13,667 matches
-
caz Vrancea, cu precizarea că noile reguli nu erau respectate. Ca și în cazul pădurilor, obștea este cea care autorizează dreptul de a paște în izlaz. Unele sate stabilesc la 30, cu o taxă de 10 lei pe cap de vită, altele la 20 și altele la 10 numărul vitelor mari care pot fi duse la păscut pe izlaz. Oile și caprele erau limitate la 30-60 de capete, iar mieii și iezii erau numărați câte doi - doi miei echivalau cu o
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
respectate. Ca și în cazul pădurilor, obștea este cea care autorizează dreptul de a paște în izlaz. Unele sate stabilesc la 30, cu o taxă de 10 lei pe cap de vită, altele la 20 și altele la 10 numărul vitelor mari care pot fi duse la păscut pe izlaz. Oile și caprele erau limitate la 30-60 de capete, iar mieii și iezii erau numărați câte doi - doi miei echivalau cu o oaie. Apar și reguli mai diversificate: un sat nu
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
sat nu permitea pătrunderea porcilor pe izlaz; 11 sate interziceau pătrunderea animalelor care nu erau în proprietatea obștenilor, altele percepeau o taxă; un sat prevedea obligația de a ține animalele la munte, pe izlaz putând fi aduse la păscut doar vitele trăgătoare și vacile de lapte; cinci sate prevedeau ca cel care nu are animale să fie despăgubit în bani de către obște. Noile reguli erau poate prea detaliate pentru a fi respectate dintr-odată de comunități, care erau obișnuite cu accesul
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
Ne mutăm la ferma din satul vecin, o să lucrez la vaci, o să l ajut pe cel ce se ocupă de mulgătoarea automată și primim și două camere În barăcile pentru muncitorii permanenți. O să ducem laptele la centru, avem grijă de vite...ce zici? Tu cu casa, eu cu vacile și ce o mai fi de facut. Or să meargă copiii noștri la școală femeie. Asta-i o adevărată minune, reușise să articuleze sarmana femeie, numai rugăciunile lui Ionuț săracul de el
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
care cântă și care-ți bucură sufletul. Floarea soarelui își întoarce umilă cununa după soare, îți dă impresia că totul este făcut pentru a slăvi pe Dumnezeu. Dimineața devreme, întâlnești oameni la fiecare colț, căci toți pleacă la câmp, duc vitele sau oile la rând. E ceva frumos și unic, căci nu la toți oamenii le este dat să vadă această minunată priveliște. Pădurea este mama naturii, așa că, de mică, îmi plăcea să mă duc în pădure, să văd copacii înalți
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]
-
așezare prahoveană. Mai mult, după anul 1503 legăturile comerciale cu brașovenii s-au consolidat. Astfel, pentru perioada 1505-1553, Registrele brașovene atestă pe unii locuitori ai satului Breaza făcând comerț cu Brașovul. Ei făceau negoț cu morun, dar mai ales cu vite, piei și brânză (produse specifice zoneiă. Se cunosc din fericire, toți stăpânii de odinioară ai moșiei satului Breaza. Amintirea lor aici poate demonstra continuitatea vieții economico-sociale, cultural-tradiționale la Breaza. Pentru secolul al XVI-lea sunt de amintit, Stoican, mort după
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
construcțiilor realizate fără studii de specialitate. 8.2 STAREA DE SANOGENEZĂ A STAȚIUNII Orașul număra azi 19000 locuitori repartizați diferențiat pe cele 10 localități componente. Ocupațiile tradiționale ale locuitorilor, legate de prelucrarea lemnului: dulgheria, șindrilăria, rotăria, precum și fabricarea varului, creșterea vitelor, se păstrează și astăzi în cea mai mare parte. Profilul economic al orașului este mixt: industrial - agricol - turism. Principala direcție de dezvoltare rămâne turismul - odihnă, activitate ce-i conferă statut de stațiune de odihnă. Direcțiile de dezvoltare a orașului și
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
picioarele lui parcă s-ar împleti... Și nici nu scrie poezii!... Nu, hotărît lucru, pe Vlad trebuia să-l scoată cu desăvîrșire din competiția pentru prietenia Ilincăi... Iar la altcineva nici nu încerca măcar să se gîndească. Era aproape de amurg și vitele se întorceau de la pășune răspîndind în jur un miros de lapte crud. Cîte o cornută mai zvăpăiată se zborșea la el de cum îl întîlnea, fluturînd din cap și pufnind ca o locomotivă. Virgil însă trecea printre ele ca și cum ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
interesantă. Spune-ne-o și nouă! se rugă Virgil. O spun, că doar nu-i nimic de rău în ea. A zis că demult, tare demult, în vremea cînd năvăleau pe la noi tătarii, oamenii din satul nostru și-au luat vitele și oile și ce-au mai putut de prin case și-au fugit să se ascundă în peștera din pădure. Adică la Peștera Liliecilor? întrebă Bărzăunul. Păi sigur că acolo! răspunse din vîrful buzelor Ilinca. Unde-n altă parte?... Ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
și de prăpăstioase, de încărcate de primejdii la fiecare pas, încît nu mai știau ce să facă. Pe acolo nu călca picior de om cu anii. Nici n-aveau ce să caute oameni prin acele părți. Pășune pentru oi și vite chiar dacă era prin unele porțiuni, acolo rămînea. Doar sălbăticiunile muntelui dacă mai umblau. De la o vreme, începură să meargă pe albia pîrîului, despre care se spunea că izvorăște chiar din peșteră. Din loc în loc, apele se prăbușeau de la înălțimi destul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
frumos, acum lucrurile căpătară o înfățișare nu prea dorită. Toți se așteptau să găsească un fel de poartă largă, care să-și poată onora rostul din legenda povestită de Ilinca, acela de a fi primit, în adîncul muntelui, oamenii și vitele din sat. Dar nici pe departe nu se putea vorbi de așa ceva. În primul rînd, intrarea era destul de îngustă și chiar fioroasă. Aveai impresia, cînd te uitai de afară înăuntru, că vezi locul unde-și are culcușul de veci întunericul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
costa, cu secole în urmă, 40.000 de dolari, iar astăzi între 40 și 90 de dolari. Iar femeile care n-au HIV costă până la 1000 de dolari. Istoria este ca moda, se repetă: omul este vândut și cumpărat ca vitele la obor?! Cine dă dreptul unui om ca să fie stăpânul cu drept de viață și moarte asupra altui om, când toți oamenii sunt egali în fața istoriei când se nasc?! Vorbeam de modă: istoria se repetă, a început migrarea populațiilor, chiar
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
un dincolo imaginar. Imanența este în același timp Devenire, Viață, Natură. Unica realitate este Devenirea și aceasta este Veșnicia. Viața este o continuă preschimbare creatoare, o ridicare mai sus de ea însăși. Această viață prezentă, este viața ta eternă". Haec vita, non aliam sempiterna. Imanentul este acea bucurie și acea eternitate în care încape tot ce este, a fost și va fi. "A trăi multe reînsuflețind multe din lucrurile trecute, a simți unitatea din propria experiență cu cea a celorlalți, iată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
pesimistă, Ghilgameș. În tragedia Troilus și Cresida, Shakespeare a condamnat absurdul crimelor sadice, dar considerate "eroice", din Iliada. Absurditatea vieții a fost blamată profund dureros și sever de Georg Trakl și mai ales de Giacomo Leopardi: Amara e noia la vita, altra mai nulla; e fang la terra ("Amară și urât este viața/ și nimic altceva; și noroi este pământul") proclamă acesta din urmă și, din acest motiv, "E funesto à chi nasce il di natale" nefericită este ziua sa de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
mișcată profund de duioșia cu care o privea nepotul. — Hai, măi băiete, pune mâna și m-ajută, că-s bătrână și nu mai pot. Ți-am luat și morcovi, că ziceai că nu mai ai. Și ouă... Niște carne de vită, să nu-ți dăuneze la colesterol... Gigi Pătrunjel aștepta resemnat. Acum trebuia să vină aia cu de ce nu te însori și tu măi, mamă, că eu mult n-o mai duc... Să te spele și să te calce și pe
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
ne lămurea nimeni care e în drept să se poarte semeț și care nu, până la urmă copiii noștri s-au căsătorit cu ai lor țținând pe alocuri seama de sex), noi i-am binecuvântat. Am ridicat case durabile, am cumpărat vite dând la schimb caii, din împărățiile vecine am primit ajutoare, am dres podul, că se cam prăpădise, am făcut diguri, că prea eram fără apărare în fața naturii mume, și multe altele am mai făcut, nedemne de amintit aici. Arăta destul de
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
merge direct la fotoliu în care se așează și înainte de a scrie în carnețelul său această cugetare: "Bărbatul e un aforism", începe: Dragă Apolodoro: ai venit deja inițiat, pregătit pentru noua și marea lucrare care ți se oferă.... ars longa, vita brevis cum zice Hipocrates în greacă și în latină o repetăm... Vreau să-ți vorbesc, totuși fiul meu, în limbaj ezoteric, simplu și curgător, fără a apela la Ars magna combinatoria a mea. Ești foarte tânăr încă pentru a te
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
cărora se va cristaliza sensul tragic a trei milenii de poezie. După Aristotel, „tragediile cele mai izbutite au ca subiect 12 isprăvile câtorva familii”1. De la aceste „nume transmise de tradiție” și, în primul rând, de Homer, pleacă tragicii greci. Vito Pandolfi observă că lumea religioasă își păstrează la Eschil „toată prospețimea inițială” și se contopește cu povestirile mitologice într-o viziune completă despre lume. La Sofocle este strâns legată de lumea mitologiei și constituie „elementul determinant al structurii sociale”, în timp ce
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
morții... Indiferent de care carne, de pasăre, de porc....? Singura carne recomandată pentru structura voastră este peștele, pentru că peștele este de vibrație foarte Înaltă și el optează să se sacrifice, aruncându-se singur În năvodul sau undița pescarului. Mielul, porcul, vita, oaia, găina trăiesc În spații construite de oameni și nu au nicio șansă În fața măcelarului, nu au cum să se salveze, nu au liber arbitru. Aceste animale se nasc pentru a fi măcelărite și nu li se respectă dreptul la
MATRICEA DIVINĂ by ALALEXANDRA C. XANDRA C. VASILE BOL OGAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1589_a_2960]
-
momentului și textului la latitudinea regizorului. EFIMIȚA: Bragă... baloane... turtă dulce... lampioane... limonadă... fracuri, decorațiuni, decorați, donițe, menajerii, fluiere, ciubere, cimpoaie, copii, hîrdaie, bone, doici, artifiții, fotografii la minut, comedii, tombole, oale, steaguri, înghețată de vanilie, stambe, căni, biciclete, cai, vite, basmale...mătuși,unchi, veri, nepoate... icoane, bricege, săpun... lumînări, panglici, prescuri, grîu... căciuli, cojoace, Prima societate de bazalt și teracotă. Stella, sticle, cercuri doage... plăpumi saltele, perne, Flori, scaune, paturi, mese oglinzi, inele, ibrice... doftorii de bătături, săpun de pete
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
decrepit, senil. Cât mai am putere o să vorbesc, scuip și o să țin o armă în mână. SCRISUL E O ARMĂ DINCOLO DE MOARTE. Nu uită, babă, sunt neam de militari, eu insumi ofițer superior în rezervă. Ăștia nu se duc că vitele la tăiere, pleacă în munți și rezista. Poate nu pleacă americanii și nu vin iar rușii. EL: Babă, nu e nicio fericire să știi. Tata știa în 1944 ce se va întâmpla, fusese în URSS 41-43, fusese doctor, tratase și
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
cu noi și mașina mică de mâna a doua. EL: Vezi tu, bunicul a avut 4 case și a murit în una cu pământ pe jos. A muncit toată viața, iarna la judecătorie, vara la pământ, ca ochiul stăpânului îngrașă vită și la bătrânețe nu avea ce mânca și cu ce se încălzi. Îi duceam eu, că tata care era la spital nu trebuia să se afișeze cu dușmanul de clasă, avea el destule bube, luptase la URSS, așa că ducea el
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
o fantă temporară în care te privești cu oroare sacră. A pufnit și mi-a zis: „Bine, hai să urcăm, dacă nu te deranjează Remora.“ Trăgea după ea în permanență o fiară băloasă, un dog german femelă, Remora, cât o vită neagră și lucioasă, care în prima noapte a făcut salturi peste noi, înfigându-se din când în când deasupra noastră pe când ne rostogoleam pe podea, proptită în niște picioare cu pulpe mai groase și mai musculoase decât ale mele și
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
de albanezi... Dar Gaspadin se opri din perorare și-l privi fără să arate vreo mirare. — Julien, îi spuse el lent, cu dojană. Mi-ai părut mie cam agitat. Poliția e aici, cu noi. Stai jos. O panică neașteptată de vită rănită îl străpunse deodată pe Nur Iulian. Poliția e aici? Când Gaspadin dădu din cap, trist, Nur Iulian țâșni la ușă chiar înainte să și formuleze mental țâșnitura, și acolo, ho!, pe palier erau niște mascați - în negru - cu mitraliere
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
tinerețe, puicuțe, gata lucrarea. Luăm pictorii de pe pereți, că s-or fi plictisit și ei să se uite numai la baba aia, îi scoatem la plimbare, primim verzișorii, cap compas Cuba, dans pe plajă, croaziere, țâțe și buci, la dolce vita... Carevasăzică tot la Cuba îți stă gândul... E cu Cesaria Evora, cu Che, cu amintirea lui Castro. Mă atrage, ca să zic așa... Istorie și muzică, revoluție și sex. Și dacă nu ne iese treaba, iar majordomul doarme cu Winchesterul pe
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]