161,013 matches
-
da' n-am înțeles o iotă. Ce să mă fac, Doamne? Timpul trece cu iuțeală. Cine să mă deslușească și pe mine? Mă duc la coaforul de la colț. Aglomerație imposibilă. Peste bigudiuri și cîini așezați lîngă calorifer, cosmeticiana, drăguță, îmi vorbește cam în aceiași termeni. Nu atît de cool ca doamna de la televizor și își însoțește cuvintele de gesturi. Eyeliner este tușul de ochi, glossul este ceva lucios care se dă peste ruj ca să fie buzele strălucitoare. Mă simt ca la
Lecția by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14383_a_15708]
-
a spus cum se cheamă" (Paralelism între limba rumână și italiană). Nu altfel s-ar fi comportat un occidental: Ce face franțezul sau altă nație din zioa de astăzi cînd ia turbanul turcului să-l poarte sau vine trebuința a vorbi de dînsul decît să-l numească iar turban? Ce face cînd vine trebuința a vorbi despre senatul turcesc, decît a-l numi pe numele lui Divan ș.c.l., dar asemenea vorbe fie cît de multe nu schimbă limba franțozească
Purismul și turcismele by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14380_a_15705]
-
fi comportat un occidental: Ce face franțezul sau altă nație din zioa de astăzi cînd ia turbanul turcului să-l poarte sau vine trebuința a vorbi de dînsul decît să-l numească iar turban? Ce face cînd vine trebuința a vorbi despre senatul turcesc, decît a-l numi pe numele lui Divan ș.c.l., dar asemenea vorbe fie cît de multe nu schimbă limba franțozească de a fi limba franțezului, ci din protivă îi avuțește dicsionarul". Comparația (determinată poate și
Purismul și turcismele by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14380_a_15705]
-
aș miji puternic ochii. Mi s-a povestit că am crescut într-un geamantan, deoarece în condițiile grele ale războiului nu se putea procura nici cărucior, nici pătuț, și multă vreme, vreo doi ani și jumătate, încă nu începusem să vorbesc. Părinții au intrat în panică, deoarece credeau că sunt mut, însă un medic cunoscut i-a liniștit, explicându-le că aceasta se datorează lipsei de hrană și, îndeosebi, a zahărului. Unde au reușit după aceea să găsească zahăr pentru mine
Vladimir Bukovski - ȘI SE ÎNTOARCE VÎNTUL - fragmente - () [Corola-journal/Journalistic/14312_a_15637]
-
un nas coroiat. Se povestea că nu intra în contact cu nimeni, nici la bucătărie nu mergea, făcându-și mâncarea la lampa cu petrol din camera sa. Nici lumina electrică n-o folosea, ci stătea lângă lampa de gătit. Se vorbea, de asemenea, că nopțile și le petrecea răsfoind cărți vechi de vrăjitorie, care, în afară de ea, nu puteau fi citite de nimeni, și deasupra lor, făcea niște farmece. Într-adevăr, de multe ori, seara, furișându-ne la fereastra ei, o puteam
Vladimir Bukovski - ȘI SE ÎNTOARCE VÎNTUL - fragmente - () [Corola-journal/Journalistic/14312_a_15637]
-
răsunat trompetele și organizatorul ceremoniei, stând lângă drapel, a rostit: "Tineri pionieri! La luptă pentru cauza lui Lenin și Stalin, fiți gata!". Totdeauna vom fi gata!" am răspuns noi în cor, și cu aceasta ceremonia a luat sfârșit. La drept vorbind, nimeni n-avea nimic împotrivă să devenim pionieri. Era un lucru foarte obișnuit: împlineai vârsta și deveneai pionier, apoi comsomolist, iar după aceea membru de partid. După cum știu, așa s-a întâmplat cu toți, cam tot așa cum se trece dintr-
Vladimir Bukovski - ȘI SE ÎNTOARCE VÎNTUL - fragmente - () [Corola-journal/Journalistic/14312_a_15637]
-
spun că face de rușine numele conducătorului, că, având un asemenea nume, este obligat să învețe, cum învăța Lenin și am completat ceva despre faptul că Lenin, probabil, s-ar fi întristat dacă ar fi aflat despre comportamentul respectiv. Am vorbit, probabil, foarte elocvent, convingător și chiar ofensator, deoarece el s-a îmbujorat brusc, s-a crispat și a început să plângă. - Ești un ticălos, a spus el. Un nemernic! S-a ridicat și a plecat. Învățătoarea era entuziasmată de un
Vladimir Bukovski - ȘI SE ÎNTOARCE VÎNTUL - fragmente - () [Corola-journal/Journalistic/14312_a_15637]
-
N-am sesizat deloc faptul că băiatul face de rușine pe cineva și nu-i purtam nici un fel de pică. Pur și simplu m-am obișnuit să rostesc formal cuvintele care mi se cereau, și toți cei cărora le-am vorbit până acum își dădeau seama că le vorbesc nesincer și acceptau, numai ca să scape de mine. Nimeni nu se supăra pe mine și cu toții eram în relații de prietenie. Ba chiar mă priveau cu respect, deoarece nu denunțam pe nimeni
Vladimir Bukovski - ȘI SE ÎNTOARCE VÎNTUL - fragmente - () [Corola-journal/Journalistic/14312_a_15637]
-
de rușine pe cineva și nu-i purtam nici un fel de pică. Pur și simplu m-am obișnuit să rostesc formal cuvintele care mi se cereau, și toți cei cărora le-am vorbit până acum își dădeau seama că le vorbesc nesincer și acceptau, numai ca să scape de mine. Nimeni nu se supăra pe mine și cu toții eram în relații de prietenie. Ba chiar mă priveau cu respect, deoarece nu denunțam pe nimeni și întotdeauna mă făceam că nu observ nimic
Vladimir Bukovski - ȘI SE ÎNTOARCE VÎNTUL - fragmente - () [Corola-journal/Journalistic/14312_a_15637]
-
marșuri funebre și se simțea, cumva, că nu mai există autoritate. Un om striga, cu glasul sugrumat de durere, de la fereastra spitalului de oftalmologie: "Stalin a murit, iar eu sunt aici!". Au încetat scandalurile și încăierările din curte, iar oamenii vorbeau fățiș: Pentru cine își vor da viața acum? Pentru Malenkov, poate? Nu. Poporul nu-și va da viața pentru Malenkov!" Mulțimi uriașe de oameni, neorganizate, se scurgeau spre Sala Coloanelor, unde era depus trupul lui Stalin, și se simțea ceva
Vladimir Bukovski - ȘI SE ÎNTOARCE VÎNTUL - fragmente - () [Corola-journal/Journalistic/14312_a_15637]
-
tărie care mie îmi lipsește. Altceva pot admite: că, practic, cam toate certitudinile mele sunt ciuruite de îndoieli, ca niște haine mâncate de molii. Această “decadență”, ca să zic așa, a venit cu vârsta. Nu îmbătrânesc foarte înțelept. Și, la drept vorbind, ideea că bătrânețea ar fi vârsta înțelepciunii mi se pare o glumă proastă. Cum să fii olimpian când simți că începi să devii o paragină biologică? Am avut un infarct și un atac cerebral. Nu pot spera într-o bunăvoință
Octavian Paler by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14335_a_15660]
-
îmi dovedesc că în societatea românească de azi criza e, în primul rând, morală. Uitați-vă cum arată televiziunile noastre. Vulgaritatea și prostul gust nu mai au nici un fel de trac. Mitocănia e curentă și fără complexe. Ca să nu mai vorbesc de secăturile și nulitățile care fac carieră în politică. Să tot fii optimist! Și, mă tem, domnule Alex. Ștefănescu, că degradarea valorilor e mai gravă decât dispariția lor. Când pierzi niște valori, păstrezi amintirea lor, pe care chiar o idealizezi
Octavian Paler by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14335_a_15660]
-
de formula lui Maiorescu: “Patriotism în limitele adevărului”. Mă întrebați în ce constă identitatea noastră. Dar mai avem oare o identitate? Uneori, stau în cumpănă. Îmi spun: nu cumva tot ce ne poate da iluzia unei identități este faptul că vorbim aceeași limbă, ca în trecut, și că locuim pe un teritoriu care reprezintă, aproximativ, vatra noastră tradițională? În rest, ce ne leagă? N-ați avut niciodată în acești ani senzația că solidaritatea noastră națională e alcătuită din milioane de singurătăți
Octavian Paler by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14335_a_15660]
-
Europa Liberă" la retrospectiva politică a anului care se încheia. Din cîte știu, aceasta a fost ultima emisiune la care a participat Dumitru Tinu. După ce am ieșit din studio, alături de ceilalți doi invitați, Tia Șerbănescu și Ion Bogdan Lefter, am vorbit, informal, despre ziarul Adevărul. Dumitru Tinu era curios să afle ce părere avem despre ziar în noua sa formulă și ne-a povestit ce avea de gînd să mai facă pentru modernizarea Adevărului, ca acționar principal ce devenise. Ne-a
Voința de echilibru by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14393_a_15718]
-
început cercetările avînd concluziile gata pregătite. Iată ce credea dl Predescu despre gruparea condusă de Andrei Pleșu, Mircea Dinescu și Horia Roman Patapievici, citat de ZIUA: "Dă interviuri în ziare și în reviste sexy alături de femei goale complet [...] Las că vorbesc eu cu ei, de or să înghețe apele. Eu i-am studiat, am pierdut multă vreme pentru ei și o să vadă ei." Pentru senatorul Predescu, cei trei sînt �elemente răsculative" împotriva președintelui CNSAS, Gheorghe Onișoru. În ciuda protestelor absolut îndreptățite ale
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14366_a_15691]
-
dl Predescu n-are calități de orator, dar stăpînește la perfecțiune volubilitatea agramată, sărăcia de vocabular mascată de sacadarea amenințărilor și violentarea limbii române la adăpostul indignării orale. Subconștientul îi joacă însă feste urîte dlui Predescu. Îl recitez: "Las' că vorbesc eu cu ei, de or să înghețe apele". Vrînd pesemne să spună că îi va face să înghețe pe răsculativi, dl Predescu și-o fi adus aminte vorbind că nu în acest scop a fost înființată subcomisia care i-a
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14366_a_15691]
-
Subconștientul îi joacă însă feste urîte dlui Predescu. Îl recitez: "Las' că vorbesc eu cu ei, de or să înghețe apele". Vrînd pesemne să spună că îi va face să înghețe pe răsculativi, dl Predescu și-o fi adus aminte vorbind că nu în acest scop a fost înființată subcomisia care i-a fost dată pe mînă și atunci a întors-o pe �înghețarea apelor". Or, aici dl Predescu trimite la expresia binecunoscută "Minți, de îngheață apele!". Cronicarul nu-i face
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14366_a_15691]
-
cîteva pahare de vodcă, unul dintre ei le-a spus celorlalți doi: "Lăsați-mă cu dom' profesor. Nu mai predau la facultate. Sînt ofițer activ de securitate". Ceilalți s-au prefăcut speriați de posibilitatea de a fi turnați, căci, firește, vorbiseră vrute și nevrute, dar colegul lor le-a retezat-o: "Nu sînt informator. Sînt ofițer. Iar securitatea e singura instituție capabilă să scoată țara din marasmul în care a adus-o partidul din care fără onoare faceți parte amîndoi. Spre deosebire de PCR, compus
Imposibila lustrație by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14395_a_15720]
-
acțiunii gravitaționale, și între cea einsteiniană, aceea care supune timpul și redefinește spațiul prin atributul deplasării, Maitec repertoriază doar acele forme care sunt egal distribuite în cele două orizonturi și a căror stabilitate este tocmai consecința anulărilor reciproce. Cînd se vorbește despre Paul Neagu, este invocat aproape mecanic sculptorul. Dar în egală măsură s-ar putea aminti pictorul, desenatorul, teoreticianul, profesorul, actantul în happeninguri și în performance, poetul ș.a.m.d. Personalitatea lui și întregul său profil cultural sînt abuziv minimalizate
Sculptori români contemporani by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14387_a_15712]
-
pentru telefili în Noaptea de Revelion: să aleagă între un taraf de muzică (așa-zicînd) populară pe TVR (1 și 2), Dan Negru și invitații săi (pe Antena 1) și Garcea (pe Pro Tv). Despre alte televiziuni, mai bine să nu vorbim: la una dintre ele, tineri (aproape) goi și tatuați, simulau acuplarea pe o scenă (nu de teatru, ca în Satiriconul lui Frunză), la alta... am și uitat ce era. Trebuie să recunoașteți că o mai mare lipsă de imaginație în
A trecut și Revelionul by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14390_a_15715]
-
Eugenia Vodă Să Începem anul 2003 cu un gust bun, cinematografic vorbind, și să recunoaștem - nu în cadrul unui plugușor întîrziat, ci în cadrul unei realități surprinzătoare - că, în ciuda tuturor "lipsurilor, neajunsurilor și deficiențelor", ultimele luni ne-au pus în fața unei avalanșe de evenimente de o densitate fără precedent în peisajul autohton: o serie
Normalități excepționale by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14413_a_15738]
-
două "voci" ale filmului: vocea documentaristului de la începutul mileniului trei (o voce plasată undeva la intersecția dintre emfază și plictiseală) și vocea lui Caragiale (cu inflexiunile blînd-sarcastice din timbrul lui Ștefan Iordache). Recunoscînd dificultatea demersului și faptul că rezultatul, cinematografic vorbind, e unul absolut onorabil, nu pot să nu recunosc - ar fi o probă de ipocrizie pe care nenea Iancu ar detesta-o - senzația finală după vizionarea (și revizionarea) filmului: senzația de "e puțin, stimabile", senzația de țintă ratată. Titlul filmului
Anul Caragiale: Franzela amară by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14388_a_15713]
-
poate deveni - pentru publicul de azi - destul de amuzantă. Pentru cei care au trăit direct experiențele profesionale ale perioadei postbelice, textele politizate din publicațiile științifice evocă încă realități dramatice sau cel puțin trezesc amintiri neplăcute, de care preferă probabil să nu vorbească; uneori și din convingerea că circumstanțele acelor timpuri rămîn oricum greu de înțeles. Pentru cei foarte tineri, paginile respective pot părea discursuri suprarealiste - sau, cine știe, dovezi ale unei mentalități foarte depărtate în timp. Comicul involuntar e singura certitudine a
După 50 de ani by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14404_a_15729]
-
din București, IPB și SSIF" (sublinierea îmi aparține); una dintre ele apare la punctul 3: "Limba română literară a apărut în secolul al XVI-lea pe baza graiului din regiunea Tîrgoviște-Brașov" (Cronică, în SCL, 1-2, 1956, p. 105). La drept vorbind, conținutul afirmației (exprimat cu maximă prudență) era rațional și justificabil științific: se reafirma teza că la baza limbii literare stau traducerile de texte bisericești din secolul al XVI-lea, tipăriturile lui Coresi, care au folosit mai ales graiul muntenesc (evident
După 50 de ani by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14404_a_15729]
-
era predată de profesorul Al. Rosetti: "Abia în acest an școlar, în urma unor aspre critici aduse catedrei de către Organizația de Partid și UTM din Facultate, tov. Rosetti s-a hotărît să se apropie de stadiul actual al limbii noastre" (Cum vorbim, 7-8, 1951, p. 51). Ne-am putea imagina că - în opoziția dintre vechi și nou, dintre diacronia culpabilă și sincronia victorioasă - direcția de studiu a limbii contemporane ar fi fost fericit reprezentată de Iorgu Iordan, autor al unor cărți importante
După 50 de ani by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14404_a_15729]