1,940 matches
-
am dat și domnia mea lui Nicula, ca să-i fie ocină de ohabă, lui și fiilor lui și nepoților și strănepoților lui și de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. İată și martori punem domnia mea: jupan Mitre mare vornic și jupan Andreiu mare logofăt și jupan Pangratie mare vistier și Pană mare comis și jupan Sârbul mare stolnic și jupan Dumitrache mare spătar și jupan Mante mare paharnic și jupan Cociu mare postelnic. Și „ispravnic” Andreiu mare logofăt. Am
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
Necula, ca să-i fie acestea mai sus numite de ohabă, lui și fiilor lui și nepoților și strănepoților lui și de nimeni clintire să nu aibă, după porunca domniei mele. İată și martori am pus domnia mea: jupan Mitrea mare vornic și jupan Andreiu mare logofăt și Pangrati vistier, și...spătar și Pană comis și Sârbul stolnic și Manta paharnic și jupan Coci mare postelnic. İspravnic jupan Mitrea mare vornic. Am scris eu, İano, În cetatea de scaun În București, luna
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
mele. İată și martori am pus domnia mea: jupan Mitrea mare vornic și jupan Andreiu mare logofăt și Pangrati vistier, și...spătar și Pană comis și Sârbul stolnic și Manta paharnic și jupan Coci mare postelnic. İspravnic jupan Mitrea mare vornic. Am scris eu, İano, În cetatea de scaun În București, luna İulie 1 zi, curgător de la Adam, În anul 7102ă 1594 >. - İo Mihail voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Într-un document din 2 decembrie 1595 emis de cancelaria țării
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
legat de această familie. Documentul mai precizează că unul din copiii lui Milco Băiașul-ctitorul bisericii din Baia de Aramă, zidită Între anii 16991703, În timpul domniei lui Constantin Brîncoveanu(1688- 1714), cu numele tot de Milco, a fost proprietar de moșie și vornic lupoian. Sub stăpînire austriacă (1718-1739), Milco Lupoianu, ajunge la mari dregătorii, fiind la 1719 ispravnic de Mehedinți, iar prin căsătoria cu Mria fiica lui Barbu Brăiloiu și cu influența cumnatului său Ștefan Brăiloiu, este numit În 1726 ispravnic de Gorj
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
care a lăsat-o În grija și moștenirea fiilor săi, Constantin ,, logofăr zavisterie ” și Toma, care la rîndul lor o vînd fraților Constantin și Nicolae Săvoiu În anul 1748. De unde și cum Milco Lupoianul, fiul lui Milco Băiașul a ajuns vornic și proprietar În Lupoaia? Se spun următoarele: Constantin Brîncoveanu, Întorcîndu-se pe sub poala munților spre scaunul domnesc, după ce din ordinul turcilor Întărise cetatea Cladovei, face popas de odihnă la Baia de Aramă. İubit și Înțeles de popor i se face o primire cu
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
ducea marfa în vârful muntelui. În timp ce se tocmea în târg, la Iași, Ienache văzu o ceată de arnăuți ducând un om legat. Tânărul era Todiriță Cătană, "Un răzeș nebun și nemernic din ținutul Vasluiului" care-și ridicase ochii asupra surorii vornicului Bobeică. Supărat, vornicul și-a trimis sora la Mănăstirea Agapia, "să-și plângă greșeala tinereții", iar pe Todiriță Cătană urma să-l închidă în turnul Goliei, înainte de a fi condamnat la moarte. Lumea din mahala se ținea după Todiriță Cătană
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
vârful muntelui. În timp ce se tocmea în târg, la Iași, Ienache văzu o ceată de arnăuți ducând un om legat. Tânărul era Todiriță Cătană, "Un răzeș nebun și nemernic din ținutul Vasluiului" care-și ridicase ochii asupra surorii vornicului Bobeică. Supărat, vornicul și-a trimis sora la Mănăstirea Agapia, "să-și plângă greșeala tinereții", iar pe Todiriță Cătană urma să-l închidă în turnul Goliei, înainte de a fi condamnat la moarte. Lumea din mahala se ținea după Todiriță Cătană, pe care Costea
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
spune că Todiriță reușise să fugă cu Varvara în Țara Ungurească. Todiriță Cătană este un erou romantic, asemenea lui Cozma Răcoare (Pompiliu Marcea). Protagonist al unei povești de dragoste istorisită de Ienache Coropcarul, Todiriță o iubește pe duduca Varvara, sora vornicului Bobeică. Cei doi îndrăgostiți se hotărăsc să fugă în lume, dar încercarea le-a fost zadarnică. El a fost închis în turnul Goliei și ea urma să fie trimisă la mănăstirea Agapia. Anticipând judecata lui Vodă, Costea Căruntu, slujitor la
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
care în doi ani se ofilise. Cea de-a treia soție era "o copilă de șaptesprezece ani" care nu se ofilea, ci "dimpotrivă, părea mai fericită". Într-o zi, boierul a aflat că soția îl înșeală cu Alexăndrel Vuza, fiul vornicului, și veni să țină sfat cu zodierul, tatăl lui moș Leonte. Acesta a încercat să-l potolească, știindu-l răzbunător, sugerându-i că toate cele auzite sunt minciuni. Voind să-l prevină, zodierul s-a dus la hanul celeilalte Ancuțe
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
blândețea așa cum i-ar fi cerut poziția deținută. Tot protopopul are dreptul de a ridica gloaba (amenda) pe păcatul trupesc. Până la reforma lui Constantin Mavro cordat și la apariția ispravnicilor (1739), el are un concurent, în plan politic, în persoana vornicului care are printre competențele sale abaterile de la bunele moravuri și perceperea gloabei. După această dată, chiar dacă ispravnicul numai primește astfel de atribuții, și le asumă abuziv tocmai datorită importantei surse devenit pe care o reprezenta amenda. Preoți și enoriași Protopopii
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
XVIII-lea o familie puternică de care să se țină seama în orice moment al istoriei țării. La rândul său, boierul a știut să aleagă, soția lui fiind Ele na, fiica logofătului Costandin Văcărescu și a Mariei Crețulescu, nepoata marelui vornic Iordache Crețulescu, figură importantă pe scena politică, în prima jumătate a secolului, și a soțieiacestuia, Safta Brâncoveanu, fiica fostului domnitor Constan tin Brâncoveanu (1688-1714). Așadar, iată-l înrudit dintr-odată cu trei mari familii boierești foarte importante. De altfel, banul se
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
fuseseră je fuiți de cătane și ostași, vinde și cea lal tă parte de zestre. Între toate aceste evenimente, ei au cunoscut și satisfacția succesului politic, Grigore Greceanu ocupând dregătorii aducătoare devenituri, dar și de considerație socială: mare vistier, mare vornic și mare ban. Ascensiunea politică este însoțită de construirea unei imagini în plan social, necesară pentru a susține reprezentarea socială a rangului său. De fapt, cheltuielile de prestigiu și de reprezentare socială sunt o necesitate, instrumente fundamentale în strategia de
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
i-a răspuns cu bătaia atunci când a protestat. Poate că lucrurile s-ar fi îndreptat dacă Lazăr s-ar fi dovedit om gospodar; ma ma-soacră s-a arătat întotdeauna gata să-l ajute. O dată a intervenit pentru el pe lângă vornicul Pârșcovea nu să-i dea o moșioară să se chivernisească cu ea. Lazăr renunță după un an și jumătate și o obligă tot pe soacră să i plătească cei 105 taleri, arenda moșiei. Cum nu i-a mers prea bine
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Lazăr renunță după un an și jumătate și o obligă tot pe soacră să i plătească cei 105 taleri, arenda moșiei. Cum nu i-a mers prea bine cu agricultura, Lazăr îi cere soacrei să ape le ze la același vornic pentru a-i împrumuta un cal, deoarece și-a propus să facă „neguțătorie pe afară“. Ghinion, după trei luni moare calul, iar el n-are de unde să-l plătească așa că tot ma ma-soacră, de rușine, îi achită da toria
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Maria, ca și suratele ei, reclamă, imploră, așteaptă cu teamă, cu nerăbdare intervenția vecinilor, singurii capabili să le smulgă din mâinile soților. După asemenea experiențe, Maria pleacă la Cra io va unde cu ajutorul mamei sale, sluj ni că la marele vornic Pârșcoveanu, își procură o serie de zapise de mărturie asupra vieții comune. Ea are zapise semnate de o serie de boieri din iulie 1791, 6 și 14 noiembrie 1791. În octombrie 1792, soții cad de acord să se despartă, iar
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
pot mișca: slugile din casă, țiganii, micii dregători de la curtea domnească, rareori un boier. Situația se schimbă după războiul din 1768-1774, când preferințele lor se îndreaptă cu precădere spre ofițerii ruși, austrieci sau fran cezi. În această situație se află vornicul Matache Racoviță a cărui cucoană, Mărioara Cantacuzino, Ulterior cei doi soți s-au separat, întrucât micile lor disensiuni conjugale au ajuns în spațiul public unde cucoana a stri gat de câteva ori „că-i iaste ceru înaintea ochilor și nici
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
zar vă mare. Marele boier Costandin Brezoianu, vel ar maș, dorea să divorțeze. Cei doi soți pro ve neau din marile familii boierești ale vremii. Costandin Brezoianu era fiul lui Pă traș co Brezoianu, mare postelnic, mare ban și mare vornic în vremea domnilor Constantin Brâncoveanu (1688-1714) și Ștefan Canta cu zino (1714-1716). As cen siu nea ful mi nan tă a acestui mic boier l-a îndreptățit să ducă o poli ti că matrimonială în drăz nea ță. căsătoria fiicei
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
altfel numai în timpul domniei lui Ștefan Cantacuzino, frate le ginerelui său. Cea de-a doua fiică, Ilin ca, a fost măritată după Ioan Bălăceanu, iar cea de-a treia, Des pa, după Câr stea, fiul lui Cârstea Po pescu, mare vornic. În afară de Cos tan din, Pă traș co a mai avut patru băieți - Fiera, Ștefan, Șer ban și Matei. De spre că săto ri i le și ca rie re le lor știm, în momentul de față, foarte puține lucruri. În ceea ce privește
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
ținut probabil ani buni în um umbră. La 1731 octom brie 11, Costandin era postelnic și va urca numai treptele micilor dregătorii, mare șe trar, mare pi tar și mare armaș. Dintre frați, doar Ștefan va ajunge la 1745 mare vornic de Târgoviște pentru o scurtă perioadă de timp. Fiera Brezoianu, ajuns mare vistier, nu îi este frate așa cum presupune Nicolae Stoicescu în Dicționar, ci văr, după cum reiese din dia ta lui Costandin Brezoianu. Costandin Brezoianu a ieșit din casa părintească
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Mare, dar documentele istorice nu probează această ipoteză. În realitate, Onești este un toponim personal, format de la numele de persoană Onea (provenit de la Ion ) și sufixul -ești. Reamintim că un personaj important în epoca lui Ștefan cel Mare a fost vornicul Oană (Oanea, Vană, Ivan), care avea numeroase proprietăți în întreaga Moldovă. POIANA SĂRATĂ, sat din comuna Oituz, situat pe cursul mijlociu al râului Oituz, la 21 de km. de satul Oituz, la granița dintre Moldova și Transilvania, în cimitir existând
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
Se simte în vocea povestitorului această evocare a chipului mamei cu nostalgie, recunoștință, profundă considerație pentru cea care i-a dat un rost în viață. Și spunem și noi ceea ce mai precizează criticii despre Smaranda Creangă. Smaranda este fiică de vornic și având frați cu învățătură se socotește superioară soțului ei ca putere de înțelegere a lucrurilor. Tipologic, ea se înscrie în portretul clasic al mamei, ca o ființa autoritară, dar și cu tact pedagogic, mânuind cu abilitate răsplata și pedeapsa
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
care umple cu prezența lui paginile cărții .-Portretulei fascinează tocmai prin imprevizibilul trăsăturilor ei antinomice. Surprinsă în atitudini primitive, dând curs vrăjilor și superstițiilor ―Smaranda plină de minunății-, era superioară bărbatului ei nu numai prin faptul că era fiică de vornic, ci mai ales prin credința pe care o punea în știința de carte și prin tactul pedagogic desăvârșit, demonstrat în educația copiilor. Sigură de cel care ―a smântânit oalele, mama face aluzii fine, moralizatoare, aparent fără adresă, dar care au
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
6/18 septembrie 1817 la Iași. Provine dintr-o familie veche românească ale cărei origini se desprind din secolul al XVI lea din Basarabia, și așa cum îi plăcea să afirme își trăgea numele de la râul Cogâlnic, din Orhei. Este fiul vornicului Ilie Kogălniceanu și al Catincăi Stavilă, ce fusese crescută de familia viitorului domn al Moldovei, Mihail Sturdza. Kogălniceanu se distinge încă de timpuriu printr-o inteligență vie și dragoste de studiu. Fiu de boier a beneficiat de o situație materială
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
6/18 septembrie 1817 la Iași. Provine dintr-o familie veche românească ale cărei origini se desprind din secolul al XVI lea din Basarabia, și așa cum îi plăcea să afirme își trăgea numele de la râul Cogâlnic, din Orhei. Este fiul vornicului Ilie Kogălniceanu și al Catincăi Stavilă, ce fusese crescută de familia viitorului domn al Moldovei, Mihail Sturdza. Kogălniceanu se distinge încă de timpuriu printr-o inteligență vie și dragoste de studiu. Fiu de boier a beneficiat de o situație materială
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
anterior pierdut 591. În Moldova tabloul politic înfățișează aceeași realitate în raporturile Domniei cu stările. Perioadelor de echilibru ori de supremație a stărilor li se interpun domnii autoritare precum cea a lui Vasile Lupu (1634-1653). De aceea în anul 1633, vornic fiind, el respingea condițiile impuse de stări: "boierii și țara striga cu toți să fie Lupul vornicul scria Miron Costin 592 însă îi da și legături, ce va lua den țară, ce s-ar lega pentru dări... Ce, acele legături
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]