1,784 matches
-
să-l impună cu forța. Ce deosebire între un soldat care jură pe patrie, numai, și unul care se leagă prin jurământ să fie un pion al dezrobirii proletariatului din întreaga lume! Înainte vreme, vitejia era haiducie, haimanalâc romantic. Astăzi, vitejia fără o conștiință universală este o barbarie neinteresantă. Și acum vine rândul soldatului român. Cu ce e de vină bietul că România n-are nici un ideal, că dimensiunile ei istorice sânt neimportante, ca toată respirația ei de o mie de
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
care se clătina. Agresivitatea stîrnită de așa-zișii dușmani are toate caracteristicile omicidului. Doar împrejurările le împiedică să-și producă pe deplin efectul. Desigur, societatea suferă de pe urma acestei dezlănțuiri a violenței, a acestui curent de intoleranță ilustrîndu-se prin fapte de vitejie, spînzurări, trageri pe roată, ruguri, autodafeuri și schingiuiri de toate felurile, pentru a nu mai vorbi de procese, jafuri și devastări. În sfîrșit, tot ceea ce se poate face pentru separarea grîului de neghină sub flamura lui Hristos, a lui Luther
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
maiestuoasă a unui tată sever și senin, profeții, cu barbă și plini de mînie și simțul dreptății etc. Astfel, ne devin cu toții familiari și apropiați, asemănători între ei. În urma identificării, personajele se fixează automat în viniete și suportă asta cu vitejie. Memoria îi înzestrează apoi cu o putere năvalnică de a emoționa. În lipsa unui termen mai bun, o vom numi seducția nostalgiei. Prin jocul contrastului dintre prezent și trecut, memoria noastră opune persoanelor și realităților pe care le avem sub ochi
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
Au ca trăsătură comună facultatea de a fi plăsmuitorii, punctele de reper pentru o masă de oameni și supraeul culturii acestora: Putem spune, notează Freud, că omul mare este tocmai autoritatea pentru a cărei dragoste este înfăptuit un act de vitejie; și pentru că omul mare la rîndu-i acționează în virtutea asemănării cu tatăl, nu avem de ce să fim mirați dacă, în psihologia maselor, îi revine rolul supraeului. Astfel, aceasta s-ar putea aplica în cazul Omului Moise în raportul lui cu poporul
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
introducerea, acum, a unor elemente premonitoare, specifice romantismului negru: umbrele care „trec și retrec”, păsările de noapte, zidurile ce se lățesc etc; urmează invocația (justificarea temei) și, partea cea mai Întinsă, evocarea istoriei și a păstorilor ei mari, „martiri ai vitejiei”, de la Traian la Minai; vine, din nou, tema autorului (interpretarea simbolurilor): „O ziduri! rămășiță din slava strămoșească! O, turn! de unde ochiul de mii de ori văzu Biruința să zboare p-oștirea românească, În muta voastră șoaptă cîte-mi vorbiți acu.” Într-
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
În ironie („De ești tu acela, nu-ți sînt mamă eu”), Însă ceva rămîne din această rostogolire de silabe cîntătoare: muzica exterioară, adevărul elementar al propozițiilor... Urmează partea a treia care prezintă efectele lecției morale dinainte. Este o ilustrare a vitejiei, cu unele momente de descripție (urmărirea, bătălia) care deviază de la obișnuita retorică seacă. Aceasta este schema. În interiorul ei poetul schimbă, uneori, ordinea, pune evocarea la urmă sau renunță pur și simplu la cadru, intrînd direct În subiect (discursul moral și
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
discursurile revigoratoare. În două cazuri, eroul n-are acces la masă. E ținut la poartă (ușă): nu-i acceptat În teritoriul demnității morale și al libertății naționale. Cere În stare de umilință adăpost și adăpostul nu i se acordă. Numai vitejii pot trece pragul casei, numai cei ce și-au făcut datoria au acces la masă. CÎmpul de bătaie e locul și timpul acțiunii. Ajuns aici, eroul se pierde În vălmășagul Încăierării și iese, la urmă, triumfător ca un campion dintr-
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
leșesc Îi corespunde un simbolism al nobleței moldave: Coman de la Comana „un uriaș de munte”, Balaur de la Galu, Ciolpan din Pipirig (care) „rid și de frigul morții cum rîd de-al iernii frig”, Velcea „bastard lui Serpe”... O noblețe a vitejiei și a simplității. Simetria Între tabere este aproape perfectă: lui Toporski, veteranul armiei leșești, Îi corespunde bătrînul CÎrjă, Înconjurat, ca și cel dinainte, de feciori și gineri... Ca să ridice pe unul, poetul nu coboară pe celălalt. Românul elogiază pe leah
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
ale retoricii. Apariția lui Ștefan În tabără este salutată ca o lumină izbucnită din zece mesteceni În flăcări. Intervin, apoi, comparațiile luate din seria simbolurilor alpine: „Ca muntele Ceahlăul din munții din Carpați...” Ștefan Întrunește o „triplă majestate”: faima Învingătoare (vitejia), splendoarea tronului (puterea) și Înțelepciunea. Alecsandri fixează un model pe care Îl va relua În alte poeme: „dragostea (de) moșie”, „erou plin de lumină”, un soare splendid ce sparge negurile istoriei, „ființă - Într-un cuvînt - de-o natură gigantică, divină
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
încredere al Regelui meu. Mi s-a poruncit să te aduc teafăr în portul Marsilia și te voi aduce chiar dacă va trebui să înfrunt întreaga flotă spaniolă și toți pirații din Mediterana. Mulțumesc, Căpitane, voi vorbi Regelui despre credința și vitejia ta. Frumos din partea ta, Părinte, dar Regele să știi că mi-a dat deseori misiuni delicate și secrete, mă cunoaște personal. Un fior de căldură străbătu trupul și inima lui Tommaso, făcându-l să se simtă de-a dreptul ocrotit
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
de riscuri... - (Cu o imperceptibilă ironie, exprimată printr-o seriozitate extremă.) E un om leal! - (Fără a prinde ironia, înflăcărată). Da, tată, își pierdeziua și noaptea, aleargă în toate părțile, aproape nu mănâncă. G. Călinescu - Tu mi-ai vorbit de vitejie. Până acum înțeleg doar că Gavrilcea e un om activ, cu încredere în ideile lui. - Vezi, tată, că politica lor nu e în vederile guvernului, sunt urmăriți câteodată de poliție, cum ai văzut și tu. Însă numai el e amenințat
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
ca model pentru suflet, ne rămăne să căutăm ce este cetatea dreaptă. Iar cum dreptatea e de căutat printre virtuți, și cum virtuțile sunt corespunzătoare claselor, dreptății îi rămăne să fie, cum spune autorul deja menționat, condiția suficientă a înțelepciunii, vitejiei și cumpătării. Ajungem la concluzia că omul drept este omul în care fiecare parte a sufletului (rațională, pasională și dezirabilă) își face funcția proprie. Dreptatea este deci o armonie sufletească. Cu toate că s-a ajuns prin multe șlefuiri și decantări la
Arheologia conceptului de dreptate la Platon. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Ramona Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2299]
-
și stările sociale. Din sfetnici și ostași de frunte ai împăratului au devenit, prin martiriu, prieteni ai Împăratului Hristos și ostași credincioși ai Lui. Prin suferințele îndurate cu bărbăție, mărturisind dreapta credință în Hristos, au dobândit faima de întâistătători printre vitejii și eroii jertfelnici ai credinței. Printre martiri „se numărau și creștini daco-romani aparținând tuturor categoriilor sociale: slujitori ai altarului: episcopi, preoți, diaconi, citeți; funcționari de stat, negustori, țărani, bărbați și femei. Ei au pătimit mai ales în cetățile (orașele) de pe
Πίστις și μαρτυρία. Martirii – mărturisitori jertfelnici ai dreptei credinţe. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
ei”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Marele cuvânt catehetic sau despre învățământul religios, cap. 18, traducere și note de Pr. Prof. Dr. Teodor Bodogae, în PSB, vol. 30, Editura IBMBOR, București, 1998, p. 314-315. footnote>. Deci, așa sunt faptele de vitejie ale sufletului sfinților. „Pricina este Dumnezeu, Care locuiește în sufletele lor, în astfel de suflete. Iar pe Dumnezeu e cu neput să-L învingă cel ce se luptă cu El, ci trebuie neapărat să plece rușinat și să fie biruit
Πίστις și μαρτυρία. Martirii – mărturisitori jertfelnici ai dreptei credinţe. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
va fi obținută, în mare vorbind ne dispensăm de natură. Femeia: procreația amenință să fie rezolvată artificial, în eprubetă, astfel încît în curând femeia se poate vedea înlăturată de la o participare directă la perpetuarea speciei. Tînărul: înainte era brațul și vitejia cetății. Era deci tratat ca erou prezumtiv. Astăzi, conștiința brută a tânărului sau forța lui nu mai are cotă la bursă. El trebuie instruit, pentru a sta în fața mașinii care i-a luat locul. Să ne întoarcem la problema sexului
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
până au biruit oastea moldovinească, iar limbele străine s-au ascuns toate într-o căpățină de sârb, pe care pan Vlădescul, biv-vel vraci Sadagorski o adusese din țara franțozească. Și astfel am biruit noi limbele străine cu mila Domnului, cu vitejia Vlădescului și cu norocul lui Ștefan Voevoda. I - așa ar scrie Nistor Urechi, bată-l norocul, ș-ar merge vestea Vlădescului nevoie - mare! Păcat că-n vremea când domnea strălucita roadă Mușatin neamul Vlăduților și Drăganilor se 'ndeletnicea cu creșterea
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
trimit la Belgrad coroana regală, lucrată pe bani adunați anume pentru acest scop. [3 octombrie 1876] SERBIA ["DIN BELGRAD... Din Belgrad i se scrie "Corespondenței politice" că în cele din urmă lupte în valea Moravei s-ar fi deosebit prin vitejie legiunea numită a "iataganului", de sub comanda voievodului Mașa Verbița. Această legiune au risipit patru batalioane de gardă (turcești) și a luat un steag. Din această cauză generalul Cernaief au împărțit între legionari 70 medalii și au trimes celor mai viteji
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
înaintea fronturilor regimentelor, escadroanelor și bateriilor. Apoi, oprindu-se în mijlocul trupelor, se adresă cătră comandanți și soldați, felicitîndu-i de bună sosire, urîndu-le o călătorie fericită și reușită deplină și esprimîndu-și speranța că armata va da și de astădată probe de vitejie și disciplină. După aceasta împăratul lăsă să defileze armata dinaintea sa. Terminîndu-se revista, țarul se întoarse la gară, luă pe peron adio de la mai mulți generali, dintre cari a sărutat pe generalul Vanovski, șeful corpului al 12-lea, și strânse
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Terminîndu-se revista, țarul se întoarse la gară, luă pe peron adio de la mai mulți generali, dintre cari a sărutat pe generalul Vanovski, șeful corpului al 12-lea, și strânse mâna la alți trei generali, zicîndu-le că contează pe activitatea și vitejia lor. La oarele 6 3/4 sara țarul se întoarse la Chișinău. [15 aprilie 1877] INUNDARE Aproape în toate primăverile Bahluiul primejduiește prin inundațiile sale dacă nu viața, dar desigur sănătatea unei mari părți a orașului nostru, a acelor suburbii
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
fi numărând abia 12 000 de locuitori. La 1829 a fost luat de cătră Pașkevici numai în patru zile. Mult mai mult a rezistat în anul 1855 contra lui Muravief. Apărătorii cetății, comandați de generalul Williams, au respins cu multă vitejie asalturile rușilor, dar, împresurată și pierzîndu-și oastea prin foame, frig și boale contagioase, cetatea se supuse lui Muravief la 27 noiemvrie 1855. Garnizoana de astăzi a Karsului se socotește la 30 000 oameni cu 289 tunuri de cetate și 66
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
era rus, de religie ortodoxă și fiul comandantului regimentului de ulani de Volhynia. Versiunea cea mai apropiată de adevăr ni se pare însă aceasta. Servind și el tot în acel regiment și având în urma sa o carieră militară creată prin vitejie personală în războiul cu China, se bucura de-o deosebită afecție la Curte. În vremea războiului sârbesc însă s-a dus și el ca voluntar în contra voinței esprese a suveranului său, a luat parte la luptă cu cunoscuta lui vitejie
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
vitejie personală în războiul cu China, se bucura de-o deosebită afecție la Curte. În vremea războiului sârbesc însă s-a dus și el ca voluntar în contra voinței esprese a suveranului său, a luat parte la luptă cu cunoscuta lui vitejie, dar conform legilor militare a fost considerat ca dezertor. De atuncea venise anume în Iași pentru a întîmpina pe membrii familiei imperiale și a solicita grațiarea sa. Marii duci, cu cari se 'ntîlnise, îi promisese că vor pune stăruințele lor
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
legendă, mai plauzibilă decât prima, are ca protagonist pe un viteaz din oastea marelui Ștefan, pe nume Umbrea, și se situează în consens cu concepția veche potrivit căreia „toate satele vreau să se tragă din strămoșii dăruiți de Ștefan pentru vitejie”, remarcă evidențiată undeva de marele istoric Nicolae Iorga. Așadar, pentru vitejie în luptă, pentru credință și devotament față de țară și domn, Ștefan cel Mare poate să fi dăruit lui Umbrea moșia ce merge din apa Bârladului până în cea a Siretului
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
din oastea marelui Ștefan, pe nume Umbrea, și se situează în consens cu concepția veche potrivit căreia „toate satele vreau să se tragă din strămoșii dăruiți de Ștefan pentru vitejie”, remarcă evidențiată undeva de marele istoric Nicolae Iorga. Așadar, pentru vitejie în luptă, pentru credință și devotament față de țară și domn, Ștefan cel Mare poate să fi dăruit lui Umbrea moșia ce merge din apa Bârladului până în cea a Siretului, pentru a întemeia aici sat. Deci, Umbrea ar fi fost întemeietorul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
peste zece mii de soldați și ofițeri români. Printre aceștia s-au aflat și Costică Ferariu și Octavian Genes, locuitori ai plaiurilor onceștene, căzuți eroic pe câmpul de luptă pentru independența și libertatea patriei, decorați „post mortem” pentru faptele lor de vitejie cu medalia „Virtutea M00ilitară”. Constantin Zaharia se afla cu Batalionul III din Regimentul 5 linie, aparținând Diviziei 4, în miezul luptei. Ocolind șanțurile vrăjmașe, a pătruns împreună cu întreg batalionul în dispozitivul inamic, unde au început lupta corp la corp, sprijiniți
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]