1,084 matches
-
dintre noi să fi turnat vreodată. Nu ne întrerupeam discuțiile decât pentru a asculta vocea virilă a solistului de la Phoenix: Are frați de cruce șapte/ ce-au supt sângele cu lapte/ și nu-i pasă de nimic/ Andrii Popa cel Voinic/Andrii Popa cel Voinic"... Desigur, totul era subversiv și compensator, în satisfacțiile noastre estetice, așa cum toate lecturile noastre erau viscerale și defulatorii, și libertatea cu care ne iluzionam ascultând muzică era parte a nelibertății de care nu era secundă în
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
turnat vreodată. Nu ne întrerupeam discuțiile decât pentru a asculta vocea virilă a solistului de la Phoenix: Are frați de cruce șapte/ ce-au supt sângele cu lapte/ și nu-i pasă de nimic/ Andrii Popa cel Voinic/Andrii Popa cel Voinic"... Desigur, totul era subversiv și compensator, în satisfacțiile noastre estetice, așa cum toate lecturile noastre erau viscerale și defulatorii, și libertatea cu care ne iluzionam ascultând muzică era parte a nelibertății de care nu era secundă în care să nu ne
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
măsuri de precauție, pentru a nu provoca sărăcirea florei unei regiuni, prin dispariția speciilor rare sau mai sensibile. Este bine ca elevii să cunoască și să respecte plantele ocrotite prin lege cum ar fi : floarea de colț, papucul doamnei, sângele voinicului, bujorul românesc, laleaua pestriță etc; să nu se distrugă puieții de arbori, arborii tineri sau crengile și să se evite vătămarea trunchiului arborilor căci orice leziune a scoarței poate constitui o cale de pătrundere a unei boli care duce la
Coronița prieteniei by Inv. Constantinescu Adriana, Şcoala Sireţel, Iaşi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91748_a_93019]
-
roman își elibera sclavii și refuza luxul casei, pentru că nu-l putea împărți cu fiul. Tatăl român taie via sădită de fiu. Răspunsul dat d el călărețului pe care nu-l recunoscuse are o frumusețe veritabilă: "D-alei, taică, voinicel, Voinic tânăr, subțirel. Io din dalbe tinerețe Pân' la albe bătrânețe, Copilaș nu mi-am avut, Fecioraș nu mi-am născut. Domnul sfântul când a vrut, Cam la albe bătrânețe, Ca la negre tinerețe, Fiu din mine-am dobândit Și-mi
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
gâtului, este ca și când ar cere-o de soție?“. Iar în locul lor, iată „nunțile bogaților noștri de astăzi, unde căsătoria este o speculație, binecuvântarea părintească o comedie de râs, fata o marfă, adeseori dată pe credit, și cununia o profanație“. Odinioară, voinicul alerga la cimpoieș, care se ducea să spună fetei, „în versuri întovărășite de cimpoi, că cutare flăcău moare și pere pentru dânsa“. Azi, la 1840 adică, avem „declarațiile civilizate de pin capitaliile românești, unde tânărul întreabă întâi câte mii de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2186_a_3511]
-
Au urmat, de-a lungul începuturilor liceale, alte câteva experiențe sexuale, dintre care notabile sunt încă un „succes“, durabil, și, durabil de asemenea apoi, un eșec, ambele din lumea cazonă. Întâiul dintre acești ostași atacați de mine (ambii, ordonanțe), un voinic îngăduitor, care mă supraveghea în serile când ai mei plecau la spectacol sau erau poftiți undeva (acum nu mai făceam scandal, nici nu șantajam), mi-a devenit partener ideal. Cum amândoi eram în ținută sumară de noapte, se întindea pe
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
cântec de unire pentru a noastră întâlnire. Haiducii cântă Ți-am zis verde măr domnesc Stau pe loc și mă gândesc Pe ce cale să pornesc Frați de-ai mei să mai găsesc C-am avut cinci sute cinci De voinici, români, haiduci Cu ei în codru când intram, Moarte prin dușmani făceam. Ciocoii dac-am văzut Mii de poteri au făcut Frunza-n codru s-a rărit Haiducii s-au risipit. Numai singur am rămas Și de haiduci nu mă
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
privește în spatele tău, căci gazda de gol ne-a dat și pe toți ne-anconjurat și ne- or prinde făr’de veste, doar prin locurile aceste. Și ne-or prinde pe toți, curățând codrul de hoți. Bujor N-aveți teamă, măi voinici, cât vom fi și vom lupta cu arma-n mână ne vom apăra, că ăsta va părea a fi român, nu păgân. Vânătorul Bună ziua(seara) mai voinici, dar ce cauți tu aici? Tu, aici, lângă ceată te-ai oprit și
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
Ș-acum haideți la șezătoare La mătușa Mărioara din Văleoane Mama doamnei învățătoare. Dragi musafiri, bine ați venit, Cu mic cu mare, La clasa noastră la șezătoare Ne-am adunat aici, să lucrăm, Să povestim, să ne veselim!... Șezătoare cu voinici, fete mari și fete mici Așași petrec nopțile Descrețindu-și frunțile Torcându-și fuioarele. (fetele în cor) Busuioc cu flori, hai veniți, feciori Aici, la șezătoare, Unde-s fete mândre tare! Când vii bade-n șezătoare Nu sta la ușă
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
cântec de unire pentru a noastră întâlnire. Haiducii cântă Ți-am zis verde măr domnesc Stau pe loc și mă gândesc Pe ce cale să pornesc Frați de-ai mei să mai găsesc C-am avut cinci sute cinci De voinici, români, haiduci Cu ei în codru când intram, Moarte prin dușmani făceam. Ciocoii dac-am văzut Mii de poteri au făcut Frunza-n codru s-a rărit Haiducii s-au risipit. Numai singur am rămas Și de haiduci nu mă
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
privește în spatele tău, căci gazda de gol ne-a dat și pe toți ne-anconjurat și ne- or prinde făr’de veste, doar prin locurile aceste. Și ne-or prinde pe toți, curățând codrul de hoți. Bujor N-aveți teamă, măi voinici, cât vom fi și vom lupta cu arma-n mână ne vom apăra, că ăsta va părea a fi român, nu păgân. Vânătorul Bună ziua(seara) mai voinici, dar ce cauți tu aici? Tu, aici, lângă ceată te-ai oprit și
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
Ș-acum haideți la șezătoare La mătușa Mărioara din Văleoane Mama doamnei învățătoare. Dragi musafiri, bine ați venit, Cu mic cu mare, La clasa noastră la șezătoare Ne-am adunat aici, să lucrăm, Să povestim, să ne veselim!... Șezătoare cu voinici, fete mari și fete mici Așași petrec nopțile Descrețindu-și frunțile Torcându-și fuioarele. (fetele în cor) Busuioc cu flori, hai veniți, feciori Aici, la șezătoare, Unde-s fete mândre tare! Când vii bade-n șezătoare Nu sta la ușă
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
diferențe care se manifestă cu precădere pe două coordonate: puterea și "inteligența" (viclenia). În ceea ce privește puterea, opoziția e una graduală, dar și cu o anumită tentă privativă "absolută" (v. A8096: Când se ivește lupul, vulpea își caută gaură = " Când se arată voinicul"). Mai bogat e, în schimb, repertoriul proverbelor care materializează opoziții privative în sfera vicleniei (v. 8062: Lupul are nume rău, însă vulpea le gâtuie; sau 2012: Lupul e cu numele și vulpea cu darul = " Se zice când dintr-o faptă
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
proorocii mincinoși, care vin la voi în haine de oi, iar pe dinlăuntru sunt lupi răpitori"365) recurg la falsa "neutralizare" a opoziției privative dintre LUP și OAIE/MIEL, în exemple precum 1984: Umblă să sperie lupul cu pielea oii ("Voinicul nu se sperie de cel fricos numai cu amenințări"), 2056: Lupul îmbrăcat în piele de oaie ("Se zice de cei fățarnici și vicleni" - Iordache Golescu) sau 2149: Pe din afară miel se vede, pe dinlăuntru lup întreg ("Adică cei smeriți
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
înfruntare, lumea binelui iese întotdeauna învingătoare; deci basmul are caracter moralizator. Motive literare: 1. împăratul fără urmași; 2. dorința (ne)împlinită; 3. probele (ne)depășite; 4. dorul de părinți; 5. reîntoarcerea la condiția umană. Personajele: - unele reprezintă binele (forțele binelui: voinicul, Făt-Frumos, Ileana Cosânzeana, Sf. Vineri, etc.); altele simbolizează răul (forțele răului: zmeul, scorpiile, baba cea rea, Muma Pădurii, balaurul, etc.); de regulă ele sunt fantoșe abstracte, niște idei în conflict; ele nu evoluează psihologic; nu (des)cresc sufletește; cele mai multe au
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
sufletește; cele mai multe au de regulă forțe supranaturale; sunt exemplare (în bine sau în rău; mai degrabă, dincolo de bine sau de rău); - sunt lipsite de stare civilă; nu au biografie; nu au trecut; ele sunt pur și simplu: regele și regina, voinicul, vrăjitoarea, piticul, etc.;cel mai înalt grad de diferențiere de care sunt susceptibile este indicat de funcția lor, uneori prin profesie: regi sau slugi, croitori, țărani, fierari, vânători, etc.; - se creează diferite opoziții umane (cei puternici se opun elor slabi
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
se opun celor bătrâni): 1. regele se opune prințului și prințesei; 2. tatăl- fiului și fiicei; 3. mama vitregăcopiilor din prima căsătorie; etc.; - cei buni sunt sprijiniți de cineva (o zână bună, o vrăjitoare, un sfânt, etc.); - personajul pozitiv (eroul, voinicul, Făt Frumos) - este înzestrat cu toate darurile: frumusețe fizică și morală, istețime etc.; - are un lung șir de tribulații; - are un cod al onoarei de la care nu se abate; - el nu profită niciodată de avantajul surprizei; ex.: dacă adversarul doarme
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
morală, istețime etc.; - are un lung șir de tribulații; - are un cod al onoarei de la care nu se abate; - el nu profită niciodată de avantajul surprizei; ex.: dacă adversarul doarme, îl trezește și apoi îl ucide în luptă dreaptă;dimensiunea voinicului se acoperă cu conceptul cavaleresc despre putere și inteligență (fortitudo et sapientio); - este un om dispus oricând să - și pună în joc faima pentru un scop nobil; - nu pretinde vreo recompensă; - (!!) recompensa este totuși mobilul plecării pe drumul aventurii; - el
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
aspiră decât să reintre cât mai repede în rândul lumii; vrea „să fie fericit până la sfârșitul zilelor sale” - vrea ceva modest: o soție, mulți copii, bogăția și pacea ideală a căminului; - personajul negativ (zmeul, omul pocit, etc.) - este totalmente opusul voinicului; are totul urât (și fizicul și sufletul); este dizgrațios; Alte (câteva) locuri comune, stereotepii:acestea (stereotipiile) au: 1. o anumită forță emoțională; 2. o funcție mnemotehnică; 3. dau oarecare expreivitate; - limbajul fără interpret: omul vorbește cu (și ca) animalele; animalele
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
deznodământul se atinge cu cât mai puține ocolișuri; - dar asigurând sublinierea primejdiei care îl pândește pe eroul pozitiv (ceea ce sporește interesul dramatic); fără a minimaliza puterea adversarului; - uneori, deznodământul este tragic; e. sfârșitul are un caracter optimist; - datorită înseși biruinței voinicului; - sau prin speranța care lasă să se întrevadă că lupta va fi continuată de erou sau de alții până la încheierea pozitivă; - unele formule tipice (exterioare cadrului acțiunii) au un ton umoristic și satiric; - se stimulează buna dispoziție și îngăduința generoasă
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
stăpân care l-a umilit și chinuit; - până la urmă, haiducul moare, copleșit de forțele împotriva cărora luptă; dar, de fapt, în plan etic, haiducul învins este un ... învingător; - un „erou” învinge armate întregi; dușmanii sunt „ca frunza și ca iarba”; - voinicul piere prin trădarea unui apropiat (tovarăș, femeie, slujitor, etc.);trădătorii sunt totdeauna pedepsiți, de cele mai multe ori cu mare cruzime; și cu metodele pe care ei le pregătiseră pentru uciderea voinicului; suprema pedeapsă fiind împrăștierea cenușii în vânt; - îndrăgostiții au o
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
învinge armate întregi; dușmanii sunt „ca frunza și ca iarba”; - voinicul piere prin trădarea unui apropiat (tovarăș, femeie, slujitor, etc.);trădătorii sunt totdeauna pedepsiți, de cele mai multe ori cu mare cruzime; și cu metodele pe care ei le pregătiseră pentru uciderea voinicului; suprema pedeapsă fiind împrăștierea cenușii în vânt; - îndrăgostiții au o situație fixată în limitele tragicului (motivele fiind diverse); - se glorifică virtuțile bărbatului (putere, înțelepciune, pricepere, etc.); - femeia are un statut inferior (trădează, este infidelă, etc.); alteori apare ca un exemplu
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
mazării: Sitona lineatus L. și Sitona crinitus Hbst. este prezentat în fig. 48. Plante atacate și mod de dăunare Este o specie oligofagă, care atacă diferite plante leguminoase cultivate și spontane. Preferă mazărea, lintea, bobul, trifoiul, lucerna, ghizdeiul, sparceta, sângele voinicului. Atacul este caracteristic și anume adulții rod frunzele marginal, sub formă dantelată (fig. 47 c). Larvele rod nodozitățile de pe rădăcini iar mai târziu sapă galerii în acestea. Măsuri de prevenire și combatere Se aplică un complex de măsuri și anume
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
inteligenți, să aducă daruri întreaga familie, compusă din bărbați, femei și copii. După ce cnezii au primit darurile, i-au condus pe toți cei ce le-au prezentat într-o vale și, despoindu-i de îmbrăcăminte, i-au ucis mișelește. Rămase fără voinici și oameni mai iscusiți în luptă, satele respective au fost înconjurate într-o noapte de către nenumărați tătari și cumani, care au ucis pe toți locuitorii, lăsând regiunea cu totul pustie de oameni, ca să nu consume cele adunate. Având de gând
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
este invitată la dans de un cavaler ceva cam "țărănos", cu un accent de Bourgogne foarte pronunțat. Nu-i prea place de el, însă, pregătită pentru orice, acceptă să se rotească ținută de "mâinile puternice și viguroase ale vlăjganului acela voinic", iar apoi să se lase sărutată afară, în beznă. Este, desigur, dezamăgită cumplit de acest prim sărut, care i se pare absurd și dezgustător. Ea, care visa la marea iubire, își trădase idealul. Însă ce n-ar fi făcut pentru
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]