să răspîndească între oameni credință, numai că de data această credință creștină. Spre deosebire de rabin, însă, care împărtășea o religie fără a sabota în același timp altele, mesajul
Fascinatia ororii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17939_a_19264]
-
claritate: acuză împotriva evreilor. Ideea din subsidiarul acestui nucleu al poveștii merită să ne pună pe gînduri: acești indivizi barbari și violenți sînt deschiși creștinismului în mare măsură pentru ca le vorbește pe limba lor, o limbă a fanatismului și a violenței. Povestea e centrată pe trei personaje care împreună formează atît un trio conjugal, cît și nuclee virtuale, care se concretizează pe rînd, ale comunității în care trăiesc. Cei trei sînt Cybula, craiul leșilor, Cora, o femeie desfrînata, de vîrstă mijlocie
Fascinatia ororii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17939_a_19264]
-
Greață. Nu-i, ca la Proust, concluzia unei experiențe interioare. În datele experienței ei, starea de confuzie ajunsă la descompunere, potențata la maximum - cum vede bine Corina - de gemeni, dublu de pus în legătură și cu ideea lui Girard, a violenței în asemănare, deci starea de descompunere nu poate duce decît la desăvîrșirea ei, stadiul canceros, al Lenorei sau la ftizia lui Maxentiu, stadiul diafan. Încep să înțeleg. Înțeleg unde bați. Zexe! armonie, în societatea românească. Cancerul și tuberculoză ne așteaptă
Un postcioranian by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17964_a_19289]
-
-l, că românii n-ar fi violenți. Citește ziarele, omule, si vezi-i cît is de blînzi? Uite că nu le mai citesc. De cînd au venit ăai nostriă, apucători cu forțe proaspete, nu mai vreau să știu. Cît despre violență, degeaba-mi bat gură, nu pricepi: una e cum sîntem, alta cum ne vedem". O antifilosofie a prostiei face parte cu brio din recuzita cinismului: " Am un singur dezacord cu L. La capătul cărții lui care a trecut neobservată, ceea ce
Un postcioranian by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17964_a_19289]
-
de nedreptăți, comunismul nu e incompatibil cu bună credință și, doi, a-i judeca pe oameni după categorii e a gîndi tocmai că Marx, care n-a vrut să știe decît de clase, nu de indivizi". Ori: Nu poți răspunde violenței decît prin violență. Dacă răspunzi altfel, ai să fii sclav sau martir". Cînd tonul se domolește, gîndul te poartă (dat fiind și decorul galic) la Jules Renard: "Homosexual nu-s, adolescent nici atît. Snob? Da de unde! Prea-s comod. Nu
Un postcioranian by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17964_a_19289]
-
nu e incompatibil cu bună credință și, doi, a-i judeca pe oameni după categorii e a gîndi tocmai că Marx, care n-a vrut să știe decît de clase, nu de indivizi". Ori: Nu poți răspunde violenței decît prin violență. Dacă răspunzi altfel, ai să fii sclav sau martir". Cînd tonul se domolește, gîndul te poartă (dat fiind și decorul galic) la Jules Renard: "Homosexual nu-s, adolescent nici atît. Snob? Da de unde! Prea-s comod. Nu mai departe decît
Un postcioranian by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17964_a_19289]
-
între două categorii de poeți: "În această a constat dintotdeauna apropierea latină de inconștient; ea nu are loc în visătoarea risipire de sine a spiritului german, ci printr-o amestecare a obiectelor, o spargere a ordinilor", într-o "obscură și violență autoincantatie prin magia cuvintelor și a ritmurilor". Negreșit, Miron Kiropol e, din acest punct de vedere, un poet de tip latin. Verbul sau mediteranean nu se risipește visător, ci amestecă obiectele, le malaxează, ordonează resturile lor cu voluptatea sado-masochistă a
Un rimbaldian român by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17982_a_19307]
-
prima lui pagina, neînceputa, am scris cu litere de tipar că pe un ittlu definitiv: VIȘINE PENTRU MINERI. * * * La asta mă gîndeam în septembrie 1991 cînd, la T.V., l-am văzut pe fătălăul asiatic încrezut și crud și care, în violențele lui lase, își închipuie că seamănă cu Eminescu. Operatorul care a înregistrat scenă poate să depună mărturie că tot ce scriu este exact și că (dacă ar vrea) ar putea să-mi trimită eventual pe adresa redacției și alte amănunte
Ce naste din pisică... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17992_a_19317]
-
de-a lungul anilor, de la obiectivitatea analizelor din Zig-Zag, Expres Magazin și Evenimentul zilei la vehemență diatribelor din Național și Cotidianul. În plus, stilul detașat și ironic de altădată, capabil să evidențieze circul vieții politice, a început să facă loc violențelor de limbaj. Lui Ion Cristoiu îi place însă - nu se știe din ce cauză - să piardă. Simte o stranie voluptate să se ridice de la masa de pocker a publicisticii românești complet ruinat și să dispară romantic în noapte, urmând ca
Dacă politică nu e, nimic nu e by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17999_a_19324]
-
În CURENTUL, Cristian Antonescu își punea și el o întrebare, la începutul săptămînii trecute: "Să-și fi greșit, oare, calculele oficialii Organizației Nord-Atlantice?" pentru a afirma că aceștia au declanșat o operațiune de pacificare a Iugoslaviei unde, "în loc să fie îngenuncheata, violența se întinde, răbufnind cu și mai multă înverșunare." Și mai scrie Cristian Antonescu: "Din informațiile vehiculate de mass-media internațională, în Kosovo, armata și poliția sîrbă au dezlănțuit o nemiloasa ofensiva de purificare etnică (...) Războiul a scăpat de sub control." Dar în ce măsură
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18017_a_19342]
-
lumea (. . .) și îi dă o formă suficientă și armonioasă, determinată parcă de un impuls interior". Sau, cu visul, care deși aflat în afara existenței noastre cotidiene, e un depozitar al pasiunilor și obsesiilor de peste zi. Aventură presupune o expulzare vremelnica, dar violență a sinelui din propria să viața, numai pentru că acesta să aibă unde să se întoarcă. Dar atunci ce sînt aventurierii de profesie, care fac sistem din absența sistemului? După Simmel, ei sînt aceia care au permanentă nevoie de o distanțare
Veverita intelectuală by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18014_a_19339]
-
Stiloul și foile albe), completează un tablou pictat în tonuri, încă o dată, bacoviene. Chiar și prozele care par a ieși din acest registru (Despre Blond numai de bine, Si trenul încetini, Pana) - cu oameni banali care capătă personalitate prin afișarea violenței și cu imaginea unei lumi amorțite care dă semne că poate exploda, arătînd sub aparentă rutinei un cazan care clocotește - nu fac decît să confirme regulă "jocului" unei morți anunțate în deșertul de cenușă. Autorul ne avertizează asupra faptului că
Melodrame suspendate by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/18069_a_19394]
-
perioada anilor 1939 - 1944, omise prostește la tipărirea ediției din 1985 (spun prostește pentru că, din punct de vedere ideologic, poziția lui Rebreanu se suprapunea perfect celei oficiale, comuniste, din epoca, măcar în legătură cu aberantă "rebeliune" legionara) ne atrage atenția asupra permanentei violenței în societatea românească. De la riturile barbare ale dacilor - sau ceea ce ni se pare că știm despre daci -, trecând prin cruzimea medievală, prin ticăloșia ce combină asasinatul cu trădarea din perioada premoderna, în fine, violențele absolut șocante din epoca modernă și
Pietroaie pentru Reclădirea Cartaginei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18063_a_19388]
-
legionara) ne atrage atenția asupra permanentei violenței în societatea românească. De la riturile barbare ale dacilor - sau ceea ce ni se pare că știm despre daci -, trecând prin cruzimea medievală, prin ticăloșia ce combină asasinatul cu trădarea din perioada premoderna, în fine, violențele absolut șocante din epoca modernă și contemporană, într-o vreme în care lumea civilizată le-a trecut demult în uitare, bestialități ce au colorat în negru istoria României și în 1907, și în timpul primului Război Mondial, și în anii treizeci-patruzeci
Pietroaie pentru Reclădirea Cartaginei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18063_a_19388]
-
a misterelor zeiței egiptene Isis. Se zice că Ovidiu ar fi fost legat prea mult de Fabius Maximus care, în calitate de curtean, încercase să-l susțină că moștenitor al tronului pe Agripa Postumus, împotriva lui Tiberiu, fiul Liviei. Ea, că mama violență a lui Tiberiu, avea să arunce asupra poetului petrecăreț trăznetul, la mijloc mai fiind vorba și de aventurile fiicei sale, Iulia, companioana de nebunii cu mediul poetului. Mare va fi fost stricăciunea pedepsită crunt de perechea imperiala, deoarece însuși Ovidiu
Cînt lucruri triste,fiind trist by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18091_a_19416]
-
soldați și marinari, prizonieri, sclavi. Soarta lor, odată căzuți la pat cu această boală, era de cele mai multe ori pecetluita: moartea, uneori prin blîndă, treptată stingere a pacientului care refuză să mai trăiască privîndu-se de alimente și băutură, alteori prin extremă violență, sinucideri spectaculoase, cu repetate și disperate lovituri îndreptate împotriva propriei persoane. Medicii se temeau de această maladie a memoriei și a imaginației totodată, socotind-o contagioasă și imposibil de vindecat. Cei ce se încumetau totuși să îi caute leacul erau
Nostalgici în masina timpului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18059_a_19384]
-
a lămuri, cu cât mai multă elocventa, situația "celor patru milioane de români." Fiindcă în fiecare moment al acțiunii sale Slavici va urmări cu atenție complotul, încercarea de subordonare, de ocupare, de înrobire. Dualismul a dus la o politică de violență deznaționalizare; iar Dualismul i-a fost impus Austro-Ungariei "din afara"! În documentata să lucrare Evreii din România (1866-1919). De la excludere la emancipare (traducere C. Litman, Ed. Hasefer, București, 1996, pp. 240-241) Carol Iancu atrage atenția asupra broșurii, citând câteva segmente mai
Slavici si arta autodistrugerii la români by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/18026_a_19351]
-
unele momente, în ceea ce s-ar zice că alcătuiesc crezurile sale, pe atît de nestatornic se relevă Tudor Arghezi în altele, gata a-și reorientă capacitatea de atașament admirativ în altă direcție, înlocuită și aceea în scurt timp. Nu cumva violență pamfletelor, acel "complex al agresiunii", care-l făcea a proclama: " Totul este permis" sau: "Stilizata, violența se prezintă, în arta și literatura, ca piatra construcției", încearcă a masca tocmai incapacitatea fixării, nestatornicia precum o secretă infirmitate? Nu cumva temperamentul coleric
Psihologie argheziană (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18084_a_19409]
-
relevă Tudor Arghezi în altele, gata a-și reorientă capacitatea de atașament admirativ în altă direcție, înlocuită și aceea în scurt timp. Nu cumva violență pamfletelor, acel "complex al agresiunii", care-l făcea a proclama: " Totul este permis" sau: "Stilizata, violența se prezintă, în arta și literatura, ca piatra construcției", încearcă a masca tocmai incapacitatea fixării, nestatornicia precum o secretă infirmitate? Nu cumva temperamentul coleric pus în scenă, frecvent cu asupra de măsură, încearcă, prin iconoclasm, să "dreagă" un defect constituțional
Psihologie argheziană (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18084_a_19409]
-
la minimale măsuri de spargere a monopolului etatist - iar din noiembrie 1996 partizan al Reformei, pe cât de indecis să apuce taurul de coarne. Nu se știe cum s-ar fi petrecut lucrurile când Reformă ar fi succedat unui stadiu de violență socială, cănd iarăși este neclar cine ar fi fost învingătorul. Oroarea de violență a unei societăți pe care comunismul n-o cruțase, i-a salvat nomenklaturii batalioanele, si cum un singur torționar n-a avut de suferit fizic, regruparea foștilor
Scurtă privire peste umăr by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/18113_a_19438]
-
al Reformei, pe cât de indecis să apuce taurul de coarne. Nu se știe cum s-ar fi petrecut lucrurile când Reformă ar fi succedat unui stadiu de violență socială, cănd iarăși este neclar cine ar fi fost învingătorul. Oroarea de violență a unei societăți pe care comunismul n-o cruțase, i-a salvat nomenklaturii batalioanele, si cum un singur torționar n-a avut de suferit fizic, regruparea foștilor, perpetuarea lor în aparatul de stat, s-a produs instantaneu, blocând cu succes
Scurtă privire peste umăr by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/18113_a_19438]
-
sigură în limitele enunțului și la o demonstrație consolidată cu încă un exemplu convingător că orizontul plasticii transilvane are un metabolism propriu. Că marile sale argumente sînt trăirea intensă, dezavuarea subtilităților de recuzita, priză puternică la materie și o anumita violență a expresiei. Faptele n-au evoluat, însă, tocmai atît de previzibil. Și asta pentru că Gheorghe Ilea, cu toată izolarea să, nu este în nici un fel pictorul tradițional, scufundat definitiv în lumea tabloului și, prin consecință, lesne de urmărit, uneori chiar
Fînul ca furaj estetic by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18105_a_19430]