2,142 matches
-
HYPERLINK \l " Toc125451271" Imaginea paradigmatică a Anticristului PAGEREF Toc125451271 \h 171 HYPERLINK \l " Toc125451272" Venirea Anticristului PAGEREF Toc125451272 \h 173 HYPERLINK \l " Toc125451273" Rezumat și concluzii generale PAGEREF Toc125451273 \h 176 HYPERLINK \l " Toc125451274" Capitolul IV. HYPERLINK \l " Toc125451275" Anticristul vrăjitor și pseudoexeget la Origen PAGEREF Toc125451275 \h 179 HYPERLINK \l " Toc125451276" Introducere PAGEREF Toc125451276 \h 179 HYPERLINK \l " Toc125451277" Anticristul vrăjitor eshatologic PAGEREF Toc125451277 \h 181 HYPERLINK \l " Toc125451278" Anticristul antilogos și pseudoexeget PAGEREF Toc125451278 \h 186 HYPERLINK \l " Toc125451279
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
l " Toc125451273" Rezumat și concluzii generale PAGEREF Toc125451273 \h 176 HYPERLINK \l " Toc125451274" Capitolul IV. HYPERLINK \l " Toc125451275" Anticristul vrăjitor și pseudoexeget la Origen PAGEREF Toc125451275 \h 179 HYPERLINK \l " Toc125451276" Introducere PAGEREF Toc125451276 \h 179 HYPERLINK \l " Toc125451277" Anticristul vrăjitor eshatologic PAGEREF Toc125451277 \h 181 HYPERLINK \l " Toc125451278" Anticristul antilogos și pseudoexeget PAGEREF Toc125451278 \h 186 HYPERLINK \l " Toc125451279" Rezumat și concluzie PAGEREF Toc125451279 \h 193 HYPERLINK \l " Toc125451280" Capitolul V. HYPERLINK \l " Toc125451281" Nero Anticrist: Victorin, Commodian și poziția
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
este cel care îl neagă pe Dumnezeu cel răstignit); LAMPETIS, splendens, „Strălucitorul” (Aretas); O NIKETES, victor, „Biruitorul” (Aretas); ANTEMOS (Victorinus); KAKOS ODEGOS, malus dux, „Căpetenia cea rea” (Aretas); ALETHES BLABEROS, uerus nocens, „Adevăratul răufăcător” (Aretas); PALAI BASKANOS, olim inuidus, „Vechiul vrăjitor” (Aretas); AMNOS ADIKOS, agnus nocens, „Mielul cel rău” (Aretas); GENSERICOS (Victorinus). Beatus de Liebana (sec. al VIII‑lea) propune câte un nume pentru fiecare cap al Fiarei (In Apoc. 13,18); EUANTAS, „quod latine dicitur serpiens, eo quod primus Eva
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
PAGE 190 METAMORFOZELE ANTICRISTULUI LA PĂRINȚII BISERICII STADIUL CERCETĂRILOR PAGE 25 CARTEA LUI DANIEL ȘI „PREISTORIA” CREȘTINĂ A MITULUI PAGE 91 IRINEU AL LYONULUI: INCIPIT UITA ANTICHRISTI PAGE 135 ANTICRISTUL TIRAN ȘI KATECHON ÎN SCRIERILE LUI HIPOLIT PAGE 177 ANTICRISTUL VRĂJITOR ȘI PSEUDOEXEGET LA ORIGEN PAGE 189 NERO ANTICRIST: VICTORIN, COMMODIAN... PAGE 235 ANTICRISTUL LA CHIRIL AL IERUSALIMULUI PAGE 253 ANTICRISTUL-DIAVOL ÎN DE CONSUMMATIONE MUNDI PAGE 265 ANTICRISTUL LA IERONIM, ÎNTRE FILOLOGIE ȘI TRADIȚIE PAGE 281 „ANTICHRISTUS AFRICANUS”. AUGUSTIN ȘI CEI
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
gen literar, dar nu și ca manieră de a fi, căci o dată în plus epicul se subordonează rostogolirii halucinante a cuvintelor. Creaturile fantastice există prin magia verbului ordonator, capabil să instituie realitatea, peripețiile eroului, care străbate ținuturi fabuloase și înfruntă vrăjitori, zmei și balauri pentru a-i veni în ajutor împăratului amenințat de o făptură malefică, sunt mai degrabă un pretext pentru regizarea, cu inventivitate debordantă și cu plăcere a jocului, a unui spectacol lingvistic asemănător celui oferit de Anton Pann
SLAPAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289715_a_291044]
-
Credinți și superstiții ale poporului român, ediție îngrijită de Iordan Datcu, București, Editura „Grai și suflet - Cultura națională”, 2003, p. 82. 424. Vezi Gh. Brătescu, Vrăjitoria de-a lungul timpului, București, 1985. 425. Vezi Șarolta Solcan, Femeile..., p. 262; Idem, „Vrăjitori și angoasă în societatea medievală românească”, în Cultura, II, nr. 1 (53), 8 decembrie 2005, p. 27. Accesul la actele în limba maghiară i-a permis Șaroltei Solcan să ofere informații însemnate legate de starea femeilor din Transilvania (Societatea românească
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
autoarea amintită [A. Kiss editor] - Boszorkányok, Ruruzslók, szalmakoszorús parázaák [vrăjitoare, fermecătoare și femei imorale], București - Cluj-Napoca, 1998; autoarea trimite și la F. Schram (editor), Magyaroszági boszorkány perek [Procese ale vrăjitoarelor din Ungaria], vol I-III, București, 1970-1982). 426. Șarolta Solcan, Vrăjitori..., p. 27. 427. Vezi DIR. B. țara Românească, veacul al XVI-lea, vol. V, pp. 247-249; Șarolta Solcan, Femeile..., pp. 83, 264. Pentru acuzațiile de vrăjitorie din Ardeal vezi D.I.R. C. Transilvania, veacurile XI, XII, și XIII, vol. I, pp. 43
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
mă urmeze până aici se va convinge de marea plăcere pe care o va avea citindu-i memoriile, sau mai bine studiind portretul extrem de instructiv pe care Eugen Ciurtin i l-a schițat lui J.M.Honigberger, acest fals medic puțin vrăjitor ce a fost cel mai impenitent dintre călătorii generației sale. Paris, octombrie 2002 Bernard Le Calloc’h Administrator al Societății de Geografie, Paris Vicepreședinte al Societății franceze de studii fino-ugrice Cincizeci de ani În Asiatc "Cincizeci de ani În Asia
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
bieți pacienți pe care, vrând-nevrând, i-a pierdut. „Lucrurile acestea se pot verifica citind cărțile de călătorie, adevăratele cărți de călătorie scrise de obicei de oameni care nu sunt scriitori.” 5 Dacă Bernard Le Calloc’h Îl numește și „puțin vrăjitor”, este În asentimentul lui Jalla Pandit care, foarte suspicios cu privire la puterile lui Honigberger, s-a temut, Într-un moment delicat pentru călător (iunie 1844), că acesta ar putea produce un praf de pușcă sabotor, care să nu explodeze... Degeaba i-
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
procesul prin care un «martor» indiferent se transformă într-un «participant», sub presiunea factorilor social-politici”, în forma unei „investigații de psihologie abisală” (Mircea Iorgulescu). Protagonistul, doctorul Poolo, va fi reluat ca personaj în câteva povestiri de natură fantastică din Ucenicul vrăjitor (1976), precum și în romanul Efectul P. (1983; Premiul Asociației Scriitorilor din Timișoara), care exploatează, în cheie SF, clișeul alimentării prin tehnologie a nemuririi. Tot o dezvoltare, ca metodă și anecdotică, a cărții de debut se produce în „ciclul lugojan” compus
SCHWARTZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289560_a_290889]
-
filosofie a istoriei în care, dincolo de operațiile de individualizare a unei epoci sau a alteia, modulările timpurilor prinse în cadru nu fac decât să mascheze succesiunea stereotipă a generațiilor, privită ca eternă reîntoarcere a identicului. SCRIERI: Martorul, Timișoara, 1972; Ucenicul vrăjitor, București, 1976; Pietrele, București, 1978; A treia zi, București, 1980; Spitalul, București, 1981; Efectul P., București, 1983; Maximele, minimele, Cluj-Napoca, 1984; Castelul albastru, Cluj-Napoca, 1986; Om și lege, București, 1987; Cei o sută (Anabasis), Timișoara, 1988; Cochilia, București, 1992; Cei
SCHWARTZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289560_a_290889]
-
bibliografice: Marcel Pop-Corniș, „Martorul” O, 1973, 7; Dana Dumitriu, „Martorul”, ARG, 1973, 6; Mircea Popa, Gheorghe Schwartz și calitatea de martor, TR, 1974, 30; Marcel Pop-Corniș, Gheorghe Schwartz, O, 1975, 28; Ardeleanu, Opinii, 108-112; Cristea, Domeniul, 287-290; Mircea Popa, „Ucenicul vrăjitor” ST, 1976,5; Lucian Alexiu, „Ucenicul vrăjitor” O, 1976, 27; Tudor-Anton, Ipostaze, 233-236; Alexandru Ruja, Gheorghe Schwartz, O, 1978, 19; Valeriu Cristea, Mijloace și scop, RL, 1978, 33; Vasile Andru, Viața și rolurile, VR, 1978, 7-8; Mircea Popa, Literatura provinciei
SCHWARTZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289560_a_290889]
-
Dana Dumitriu, „Martorul”, ARG, 1973, 6; Mircea Popa, Gheorghe Schwartz și calitatea de martor, TR, 1974, 30; Marcel Pop-Corniș, Gheorghe Schwartz, O, 1975, 28; Ardeleanu, Opinii, 108-112; Cristea, Domeniul, 287-290; Mircea Popa, „Ucenicul vrăjitor” ST, 1976,5; Lucian Alexiu, „Ucenicul vrăjitor” O, 1976, 27; Tudor-Anton, Ipostaze, 233-236; Alexandru Ruja, Gheorghe Schwartz, O, 1978, 19; Valeriu Cristea, Mijloace și scop, RL, 1978, 33; Vasile Andru, Viața și rolurile, VR, 1978, 7-8; Mircea Popa, Literatura provinciei, ST, 1978, 9; Iorgulescu, Scriitori, 242-243; Mircea
SCHWARTZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289560_a_290889]
-
sticlă (1979), Extaze (1983), Brocarturi și pănură (1988), Pod în Balcani (1999), Ca o rană cunoașterea (2001). Proza sa e reprezentată de romanele Soarele la miezul nopții (1978; Premiul Asociației Scriitorilor din Cluj), Zile în cuibul păsării (1980), Vânătoare de vrăjitori (1986) și Corinda (1988). Incidental a cochetat cu teatrul, una dintre piesele sale închinată lui Horea, Execuția se repetă, fiind jucată în 1984 pe scena Naționalului clujean, iar un volum de piese pentru copii, Poveste despre pământul țării, apărând în
VAIDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290407_a_291736]
-
suferință și rezistență activă. Exponențială pentru acest destin este soarta familiei Corinda, a cărei istorie autorul o reia din mai multe unghiuri de vedere, ca într-un fel de saga: Soarele la miezul nopții, Zile în cuibul păsării, Vânătoare de vrăjitori și, în fine, Corinda, care adună toate demersurile într-un edificiu narativ fastuos și solid. Se contopește aici materia a cinci confesiuni diferite privind soarta unei vechi familii, aflată de multe veacuri la fruntariile unor încercări dramatice. Povestea familiei Corinda
VAIDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290407_a_291736]
-
1977; Mitologii critice, București, 1978; Soarele la miezul nopții, București, 1978; Poveste despre pământul țării, Cluj-Napoca, 1979; Templul de sticlă, Cluj-Napoca, 1979; Zile în cuibul păsării, București, 1980; Pe urmele lui Lucian Blaga, București, 1982; Extaze, București, 1983; Vânătoare de vrăjitori, București, 1986; Brocarturi și pănură, Cluj-Napoca, 1988; Corinda, București, 1988; Das Testament des lezten Grafen, Hildesheim-Zürich- New York, 1988; Pod în Balcani, Chișinău, 1999; Ca o rană cunoașterea, pref. Dumitru Micu, Cluj-Napoca, 2001; Turnul de fildeș, București, 2003. Ediții, antologii: Ion
VAIDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290407_a_291736]
-
48; Domițian Cesereanu, „Pe urmele lui Lucian Blaga”, TR, 1982, 34; Constantin Cubleșan, „Extaze”, TR, 1984, 28; Tașcu, Poezia, 223-227; Valentin Tașcu, Mărturia istoriei recente,TR, 1986, 18; Ion Lungu, Un ciclu romanesc, RL, 1986, 27; Mihai Ungheanu, „Vânătoare de vrăjitori”, LCF, 1986, 29; Val Condurache, Alte glasuri, alte încăperi, CL, 1986, 7; Ion Pop, Regula jocului, ST, 1986, 7; Ioan Holban, Spre ficțiune, fereastra realității, CRC, 1986, 31; Mircea Ghițulescu, O nouă piesă despre Horea, TR, 1986, 49; Marian Vasile
VAIDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290407_a_291736]
-
Marian Vasile, „Tudor Vianu”, RITL, 1993, 3-4; Octavian Soviany, Cartea Faustei, CNT, 1994, 4; Octavian Soviany, Nostalgia modelelor, CNT, 1996, 47; Ion Romeo Roșiianu, Strălucirea cristalului, cristalul strălucirii, CRC, 1998, 4; Z. Ornea, Biografie comportamentală?, RL, 1998, 7; Răzvan Voncu, Vrăjitorul ideilor, CNT, 1999, 4; Luminița Marcu, Din liniștita Elveție, RL, 2000, 47; Geo Vasile, Estetica peregrinului român, CNT, 2001, 8; Popa, Ist. lit., II, 1104; Henri Zalis 70, CNT, 2002, 22 (semnează Radu F. Alexandru, Alexandru George, G. G. Constandache
ZALIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290690_a_292019]
-
și traducând din conferințele și scrierile lui J. Krishnamurti, despre care și publicase o primă lucrare, Krishnamurti în cadrul poporului românesc (1930). În perioada 1933-1940 întreprinde mai multe călătorii în India. La Teatrul Național din București îi este reprezentată piesa Ucenicul vrăjitor (1926), iar la Teatrul Național din Chișinău i se joacă Mariana și ceilalți (1927). Lucra, în 1928, împreună cu G. M. Zamfirescu, la comedia în trei acte Țufundachi dramaturg contemporan. A mai compus piesele Fluxul (1924), Urangutanul (1929), Când bântuie furtuna
ZOTTOVICEANU RUSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290759_a_292088]
-
manuscrise, unele pagini fiind înrâurite de dialogurile cu Nae Ionescu, pe care l-a cunoscut îndeaproape. Firave, semnalând oarecare virtualități, piesele de teatru compuse de Z.R. nu au provocat un mare interes, cu toate că seria lor fusese deschisă de Ucenicul vrăjitor, în care un cronicar remarcase „vădite preocupări intelectuale”, iar în spectacol erau distribuiți actorii Dida Solomon, George Calboreanu și George Vraca. În schimb, despre Mariana și ceilalți E. Lovinescu spunea că e „mediocră și vulgară”. Textele din placheta De ziua
ZOTTOVICEANU RUSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290759_a_292088]
-
cu A. Dumitriu), București, 1935, Patrusprezece cuvântări rostite de ... în vara anilor 1937 și 1938 la Ommen, Olanda, București, 1939 (în colaborare cu Silviu Rusu); Liam O’Flaherty, Denunțătorul, București, 1931, Ceață la Dublin, București, 1942. Repere bibliografice: R, „Ucenicul vrăjitor” la Teatrul Național, RP, 1926, 2 529; C. P. [Camil Petrescu], „Ucenicul vrăjitor”, „Argus”,1926, 3 921; Carol Drimer, Ștefania Zottoviceanu Rusu, „Bacăul”, 1930, 129; Constantin Virgil Gheorghiu, O scriitoare de talent, TIL, 1941, 1 322; Șerban Cioculescu, Poemele d-nei
ZOTTOVICEANU RUSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290759_a_292088]
-
și 1938 la Ommen, Olanda, București, 1939 (în colaborare cu Silviu Rusu); Liam O’Flaherty, Denunțătorul, București, 1931, Ceață la Dublin, București, 1942. Repere bibliografice: R, „Ucenicul vrăjitor” la Teatrul Național, RP, 1926, 2 529; C. P. [Camil Petrescu], „Ucenicul vrăjitor”, „Argus”,1926, 3 921; Carol Drimer, Ștefania Zottoviceanu Rusu, „Bacăul”, 1930, 129; Constantin Virgil Gheorghiu, O scriitoare de talent, TIL, 1941, 1 322; Șerban Cioculescu, Poemele d-nei Ștefania Zottoviceanu Rusu, VAA, 1941, 132; C. Fântâneru, „De ziua tatii și Scrisoare
ZOTTOVICEANU RUSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290759_a_292088]
-
și într-o noapte el domolește cu privirea o haită în mijlocul căreia căzuse, dintr-un copac, un orășean (În mijlocul lupilor). Undeva, într-un sat de munte, cineva strânge prund de aur într-o blană de berbec așezată în râu. Un vrăjitor scoate purecii din casă prin descântec. Îndrăgostit nebunește de o tânără femeie, naratorul află de la vrăjitoarea locală că aceasta îi făcuse farmece și, când o revede, tânăra se preschimbă subit într-o babă respingătoare (Iubire magică). Sakuntala reface povestea din
VOICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
noapte, parcă ar fi o umbră de lumină roșiatică. De alături Omulețul simte răsuflarea liniștită, netulburată, a Mamei. Iar de partea cealaltă, de sub blana lui de urs, îi vine în auz sforăitul unui om bătrân, cu icneli și opinteli, al Vrăjitorului, care parcă și în somn s-ar contra cu duhurile rele ale nopții și întunericului. Întinde mâna și-l scutură ușor pe bătrânul al cărui ucenic este. Acesta se trezește pe dată și cu glas scăzut dar limpede întreabă: "Ce
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
potolit: " Cînd s-o lumina, mergem la ele să le vedem." Așa că nu-i rămâne alta de făcut ucenicului ascultător decât să vizeze cu ochii deschiși în beznă, așa cum știe el s-o facă, până la ivirea zorilor. Precum a spus Vrăjitorul. *** Pentru că nu e încă un om împlinit i se spune "Omulețul". Dar știe că îi va fi urmaș Vrăjitorului la conducerea tribului. Și porecla nu-l supără. Deși de copil a trecut sub aripa și în grija acestuia, Mama i-
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]