1,035 matches
-
Romica Puceanu, șaraiman e pentru tine, din partea noastră. Râzi și pupă-ne, la trecutu-ți mare, mare viitor! Paharul cu tămâioasă este ridicat cu Încetinitorul, iar Gicu nu se poate abține: Slou moșăn, slou moșăn, riplei, Sandule, parcă nu ai vlagă-n tine, zău așa! Ia să iei supradin de la farmacie, oi fi anemic. Gore și Gicu ciocnesc halbele și-și fac cu ochiul, ca niște ștrengari. Tot Gicu pune paiele pe foc: Nici măcar nu e zi de-ntreținere. Am auzit
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
-l privea nu-l va mai privi, locul în care locuia nu-l va mai zări. 10. Peste fiii lui vor năvăli cei săraci și mîinile lui vor da înapoi ce a răpit cu sila. 11. Oasele lui, pline de vlaga tinereții își vor avea culcușul cu el în țărînă. 12. Dulce era răul în gura lui; îl ascundea sub limbă, 13. îl mesteca întruna și nu-l lăsa, îl ținea în cerul gurii: 14. dar hrana lui se va preface
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
8. Sămînța lor se întărește cu ei, și în fața lor odraslele lor propășesc sub ochii lor. 9. În casele lor domnește pacea, fără umbră de frică; nuiaua lui Dumnezeu nu vine să-i lovească. 10. Taurii lor sunt plini de vlagă și prășitori, juncanele lor zămislesc și nu leapădă. 11. Își lasă copiii să se împrăștie ca niște oi și copiii se zbenguiesc în jurul lor. 12. Cîntă cu sunet de tobă și de arfă, se desfătează cu sunete de caval. 13
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
fac caprele sălbatice puii? Vezi tu pe cerboaice cînd fată? 2. Numeri tu lunile în care sunt însărcinate și cunoști tu vremea cînd nasc? 3. Ele se pleacă, fată puii, și scapă iute de durerile lor. 4. Puii lor prind vlagă și cresc sub cerul slobod, pleacă, și nu se mai întorc la ele. 5. Cine a lăsat slobod măgarul sălbatic, izbăvindu-l de orice legătură? 6. I-am dat ca locuință pustiul, și pămîntul sărac ca locaș. 7. El rîde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
reuși să vedem ce și cum e cu viile de pe meleagurile Iașilor nu ne vom opri. Bănuiam eu cu cine pornesc la drum, dar nici chiar așa! Adică cum „nici chiar așa?” Să storci din mine și ultima picătură de vlagă. Da’ de unde? Până aici a fost așa ca un fel de încălzire... Să vezi numai ce te așteaptă! Fii mai explicit, vere. Ei! Nu-i mare lucru... Nu avem de discutat decât vreo... cinci sute de documente care vorbesc despre
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
a 1 1 copii, toți plecați la oraș și lăsată singură la bătrânețe. Cooperativizarea este prezentată ca o salvare pentru sărăcimea satelor, ceea ce a fost adevarat, că pe traseu această idee leninistă s-a transformat într-o capcană de stors vlaga țăranului, pentru ca cei plecați la oraș să poată construi fabrici, asta-i altceva și nu intră în preocupările autorului. El doar cartografiază istoria. Marele merit al scriitorului este acela de a imagina niște scene extraordinare, pline de valențe literare, într-
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93041]
-
Mă miros amândoi. Grija lor îmi dă putere, așa că mai târăsc până la țarcul lor. Fraierii se țin după mine. îi închid fără probleme, mă întorc în casă, apăs butonul de la interfon să deschid! poarta și mă scurg în canapea, fără vlagă. îmi mai revin când intrll Roșa cu cei de la Salvare. înțeleg frânturi din întrebările puse. Casa se mișcă cu mine, apoi apare cerul. Foarte albastru. Imaculat. Simt și poarta pe care ies, după care acoperișul Salvării, în care presupun! că
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
Zise din nou: - Și totuși, dacă nu veneam noi aici, sau măcar dacă ne păzeam luntrea, nimic nu s-ar fi întîmplat... - Cum nimic? zâmbi trist Auta. Regele și preoții ar fi stors mai departe poporul și sclavii de toată vlaga. Crezi că e vreo deosebire între un sclav care trăiește și unul care a murit? Numai aceea că mortul nu mai e folositor nimănui. Cârmaciul părea nerăbdător. - Să plecăm cât nu e prea tîrziu! spuse el, iar Auta îi zâmbi
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
că suferința vieții sale este fără de sfârșit, că toată suferința lui nu este decât o repetare a ceva ce se întâmplă de-a lungul vremii, că dăinuirea suferinței va fi eternă. A doua zi dimneață Radu se trezi obosit, fără vlagă și foarte palid. La micul dejun el îi spuse tatălui său că hotărâ să nu se mai întoarcă la serviciu și să rămână acasă cu ei, încercând să-și găsească de lucru în zonă. Tatăl său care nu fu de
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
au ajuns și ele în Hâncești tocmai acum? Eram prieten cu fata, mamei nu prea-i convenea...” se’ntrebă necăjit. - Dumnealui este basarabean, ca și noi! După toate necazurile de până atunci, simțea că nu mai avea nici un pic de vlagă. Reprezentanții puterii de acolo îl puteau întoarce din drum, puteau să-l oprească, orice se putea întâmpla, din cauza neghiobiei femeii mai în vârstă, care intervenise gratuit și periculos, în ciuda opoziției vizibile a fetei care-l privea vinovată. Unul dintre civilii
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
pe câine diacolo, iar eu plec cu mașina, Încă enervat pe Claire fiindcă s-a dus cu ticălosul ăla bătrân. Femeile. Nu pot. Carole Shirley Nu pot Shirley, găsește pe cineva puternic. Slujba asta, viața asta, m-au secat de vlagă. N-am nevoie acum să remorchez o invalidă. Un ticălos mă claxonează pe centură și mă gândesc să mă iau după el dar nu mă simt În stare. Ne-a scăzut capacitatea de a face față. 00mănâncă000000mănâncă00000mănâncă00 Halesc la greu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
printre umbrele morților și îl crede rege al lor, Ahile îi spune: „Odiseu, nu-mi mai preamări moartea: Aș vrea mai degrabă să fiu pălmaș, slugă la un plugar amărât și sărac, decât rege peste neamul acesta de morți fără vlagă.“ De fapt, viu fiind, dorea ceva din ordinea firească a lucrurilor: să lase războiul, căruia îi trăise de ajuns truda zadarnică, ororile și nedreptățile, 119 și să se întoarcă acasă, cu Patrocles. Nu fără prada adunată, timp de aproape zece
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
printre umbrele morților și îl crede rege al lor, Ahile îi spune: „Odiseu, nu-mi mai preamări moartea: Aș vrea mai degrabă să fiu pălmaș, slugă la un plugar amărât și sărac, decât rege peste neamul acesta de morți fără vlagă.“ De fapt, viu fiind, dorea ceva din ordinea firească a lucrurilor: să lase războiul, căruia îi trăise de ajuns truda zadarnică, ororile și nedreptățile, și să se întoarcă acasă, cu Patrocles. Nu fără prada adunată, timp de aproape zece ani
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
menționat și faptul că apa curgătoare este apă vie sau vioară, forme fără consoana lichidă, ca bios, vivus, živ. În legătură cu aceste forme stau cuvintele românești jivină, Jiu, Jijia, iar cu prezența lichidei, dar fără ideea de curgere, avem pe jilav, vlagă, mlaștină etc. Privită în context istoric larg, forma vin se prezintă ca anterioară formei vie. Forma cu n o au limbile slave (vino), albaneza (venë și verë), latina (vinum), greaca (oinos), armeana (gini), gotica (wein), gruzina (γvino), araba (waynum), ebraica
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
Vicovu, 57 vie, 128 Viena, 67 vin, 128 vioară, 129 Visca, 57 Visla, 74 Visuia,57 Vișani, 57 Vișeu, 57 Vișina, 57 Vișinari, 57 Vișoi, 57 vită, 128 viță, 128 viu, 128 Vlad, 137 Vlada, 57 Vladimir, 137 vladnic, 53 vlagă, 129 vlah, 45 vlădică, 137 Vlăsia, 57 vlăstar, 48 Vltava, 54 voce, 98 vodă, 53 voievod, 138 vorbă, 98 a (se) veseli, 57 vraf, 69 vrană, 136 Vrancea, 136 vraniță, 136 vrednic, 137 vrej, 129 Vucova, 57 Vucșor, 57 Zamolxis
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
culcat. Toți dormeau. Deodată, Noel și Roxana se trezesc la auzul unui huruit urmat la scurt timp de zgâlțâială. Totul se zgâlțâie. Se zgâlțâie patul, lustra, mobila, pereți... Roxana, încordată și îngrozită, abia a putut pronunța cuvântul cutremur, stins, fără vlagă. Noel, într-o fracțiune de secundă, se repede ca un tigru la copil și îl înșfacă din patul ei, trezind-o. Văzând că se întețește în loc să se oprească, o apucă și pe Roxana și ies pe ușa din dos, cu
[Corola-publishinghouse/Science/1468_a_2766]
-
timpul împreună cu tine iar secundele se răzvrătesc sub piele în așteptarea unui sărut infinit 21 mai 2011 Siestă soarele curgea pe zidurile caselor lumea întreagă își făcea siesta respirația întretăiată a vântului sfâșiat de anemie se înșuruba în mine fără vlagă la o masă sub un umbrar strâmb doi bătrâni rămăseseră prinși în șah etern semănau cu două statui înălbite de timp doar cefele bronzate răbufneau din gulerele răsfrânte ale cămășilor strada era îngustă șerpuia către niciunde pe sub ghivece cu mușcate
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]
-
vorbesc, iubito, despre tine, despre dor, Le voi da autograful pe o viitoare carte Și apoi le voi transmite că n-am niciun chef să mor. 07 iulie 2011 Lângă tâmpla ta Dintr-o inadvertență temporală Te văd primindu-ți vlaga prin perfuzii Și-mi ești departe și atemporală, Supusă unor cinice infuzii. Tot chinul tău îmi e tortură mie, Tu ești recompensată în durere, Iar uneori în stres sau agonie, Resentiment, dispreț profund și fiere. Martirizată, te întorci umilă, Să
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]
-
sfârșit 11 august 2011 Dragoste un câine mușca din lună pe dealul țintirimului iar vara se tăvălea prin iarbă ibovnică depravată dornică de dragoste mirosea ațâțător a fân și a dezmăț nocturn cu sfârcuri strânse între dinți vămuite supte de vlagă sub coroana stejarului din fundul curții dinspre munte se prăvăleau nori mari încălecați de fantomele haiducilor iar tu țipai prelung ca o pasăre de noapte 11 august 2011 Sărutul de la marginea lumii eram doar noi stăteam la marginea lumii nu
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]
-
la sfârșit de vară, Până și toamna vine într-o doară Și simți că vrei și simți că nu mai poți. Noi ne-am pierdut pe drum de-atâta timp, Tot rătăcim, bezmetici, printr-o plagă, Îndurerați, bolnavi, lipsiți de vlagă, Trăind confuz, stupid, în contratimp. Ne sinucidem prin cuvinte mari, Și așteptăm minuni contradictorii, Ne înfrățim, zâmbind, cu detractorii, Din plopii fără soț ne facem pari. Suntem asediați de-un trai dement, Reduta noastră a ajuns ruină, Noi punem la
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]
-
pe sternul lui. Pentru că mă lăsam cu toată greutatea, speram să-i rup vreo coastă, numai că În loc de asta am auzit arma descărcându-se din nou și m-am trezit acoperit de sângele lui cald. I-am ținut corpul fără vlagă câteva secunde Înainte de a-l lăsa să se rostogolească departe de mine. M-am ridicat și m-am uitat la el. Nu era nici o Îndoială că murise, deși sângele continua să țâșnească din gaura din pieptul lui. M-am uitat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
lui Inge. Țipă apoi din nou, numai că de astă dată mai tare și mai Îndelung. Am luat-o la goană prin sala de mese, În jos pe scările spre subsol și am găsit-o stând pe coridor, sprijinită fără vlagă de peretele bucătăriei. — Ești bine? — E oribil. Ce anume? am Întrebat-o și am intrat pe ușă auzind-o spunând: — Nu te duce acolo, Bernie. Dar era prea târziu. Cadavrul era așezat Într-o parte În lift, ghemuit În poziție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
Neculai Hriscu a fost nimicită, tranșeele fiind spulberate de tancurile rusești. La trei luni de la plecarea bărbatului, Safta primi o năucitoare veste: bărbatul ei drag nu se mai întoarce niciodată! Rămase împietrită, neputând să-și stăpânească lacrimile, ștergându-se, fără vlagă, în timp ce, de afară, auzea glasurile cristaline ale băieților, care se pregăteau să meargă cu uratul. Năucă, se îndreptă spre casa cumnatului Vasile, care tocmai închisese cârciuma, pregătinduse să primească urătorii. Ce ai cumnată? o întrebă cumnatul, în timp ce căuta să lege
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
Dar mama ei nu își amintea niciodată să aducă bani, așa că Ashling a început să ia cu ea o poșetuță roz cu maro, în forma unui cap de câine. Pe măsură ce vara avansa, Monica dezvolta un nou obicei alarmant. Stând fără vlagă pe o bancă, începea să își ciupească și să tragă de o julitură de pe mână și nu era satisfăcută până când aceasta nu începea să sângereze. Abia atunci, Ashling a început să poarte plasturi după ea. Ceva trebuia să se întâmple
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
mine. Pur și simplu, el era ofticat că ea își vizita părinții, dar cât de mare era problema? Pentru un moment, a luat în considerare posibilitatea ca stricăciunea să fie ireversibilă și teroarea aferentă acestui gând a lăsat-o fără vlagă. Chiar îl plăcea mult, mult, mult pe Marcus. Era cel mai aproape de Bărbatul Perfect din ce întâlnise ea în ultima vreme. Abia aștepta să vină seara de duminică, pentru că el o rugase să îl sune. Dar dacă nici atunci nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]