1,808 matches
-
așa viteji cum Îi știau din manualele de școală. Colonelul le spusese că eroismul În timpul bătăliei nu există. Acolo fiecare luptă pentru viața sa și nimeni nu are În gând că se bate pentru patrie și pentru generațiile următoare. Uneori vitejia soldaților sta În rachiul din bidonașul atârnat de centură. Colonelul le spusese și ei Îl crezuseră, căci nu era un iubitor de băuturică: „Un bun comandant de pluton ori companie era cel care, Înainte de luptă, se dădea peste cap să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
le azvârleau și ei peste câmpuri sau prin păduri. Pâlniile de pe câmp fuseseră nivelate de pluguri; pe cele din pădure nu găsise nimeni de cuviință să le astupe și aveau să rămână acolo Încă multă vreme. Îmbărbătat de poveștile de vitejie ale Colonelului, fricosul Ectoraș Își luase inima În dinți și povestise aprigului tată ce și cum se Întâmplase cu microscopul. Fusese destul de Încântat să-și dea seama că părul smuls din perciuni, palmele peste cap și picioarele primite nu Îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
după ce-l ungea cu niște vaselină subțire și galbenă stoarsă dintr-un tubuleț, să-i ardă marelui mutilat de război câte o palmă după ceafă. Vărul Îndura lovitura cu demnitate, fără să protesteze, ca pe un tribut adus deosebitei sale vitejii care cerea și alte sacrificii În afară de falnica rănire. Ectoraș ghicise, Însă, după purtarea și gesturile ocolitoare ale vărului, că acela căpătase un fel de respingere - dacă nu chiar frică - față de pușca la care muncise cu dragoste și râvnă vreme de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
observa un armistițiu de trei zile, ci i-a atacat prin surprindere înainte de expirarea termenului. Rușii și-au revenit, totuși, de pe urma șocului și i-au învins. Astfel că „oastea lui ea vestită și neînfrântă și în toate țările lăudată de vitejia lor au pierit cu totul“ (s. Ven. C.)27. La originea tuturor nenorocirilor • Cf. Radu Logofătul Greceanu, Istoria domniei lui Constantin Basarab Brâncoveanu Voievod 1688-1714, ediție critică de Aurora Ilieș, București, Editura Academiei, 1970, p. 205, 210-211. • Hurmuzaki, Documente, Supliment
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
L’oeuvre de Beccaria „Dei delitti e delle pene“ et ses traductions en langues grecques et roumaines, în RESEE, V, 1967, nr. 1-2, p. 193202; Cornelia Papacostea-Danielopolu, Intelectualii români..., p. 132-139. • În 1837 apare și traducerea poemului lui Stavrinos, Vestitele vitejii ale lui Mihai Vodă, realizată de M. Eliat. Fără a avea cunoștință de traducerea lui Eliat, Maxim a tradus din nou textul lui Stavrinos, dând-o spre publicare lui Al. Papiu Ilarian în Tesaur de monumente istorice, vol. I, București
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
mă gândesc la copiii mei dacă nu mă gândesc la mine, pentru că voi fi dat afară și nu voi mai avea ce să le pun pe masă. Este greu ca un soț sau o soție să-ți înțeleagă faptele de ,,vitejie socială". Mai devreme sau mai târziu, ți se va spune că ai greșit, iar tonul va fi unul apăsat, să înțelegi că ești vinovat și neliniștea familiei ți se datorează. Patronul te va privi altfel și se va gândi la
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
de viață. A ieși din rând este mai mult decât un fapt de eroism, iar noi nu iubim eroii. "Ce-a căutat acolo?" sau "Cine l-a pus să facă acel lucru?", ne exprimăm, condamnându-l pe cel care din vitejie, din caracter sau dintr-un accident iese din rând. Avem alte repere în a caracteriza caracterul sau lipsa de caracter. Românii trăiesc drama de a-l iubi pe "băiatul bun", răbdător, capabil să nu crâcnească și să nu aibă nici un
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
sufletească, pe care o oferea cu generozitate elevilor săi Domnu’ Trandafir, și pe care o prețuia atât de mult copilul Sadoveanu, era educația ce o primeau copiii de la dascălul lor, căruia îi scânteiau ochii când le vorbea despre faptele de vitejie ale strămoșilor insuflându-le, astfel, dragostea față de trecutul neamului, îi învăța rugăciuni, cântece și alte multe lucruri care le-au rămas în suflete ca niște semințe bune ce au rodit mai târziu, le citea povești și basme, îi iubea ca și cum
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
constatat cu ochiul distant al prezentului ideologizarea totală a conținutului lor. Nu cred că un copil le putea citi, pentru că știu că doar ultima pagină a revistei putea mobiliza interesul infantil și trezi curiozitatea, ea reprezentând un serial ilustrat al vitejiei dacice, din care se trăgea elanul revoluționar. Lupte, haine de epocă, bărbați virili, buzdugane, săbii, plete etc. - mai spuneau ceva băieților. și, pentru a ilustra conținutul absurd al informațiilor oferite de această revistă, voi enumera elemente ale universului lingvistic ce
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Jocul căiuțiilor are o valoare deosebită pentru săteni, fiind unul din cele mai frumoase jocuri. Tinerii ce formează grupurile de căiuți sunt foarte buni dansatori, manifestând prin joc dinamismul și forța vitală a tinereții. Dansul căiuților inspiră curajul și voinicia, vitejia celor ce plecau să-și apere hotarele țării. Tricolorul este întotdeauna prezent la costumele căiuților. Cei care îmbracă costumul de căiuți sunt dotați cu capete de cal, confecționate din lemn și îmbrăcate în pânză albă venind și cu alte elemente
Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
mea": I Documentarea: - lectura atenta a textelor din manual și a altor texte (istorice, geografice) la alegere; - extragerea pe fișe a ideilor principale din aceste texte; - gruparea acestor idei sub forma: așezarea geografică, descrierea frumuseților și bogățiilor; originea poporului și vitejia acestuia În desele lupte pentru apărarea libertății; sacrificiul și amintirea celor care au murit pentru noi; Însușirile morale ale unui adevărat patriot; ce Înseamnă, pentru fiecare, iubirea de țară. - consultarea unui dicționar al limbii române pentru Înțelegerea și utilizarea corectă
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
nepotrivită niciunde. Hipersensibilitatea lui trădează într-adevăr o ființă fragilă, emotivă. Vânător, nu suportă vederea sângelui. Suferința animalelor îi face rău; când cineva taie vreo orătanie, întoarce privirile în altă parte... Montaigne cel familiar cu faptele eroice ale romanilor, contemporanul vitejiei atâtor stoici, prietenul lui Cato, fratele lui Epaminonda, filosoful amator de povestiri în care sângele curge în valuri, în care bravura, curajul și bărbăția sunt mereu în prim-plan, ei bine, acest Montaigne mărturisește că e cam slab de înger
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
căutarea sa, se analizează, se ascultă vorbind, se privește, se simte, se pipăie, își ia trupul în primire, se privește trăind, narează amănunte ale vieții cotidiene, comentează marile momente ale istoriei prezente, glosează pe marginea acțiunilor și a faptelor de vitejie ale marilor oameni ai Antichității și găsește ce? Un om corporal, și, în această materie a cărnii, niște pliuri cu zone de umbră. Montaigne nu se revendică de la vreun materialism clar. Sufletul despre care ne vorbește este imaterial, desigur, dar
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
ce înseamnă autonomia și capacitatea de a sta pe propriile picioare. Povestea copilului lacedemonian care preferă să moară cu pântecele sfâșiat decât să mărturisească faptul că a ascuns o vulpe sub tunică propune o variantă emblematică pentru celebrarea bravurii, a vitejiei, a eroismului cotidian - virtuți austere care definesc soclul eticii exigente a lui Montaigne. Această morală a spiritului de justiție nu împiedică dezvoltarea unei reguli epicuriene a jocului. Dimpotrivă Porticul și Grădina nu-s niciodată departe de Turn, ele sunt niște
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
cavaleri teutoni spre pădure prin acea îndrăzneală și iscusită manevră, doborându-i pe toți, călăreții spătarului Coman au ajutat pe poloni și pe ceilalți aliați să-și recapete curajul și să dobândească victoria. Așa, patru sute de români, cu îndrăzneală și vitejie, după cum scrie în cronica polonă, au schimbat soarta bătăliei de la Marienburg din anul 1422. Și scrie un cronicar polon: «Astfel într-un chip minunat românii cu o ceată de 21 puțini oameni au bătut oastea mare a dușmanului și s-
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
și robesc, s-a îmbrăcat în haine ostășești, a luat o suliță, sabia, arcul și tolba cu săgețile și, fără să știe cineva, a plecat și ea la război. În lupta care s-a încins cu turcii, a dovedit o vitejie ca și cel mai viteaz soldat român. Pe atunci era obiceiul ca pe cei mai viteji domnul țării să-i dăruiască cu câte o moșie și să-i facă boieri, dacă erau țărani. Tot așa a vrut să facă și
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
veniră în Moldova, să ne-o jefuiască și să ne-o coprindă. Ștefan strânse oaste în grabă și le ieși înainte. Se începu o luptă îngrozitoare. Pământul se înroși de sângele celor cari picau morți. Pe când Ștefan s-arunca cu vitejie împotriva dușmanilor, îi căzu calul, străpuns de un glonte. Între călăreții domnului se afla și aprodul Purice, un om mititel la trup, dar viteaz. Văzând Purice primejdia în care se afla Ștefan, descălică repede și dete calul său domnului. Fiindcă
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
studiu comparativ între Poema lui Gheorghe Palamide despre viața lui Mihai Vodă Viteazul și cronica lui Stavrinos cu același subiect, folosită ca sursă în Poemă..., căreia îi evidențiază superioritatea literară, traducând-o, în proză, cu titlul Istorie cuprinzând toate faptele, vitejiile și războaiele prea strălucitului Mihai Voevod, o versiune corectă, dar în limbaj actualizat. Tot din această perioadă datează și preocuparea de a da formă literară propriilor experiențe sau cunoștințelor arheologice și istorice. Volumul Scene din viața dobrogeană reunește povestiri fie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290036_a_291365]
-
apărarea creștinilor, prezența apostolilor Petru și Pavel în timpul lui Nero, caznele Sfântului Gheorghe sub împăratul Dioclețian ș.a. Legenda sfântului mucenic Teodor Tiron se impregnează de supranaturalul epicii baladești; uciderea balaurului antropofag (atribuită de obicei Sfântului Gheorghe) este o probă a vitejiei lui Teodor, amintind și de eroul popular Iovan Iorgovan. Jertfa în pustie a Cuvioasei Parascheva și martiriul Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava sunt episoade legate de sfinți autohtonizați, ce au dobândit semnificația unor protectori spirituali și „apărători ai neamului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290433_a_291762]
-
regimentului grăniceresc Năsăud, face elogiul văii superioare a Someșului Mare și al locuitorilor acesteia (cea dintâi prezentare a operei și autorului aparține lui Vasile Bichigean, în 1925). Altă traducere, de o valoare indiscutabilă, este cea aparținând poetului Ion Cutova, din Vitejiile preapiosului și preaviteazului Mihai Voievod de Stavrinos. Alți colaboratori: Sever Hurdea, Vladimir Macavei, Aurel A. Mureșianu, Ioan Vaida. I.I.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285446_a_286775]
-
-t bana armânului, carte semnată Nicolae C. Velo Molovișteanu și dedicată tatălui său „ca semn de recunoștință și deosebită vrere”, V. publică în 1903 o culegere de proze scurte, urmată în 1905 de Cântițe junești, un fel de „cântece de vitejie” care l-au făcut faimos printre aromâni. Aici și-a strâns cele mai importante balade, care se aflau deja pe buzele oricărui aromân trecut prin școală, multe recitate cu diferite ocazii. Dintre acestea, cea mai cunoscută este Șana și ardirea-a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290485_a_291814]
-
rușinea sclaviei în haremul păgânilor, iar tatăl ei, celnicul Hagi Steriu, împreună cu oamenii săi, nu ezită și nu se întreabă ce șanse de izbândă au împotrivindu-se lui Ali Pașa, tiran ce dispunea de o adevărată armată. Baladele, „cântări de vitejie, povestiri care preamăresc faptele eroice ale neamului român din Macedonia” (George Coșbuc), sunt scrise fluent, chiar frumos, într-o sinteză a graiurilor aromâne pe care poetul le-a cunoscut bine și pe care știe să le facă expresive în literatura
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290485_a_291814]
-
simboluri ale demnității naționale. Personaje foarte cunoscute sunt: Mircea cel Bătrân, Ștefan cel Mare și Sfânt, Mihai Viteazul, Vlad Țepeș, Alexandru Ioan Cuza. Citind sau ascultând astfel de legende, copiii vor fi pătrunși de sentimente de admirație și respect față de vitejia și virtuțile morale ale neamului nostru. La clasa a III-a, în manualul de Limba și literatura română, se află legenda populară Mănăstirea Putna, unde se evocă originea acestei mănăstiri, modul cum a fost ales locul unde mai târziu avea
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
unei poezii romantice, avântate și mesianice: „Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie, Țara mea de glorii, țara mea de dor? La trecutu-ți mare, mare viitor!... Fiii tăi trăiască numai în frăție... Viața în vecie, glorii, bucurie, Vis de vitejie, fală și mândrie, Dulce Românie, asta ți-o doresc...” (M. Eminescu, Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie) Pe lângă poeziile propuse de manualele alternative, învățătorul recomandă elevilor să citească și să memoreze cât mai multe poezii, să completeze cu date
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
popoprului"349, regăsea, de exemplu, printre caracterele determinante ale unei povești populare urme ale Scufiței roșii când leprosul se dezbracă. El a recurs, într-adevăr la procedeele narative ale poveștii populare, cu istorisirea celor două povestiri fabuloase de vânătoare, nararea vitejiilor eroului războinic, repetiția predicțiilor, rolul cifrei trei, stilizarea a numeroase elemente, arhaismele, ritmul rapid al povestirii. Scriind Sfântul Iulian, Flaubert a recitit Povestirile lui Voltaire dar și pe Sade pentru a găsi culorile acestei cruzimi particulare proprii anumitor povești. Lucrul
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]