14,944 matches
-
Cana, Sion, pridvoare înflorite, ecouri de război, flori ofilite, o zi de Yom Kippur cu toți evreii, Capernaum și Marea Galileii, capre, măgari, moschei cu minarete, fresce cu sfinți, ruine cu regrete, Vitezda și Tabor și piatră tare, păcate și virtuți duse-n spinare, migdali și milosteniile lui Berlucci, biserici, sinagogi și Drumul Crucii, pâlcuri de palmieri, oi, beduini, Golgota, moaște, rodii, oaze, crini, turbane albe, chipe de iudeu, urme străvechi de pași de Dumnezeu, terase, turnuri, serpentine, trepte, urcușuri, coborâșuri
JURNAL DE PELERINAJ ÎN ŢARA SFÂNTĂ de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1747 din 13 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382301_a_383630]
-
în acest fel și față de sine, și față de acea personalitate, dintr-un singur motiv mai evident: nu se fixează atenția pe ce are în sine umanitatea, mai presus de tot: frumusețea și iubirea! Unită cu o totală obiectivitate, oglindirea acestor virtuți omenești nu numai că nu este greșeală, este dovadă de sinceritate. Iar dacă aceasta s-ar face șovăitor, n-ar însemna altceva decât nechibzuința de a așeza în galerie un tablou prăfuit. Printre meandrele multora se numără săritul la atac
CEZARA DAFINESCU. SIMBOLUL INELULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382327_a_383656]
-
a fost aleasă!” ...Fiți, așadar, atenți, dragi cititori, că iată ce vi se poate întâmpla, dacă vă jucați pe rețeaua de socializare numită Facebook. ,,Izvoarele din Alimănești”, ,,Izvorul luminii”, ,,Izvorul credinței”, ,,Izvoarele, lacurile și adâncurile” exploatează - liric - alte și alte virtuți ale temei, fără de țărmuri, izvoarele. O dezarmantă - prin ingenuitate - confesiune, în stilul picturilor naive, descoperim la pag. 61: ,,M-am născut la Craiova,/ Dar am crescut la țară,/ Unde-mi petreceam/ Vacanțele de vară./ Și-am început să scriu/ Doar
Dan LUPESCU despre… ,,Izvoarele” CRISTINEI MARIANA BĂLĂŞOIU ca taină şi chemare a obârşiilor [Corola-blog/BlogPost/93066_a_94358]
-
Spun „un fel de reafiliere”, pentru că puternicul, dreptul, verticalul jurnalist Lazăr Lădariu, care este în gazetărie de 53 de ani, n-a părăsit nicio clipă „baricada adevărului, pentru neam și țară”!. Tot domnul Lazăr Lădariu, sensibilul poet, a binemeritat și „Virtutea Literară” înmânată de domnul Al. Florin Țene. În cazul doamnei Mariana Cristescu „s-au forțat niște uși...rabatabile” (vorba unui om pe care-l iubesc mult), domnia sa fiind...reprimită undeva de unde n-a lipsit nicio clipă, adică în rândurile ziariștilor
Punţi de lumina SPOR DE LUMINĂ LA ECHINOCŢIU [Corola-blog/BlogPost/93095_a_94387]
-
de lemneť și ŤFebrăť marchează o evoluție Ťspre altcevať. În ele, trec cu hotărâre la versul alb, pe care îl mai practicasem și în culegerile precedente, rămânând, parcă, mai atras de metronomul stihului ritmat și rimat. Așa am avut revelația virtuților acestui mod de a ne exprima. În versul alb, ritmul e foarte important dar, semănând cu cel al respirației, el nu pune probleme de ordin tehnic. Poți lesne cădea în proza crasă, dar nu mai mai mult decât în scandarea
Neconsimțitoarea nimfă by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8216_a_9541]
-
analiză critică a "societății masculine germane". De altfel, Nicolaus Sombart se erijează în mai toate scrierile lui de sociologie culturală, dar mai cu seamă în volumul Femeia este viitorul bărbatului, în admiratorul "eternului feminin", evocînd însă de pe poziții net masculine virtuțile matriarhatului și avantajele "amorului liber". Carl Schmitt n-a întîrziat să riposteze etichetîndu-l drept "euro-erotoman" pe fiul venerabilului său prieten Werner Sombart... Tînărul Sombart a știut, spre deosebire de austerul și savantul său părinte, să deguste din plin savorile vieții crede FRANKFURTER
Un admirator al "eternului feminin" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/8227_a_9552]
-
1982/83, publicat însă abia în 2003, care-i contrariază pe nu puțini dintre venerabilii universitari care au frecventat în calitate de profesori, invitați sau bursieri academica instituție, situată în Grunewald, în imediata apropiere a Institutului Cultural Român "Titu Maiorescu". Încrezător în virtuțile iubirii propovăduite de Fourier, "Familisme, Érotisme, Amitié", Sombart (născut în 10 mai 1923) se căsătorește deja din 1950, devenind ulterior tatăl a patru copii. Dar, așa cum notează cotidianul berlinez TAGESZEITUNG în articolul comemorativ, franchețea cu care "reprezentantul unei generații, poate
Un admirator al "eternului feminin" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/8227_a_9552]
-
vilei din Grunewald, dedîndu-se deliciilor lecturii "la orizontală", venerabilului profesor Werner Sombart care-și citea cărțile la birou cu creionul în mînă i se pare suspectă această apucătură "hedonistă" a fiului său și desființează micul colț de rai lansînd sentința " Virtutea este verticală, păcatul, orizontal." Un episod cheie care pare a marca și viziunea ulterioară a lui Nicolaus Sombart asupra lumii, percepută sub semnul contrastelor. România copilăriei (mărturisește Sombart în scrierile memorialistice și în confesiunile făcute prin viu grai) a avut
Un admirator al "eternului feminin" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/8227_a_9552]
-
dat să asist la o erupție verbală mai scânteietoare și mai constantă decât aceea a prietenului meu. Eu însumi, proaspăt reîntors în țară după un lung exil într-o limbă străină, încercam să-i țin isonul, redescoperind, la rându-mi, virtuțile ludice ale limbii materne. Așa s-a născut acea formație muzicală despre care vorbea Paul Ancel, șnumele lui Celan dinaintea pseudonimului anagramatț revendicându-și, cu modestie, rolul de acompaniator, când, de fapt, acompaniatorul eram eu. Și adesea, nu eram nici măcar
Obsedanții ani by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8229_a_9554]
-
incultura filozofică după paravanul improvizațiilor livrești. Cei care însă vor fi capabili de îmbinarea celor două însușiri vor fi autorii viitorului. Potrivit lui Ciprian Vălcan, soluția stă în "realizarea unei alianțe fără prejudecăți între filozofie și literatură, în așa fel încît virtuților filozofiei să li se adauge vitalita--tea și infinita capacitate a atenției impuse de specificitatea literaturii. Doar astfel filozofia ar putea să supraviețuiască propriei sale morți anunțate de sute și sute de pieze rele, doar astfel filozofia ar putea să redobîndească
Surîsul centaurului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8257_a_9582]
-
recenziile dedicate, periodic, volumului. Nimic semnat, așadar, de părintele spiritual și stilistic al Băieților de gașcă, după cum rezultă, de altminteri, din șirul de cronicari literari pe care l-am reconstituit mai sus. Totuși, pentru nici un cititor, candoarea nu e o virtute. Cum ar putea să ne lase indiferenți un artificiu prin care se suplimentează ceva ce nu pare a mai lăsa loc de adaos? Cum am putea să trecem pe lângă menționarea actului autoritar al unei selecții prealabile? Merită să reproduc, aproape
La închiderea ediției by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8280_a_9605]
-
mici, neînsemnate, de la munte, ca în cartea lui Ramuz, mai rezistă, cu obstinație, la dinamismul și presiunile istoriei. Acolo încă mai sunt pure și necontaminate precum lumina necreată: teama, curajul, credința, îmbrăcămintea, cinstea, dragostea, moartea, munca, petrecerea ,mânia, iertarea. Acolo virtuțile și păcatele au greutatea de început și cu nici un chip nu pot fi dislocate încă din înțeles și înțelepciune. Lumea aceasta, pe care am cunoscut-o bine în copilăria mea, care există încă în fragmente mici la mari înălțimi, se
Marea spaimă by Ioan Pintea () [Corola-journal/Journalistic/8301_a_9626]
-
se amestecă diavolul creștin, golemul iudaic, androidul anglo-saxon, toate într-o formulă ritmico- melodică asistată de ordinator: „un animal cu adevărat înspăimântător, atât prin mărimea exagerată a corpului său, cât și prin cruzimea sa; forța îi stă în șale, iar virtutea în buric; coada lui, încordată, arată ca un cedru, nervii genitali sunt contractați, oasele îi sunt ca niște țevi, iar cartilajele ca niște lame de fier... Colții săi inspiră teamă, corpul său parcă ar fi din metal, plin de solzi
Necuratul ?i p?catul by Liviu D?NCEANU () [Corola-journal/Journalistic/83216_a_84541]
-
o piesă. Cea de-a II-a secțiune a impus rigoarea canonului contrapunctic, realizat cu ajutorul procesorului. Cântul amfitrioanei înglobează sunete nesemantice, intonații cu iz medieval, într-un contrapunct progresiv, repetitiv, ce se convertește în ritm cu accente etno... Multiplicat prin intermediul virtuților tehnicii electronice, cântecul de leagăn profilat în cea de-a III-a secțiune, a produs ecouri delicate, creând senzația de multivocalitate și instaurând o atmosferă de mare delicatețe. Ea s-a prelungit în secțiunea următoare, a IV-a, cu o
?Gr?dinile secrete? ale omului contemporan by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83156_a_84481]
-
ca familie, dar și pe planul activităților artistice și un grupaj de fotografii din care se poate urmări evoluția muzicianului. În felul acesta, cartea lui Al Bădulescu și N. Dumitrescu prezintă un alt mare beneficiu, constând în întărirea convingerii în virtuțile literare și plastice ale muzicianului, caricaturile/ desenele sale trădând un spirit ironic dublat de o bonomie și o gentilețe proverbiale. Caricaturistul a surprins cu inspirata sa peniță, elemente definitorii ale figurilor unor muzicieni apropiați: Mihail Jora, Dimitrie Cuclin, Ion Dumitrescu
OMAGIEREA MUZICIANULUI PAUL CONSTANTINESCU by Vasile Vasile () [Corola-journal/Journalistic/84334_a_85659]
-
stîngăciile, barbarismele. Putea să le ocolească, însă complicitatea, care unge orgoliul și rănește literatura, nu intră-n politica Sburătorului. Odată închis cercul, vremea își face lucrarea: "o astfel de atmosferă de sinceritate, în care talentele se situează de la sine prin virtutea verificării săptămânale, nu este însă prielnică decât caracterelor tari; e firesc deci să asistăm de atâția ani la scurte apariții de elemente tinere ce încearcă fără a mai insista apoi sau de temperamente slabe ce-și caută prin încadrare o
Ce se citește și ce se scrie by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8482_a_9807]
-
o demonstrație de comuniune a melosului românesc tradițional cu melodica de tip jazzistic. Alegând un tempo mai așezat decât în recitalurile anterioare și din anii următori, ca pentru o horă de bătrâni, Iancy Körössy a luminat din nou pe parcursul improvizației virtuțile expresive ale registrelor grav și mediu, a respectat sacrosanta lege (pentru el, totdeauna) a contrastului, a simetriei. Doar secțiunea mediană a seriei de variațiuni a avut parte de un tușeu puternic accentuat, secțiunile extreme fiind tratate cu o delicatețe diafană
CREAȚIE ȘI DESTIN - IANCY KOROSSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]
-
a cărei amintire luminoasă nimeni nu se dezice, de ale cărei bucurii fermecătoare nimeni nu se dă în laturi să le evoce cu nostalgie, aș fi ales o singură piesă, dacă n-aș fi fost tentată să-i încerc cititorului virtuțile curiozității și a răbdării, să afle, citind până la capăt, întâmplările cu Oona, bănuind că și el face parte din grupul infinit de copii care cresc și par să-și piardă copilăria, rămânând să-i aștepte revenirea, în ecou, în tot
Actualitatea by Daniel D. Marian () [Corola-journal/Journalistic/8522_a_9847]
-
mari: și astfel filozofii încep să scrie cu o vervă infatigabilă despre neputința de a-l gîndi pe Dumnezeu. Așa că, întărindu-se pe seama faptului că, neajutorați cum sînt, își mărturisesc neajutorarea, devin dintr-o dată puternici: își bravează infirmitatea preschim-bînd-o în virtute. Și astfel ciungii seamănă cu schilozii cărora mărturisirea publică a estropierii le dă aripi, iar teoreticienii brodează pe bandă rulantă contradicții: urîțenia e adevărata podoabă a frumuseții, minciuna e începutul adevărului și frica e pedala declanșatoare a curajului, în timp ce gîndirea
Liturghia filozofică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8528_a_9853]
-
istoria, oricât de important i-ar fi rolul. Cum sper că s-a văzut, are într-o mai mică sau mai mare măsură și autorul (scriitor sau nescriitor), un cuvânt de spus, adesea în mod involuntar, făcându-ne să descoperim virtuți artistice ignorate la care el nu se gândise. în jurnale, memorii, corespondență, specii sau subspecii, considerate prin excelență informative, pentru mulți, bune să umple subsolul, nu o dată, are și literatura partea ei, care trebuie recuperată. N-ar fi păcat să
Are și literatura partea ei by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8539_a_9864]
-
cu el decât cu noi înșine și să-l tratăm ca pe egalul nostru." Cei ce ne pândesc - din toate unghiurile, pe toate canalele - rămân în întunecimea propriei obscenități. Vinul, la fel ca amorul, arta și cultura, se oferă cu virtuți și febleți omenești, într'o consolatoare lumină.
Idila pândită de suspiciuni by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/8588_a_9913]
-
atodetiei, pe care Noica o urmărește la marii idealiști ai filosofiei. În fine, achatolia e boala civilizației, o formă de-a nega generalul, de-a-l îmbucăți și disciplina, care duce și la oboseală, și la progres. Achatolia poate fi o virtute, prin puterea ei de-a pune ordine, de-a statornici o etichetă, de-a ne face politicoși, punctuali, civilizați. Însă depărtarea acestei societăți ordonate de calea ei o arată o veche filosofie: Cine pierde Tao rămîne cu virtutea; cine pierde
Bolile din veac by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8618_a_9943]
-
fi o virtute, prin puterea ei de-a pune ordine, de-a statornici o etichetă, de-a ne face politicoși, punctuali, civilizați. Însă depărtarea acestei societăți ordonate de calea ei o arată o veche filosofie: Cine pierde Tao rămîne cu virtutea; cine pierde virtutea rămîne cu iubirea de oameni; cine pierde iubirea de oameni rămîne cu justiția; cine pierde justiția rămîne cu politețea." Dar, în fond, în lumea noastră, cui îi mai pasă cu ce rămîne? Ca neam, spune Noica în
Bolile din veac by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8618_a_9943]
-
prin puterea ei de-a pune ordine, de-a statornici o etichetă, de-a ne face politicoși, punctuali, civilizați. Însă depărtarea acestei societăți ordonate de calea ei o arată o veche filosofie: Cine pierde Tao rămîne cu virtutea; cine pierde virtutea rămîne cu iubirea de oameni; cine pierde iubirea de oameni rămîne cu justiția; cine pierde justiția rămîne cu politețea." Dar, în fond, în lumea noastră, cui îi mai pasă cu ce rămîne? Ca neam, spune Noica în ultimul capitol, nu
Bolile din veac by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8618_a_9943]
-
ŤMătușa Tamarať face parte din acest hybris la bonomiei cumulative. Adrian Năstase nu este un pesimist. Este un continuu optimist, cîtă vreme poate să acumuleze. Zîmbește plăcut și acumulează cu pasiune." (pp. 156-157) Portretul e de-a dreptul literar prin virtuțile plastice de zugrăvire a personajului. În rest, Vladimir Tismăneanu știe să nu amestece relația personală care îl leagă de un om de diferența ideologică care îl desparte de el. Cu alte cuvinte, știe cînd tensiunea ivită între doi oameni e
Sub semnul dialogului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8622_a_9947]