1,530 matches
-
e aproape trecut de Ceasul Câinelui! Vreo doi oameni scoaseră strigăte de luptă, iar Mitsuhide și Mitsuharu fură aruncați În colții unei haite de lupi - halebarde, lănci și săbii, din toate părțile. Urletele oamenilor și zăngănitul armelor se amestecau cu vuietul vântului, iar scena se preschimba cu iuțeală În oribilul vârtej al războiului. Spadele se frângeau, bucățile zburau care-ncotro. Lăncile azvârleau jerbe de sânge. Hiyoshi găsi că era prea primejdios să stea În mijlocul acelui carnagiu, așa că se cățără grăbit Într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
casca. Aspectul de luptător al lui Tokichiro Îl Încânta pe Nobunaga. — Ești gata de luptă? — Porunciți-mi să vă urmez, stăpâne. — Bine! Vino! Nobunaga și Tokichiro străbătuseră două-trei sute de metri, prin ceața tot mai subțire a dimineții, când auziră vuietul a douăzeci, treizeci, apoi cincizeci de călăreți, urmați de patru sau cinci sute de pedeștri, care transformau ceața Într-o umbră Întunecată. Oamenii de la Nazuka luptaseră cu Îndîrjire. Nobunaga, singur, se repezi În rândurile dușmane. — Cine Îndrăznește să ridice mâna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
orbindu-i și Înecându-i pe Yoshimoto și pe generalii săi. — Vă rugăm, mai suportați doar un moment. Întindem imediat un acoperământ. Unul dintre generali strigă după soldați, dar nu-i răspunse nimeni. Prin vaporii albiți ai ploii și prin vuietul copacilor, glasul său se pierdu În gol și nu se auzi nici un răspuns. Numai trosnetul sonor al focului se auzea din cortul bucătăriei, de unde fumul se revărsa cu furie. — Chemați-l pe comandantul pedestrașilor! În vreme ce unul dintre generali alerga În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
grăbit, pregătirile pentru ridicarea taberei. — Spune-le să spargă barajul imediat, Îi ordonă el lui Kanbei. Stăvilarul fu spart În zece locuri. Aproape imediat, apa Începu să se agite. Se formară nenumărate vârtejuri, În timp ce apele năvăleau prin deschizături, cu un vuiet care suna ca un val tsunami. Cine avea să ajungă mai repede, apa sau Hideyoshi, care acum Își Îndemna calul spre răsărit? Podișurile din jurul castelului se transformaseră aproape imediat Într-o câmpie uscată, pe când șesurile joase deveniseră mlaștini străbătute cruciș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
cu Îndârjire, iar armurile care veneau În valuri, se acoperiseră de sânge și praf. În timp ce forțele clanului Tokugawa presau din ce În ce mai aproape, intrând În bătaia armelor, Kyutaro privea atent, până când, În sfârșit, dădu comanda: — Foc! În clipa aceea, Împușcăturile dezlănțuiră un vuiet asurzitor și un zid de fum. Flintele necesitau Între tragere și Încărcare un răstimp de vreo cinci sau șase respirații, chiar și pentru oamenii cu multă experiență. Din acest motiv, se folosea un sistem de salve alternative. Astfel, după fiecare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
secolului al XVIII-lea, la fel ca și colapsul de pe Wall Street din 1929, în memoria noastră. 3) Marea Criză din 1929-1933. Cea mai importantă turbulență din secolul XX, terminată prin haos economic generalizat la nivelul tuturor Țărilor occidentale dezvoltate. Vuietul anilor ’20 a reprezentat un moment de creștere și prosperitate pe Wall Street și Main Street și s-a încheiat cu Marea Criză din octombrie 1929. Marea Depresie care a urmat a creat 13 milioane de șomeri în America. Două mii
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
dedesubt și de pe țărmuri depărtate și puștii, 260 Aceste acoperitoare cruguri ale cerului și-aceste globuri de pămînt vibrînde. O Planetă cheamă pe-alta și-o stea întreabă de-alta: Ce flăcări sînt acestea, venind din Miazăzi? ce larma, ce vuiet înfricoșător De parc' ar fi în ceruri bătălie? ascultați! nu auzirăți trîmbița Pesemne-a unei crunte bătălii?" În vreme ce vorbeau, văpăile se-apropie mugind grozav. 265 Ei văd pe cel pe care l-au străpuns, se tînguiesc din pricína lui, Nu
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Semnele și înfățișarea, București, 1989; ed., postfețe Constantin Hușanu și Val Condurache, Iași, 1995; Aproape un cerc, postfață Liviu Leonte, Iași, 2001. Repere bibliografice: Nicolae Motoc, Tineri poeți, TMS, 1981, 3 ; Laurențiu Ulici, Personalizarea discursului, RL, 1981, 14; Voicu Bugariu, Vuietul somnului, LCF, 1981, 15; Constanța Buzea, „Norul de marmură”, AFT, 1981, 6; Cristian Livescu, „Norul de marmură”, CRC, 1981, 25; M. N. Rusu, De la teluric la suav, AFT, 1981, 7; Lucian Vasiliu, „Norul de marmură”, CL, 1981, 7; Ion Cristofor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288648_a_289977]
-
făurind din ele o furie comună, dezlănțuită cu violența elementelor naturale. Romanul excelează în crearea tensiunii insuportabile care precedă izbucnirea răscoalei și în a da apoi senzația de precipitare amețitoare a faptelor. Impresia e - scrie Eugen Ionescu - „de furtună, de vuiet asurzitor, urmat de o liniște mortuară”. Mulțimea e aici personajul principal. Dar și figurile care o alcătuiesc, inclusiv flăcăul Petre, o căpetenie ivită din rândurile răsculaților, sunt schițate cu o mână sigură. Oriunde zăbovește ochiul este surprinsă o întrețesere minuțioasă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
-lea de Reuss, care avea atunci (1888) zece ani. Este o operă de un farmec straniu, puternic, pătrunsă de miresmele pădurilor și briza Carpaților, împrospătată de stropii cascadelor și râurilor. Din paginile acestea emană parfumuri și imagini, auzi freamătul sau vuietul șuvoaielor, foșnetul frunzelor, simți cum se întinde în pacea fortifiantă a singurătății și tăcerii umbra blândă a marilor arbori peste ierburile înalte și înflorite și peste tufele de urzici ascunse. E răcoare și liniște aici. frunze mici plutesc și se
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
realizări; de relație; religie; renaștere; revenire; rupt; săptămînă; schimbare; de semestru; sezon; de sfîrșit; în sfîrșit; succes; suliță; super; temelie; termină; timp; de timp; de toamnă; totdeauna; vechi; viața; de viață; nouă viață; o viață nouă; vin; vis; vită; vorbă; vuietul; zilei; 1 (1); 769/223/64/159/0 încheia: termina (136); sfîrșit (63); sfîrși (48); contract (32); descheia (22); termină (19); închide (17); finaliza (14); fermoar (13); final (13); a termina (13); opri (12); nasture (11); începe (10); haina (8
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
nu pot; nu prea; prepoziție; problemă; prost; putere; răsturnare de situație; sau; scuză; semn; semn cu ochiul; sine; știu; nu știu; nu am timp; tocmai; tot; trebuie; trebuință; trist; unde; prin urmare; verde; viață; vine; voi pleca; vorbe; vreau; vrut; vuietul; vulpe; în zadar; (1); 744/180/52/128/0 înșela: trădare (41); minți (30); trăda (30); minciună (22); infidelitate (19); amant (16); păcăli (16); infidel (15); bărbat (13); amăgi (12); dezamăgire (12); neîncredere (12); amantă (11); încredere (11); dezamăgi (10
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
în sală; sat; scoală; seara; sfidare; smerenie; solemnitate; speranță; stare; strigăt; SUA; sumbră; sunete; surdină; surzitoare; suspans; susur; școală; șoaptă; tace; taci; taină; tandru; tăcut; tărăboi; telefon; tîlhar; tristețe; un; vacanță; vals; vară; verdeață; viață; voce; a nu vorbi; vouă; vuiet; zare; zboară (1); 801/224/80/144/0 lipsi: absent (62); dor (44); absență (40); gol (27); chiuli (22); absenta (20); a nu fi (18); fără (14); bani (12); nimic (11); pleca (11); durere (10); nu este (10); pierde (10
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
poluare; Ponta; primăvară; proprie; putere; rapid; rapiditate; relaxare; remorcă; repede; Rover; roz; scaun; scump; sensibilitate; senzații tari; Skoda; soți; spălare; spălătorie; sportivă; străină; tablă; tanc; taxi; tehnică; test; Tidit; tir; de tocat; toxicitate; traseu; tren; urît; ușă; ușurință; visată; vreau; vuiet; VW Phaeton (1); 780/234/96/138/0 mămăligă: mîncare(143); brînză(78); mălai(73); galben(34); porumb(32); tradiție(31); galbenă(22); smîntînă(21); făină(18); pește(18); caldă(17); pîine (16); foame(15); gustoasă(13); hrană(13); bunica
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
produse; proeminent; punct; răcnet; răsunet; război; scăpa; senin; sinistru; soare; speriată; stare a naturii; strigăt; sună; sunetul de ploaie; sus; tanc; tăiere; tot în casă; tresar; trezire; trist; tristețe; trosnet; tulburare; tunet; țipăt; urît; urlet; vară; vreme rea; vreme urîtă; vuiet; zguduire; zguduitură; zig-zag (1); 791/123/40/83/0 țară: patrie (125); România (78); stat (27); neam (23); oameni (19); popor (19); sat (19); acasă (17); oraș (17); plai (17); frumoasă (16); pămînt (16); mare (15); casă (14); loc (11
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
purtat de vise; rău; rece; relaxare; repeziciune; respirație; rîu; ros; sac; schimb; sentimente; senzație; sobă; somn; sorf; spargere; sport; spus; suflare; superior; surp; talaz; ceva trecător; ținut; tipar; treaptă; Turcia; ufff; ușor; valoare; după val; valuri; vapor; vară; verde; vioi; vuiet; zăpadă; zbor; zvîrle (1); 806/167/49/118/0 vale: deal (187); adîncă (34); apă (26); coborîre (23); jos (20); mare (20); ușor (18); drum (17); cîmp (14); cădere (13); rîu (13); abrupt (12); abruptă (12); sanie (12); cîmpie (11
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
bate (13); răcoare (13); suflă (10); toamnă (10); briză (7); mare (7); praf (7); soare (7); suflare (7); vijelie (7); aspru (6); crivăț (6); fenomen (6); primăvară (5); sufla (5); tornadă (5); vreme (5); cald (4); frunze (4); putere (4); vuiet (4); aprig (3); cer (3); colb (3); copac (3); crengi (3); iarnă (3); natură (3); neplăcut (3); păr (3); de primăvară (3); răceală (3); vreme rea (3); zbor (3); adie (2); aer rece (2); bășină (2); boare (2); copaci (2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
răsunător; răsunet; reacție; rece; recunoaștere; scenă; scumpă; sensibilitate; sfat; simț; slabă; slavă; solfegiu; spirit; spune; stranie; striga; strigă; suavitate; susul; șoapte; tăcere; taină; talentat; televizor; timbru vocal; timid; tonalitate; trai; uimitoare; undă; ușor; viață; vorbărie; vorbește; vorbi; a vorbi; vorbire; vuiet; zîmbăreț (1); 779/200/64/136/0 voie: bună (170); permisiune (82); nevoie (47); dorință (39); libertate (30); voință (28); permis (19); liber (18); bucurie (11); acord (10); aprobare (10); acces (8); putere (8); da (7); permisie (7); vrea (7
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
mulțimi de plugari istoviți, de cosașii tăind incomensurabil poloage paralele, de milioanele conaționalilor "clăcași", văzuți la un loc, sub osânda muncii poruncite, masă inumerabilă de robi ai pământului a cărei suferință, a cărei revoltă, a cărei speranță de eliberare e vuiet secular de codri și ape, nu susur intimist." Urmându-l pe E. Lovinescu (criticul sburătorist scrisese: "Versuri declamatorii? Poate. Însă cu totul noi."Ă, Vladimir Streinu respinge obiecția de retorism și declamatoriu adusă poeziei lui Goga, demonstrând persuasiv că fondul
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
dezlegare realistă a suferinței de a trăi și gândi, devenită însă la poetul nostru izvor de spaime și halucinări macabre (Aur sterpă, după inițiativa faustiană în filozofia conceptelor-mame, către care l-a dus căutarea fericirii (Stânci fulgerateă, autorul Visurilor în vuietul vremii este preocupat (...Ă de procesul duratei personale." Sonetistul Mihai Codreanu (Mihai Codreanu: Statui Ă are disponibilități poetice multiple: este "parnasian, bineînțeles, dar și romantic de atâtea ori, senin și plastic", "întunecat și muzical", având "timbrul tânguios de cantilenă, erotismul
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
Ion Vintilă este primul: "Băiam vro opt inși, afund, în sânul pământului. Și-ntr-o după-amiază ne pomenim, cum izbeam cu ciocanele, că înaintea noastră, în stâncă, încep deodată să bată din ciocane o mulțime de băieși. [...] Și făceau un vuiet ș-o larmă, și se auzeau bolovanii prăbușindu-se, de gândeam că are să se surpe tot muntele. Atunci, îngroziți, asudați de frică, plecarăm în grabă să ieșim. Și, cum fugeam, auzirăm deodată un glas strigând aspru și răgușit: "Hocmane! Hocmane
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
le ia nu-i lasă timp de reflecție; chiar și soluția comodă, aceea de a se pierde în desimea confortabil obscură a pădurii iese din calcul: "Păunaș se deșteptase și începuse să plângă și i se părea Agripinei că numai vuietul pârâului acoperea destul de bine țipetele lui". Simpla evadare din infernul din vale generează, în psihicul surescitat, impresii contradictorii, halucinații auditive: "în urechile Agripinei, se prigoneau mereu țipetele și împușcăturile [...], iar vâjâitul Iablanicioarei n-o lăsa să-și dea seama dacă
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
reverberația culorii, conjugarea straturilor temporale: Să-ți amesteci cu cioburile ecourilor amintirea și sângele Atunci în palma minții se va opri o lăcustă divină Atunci de porțiile de bronz ale ploii se va izbi un buzdugan invizibil ...................................... Vei fi deodată vuiet și liniște. Revelația, miracolul, misterul, despre care vorbește poetul în atâtea rânduri, stau tocmai în acest sentiment al comunicării / comuniunii, afirmat în contrast radical cu „această-ntemnițare a omului într-însul”, cu solitudinea în stagnare și inerție. De unde și proiectul ideal
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
un copac cu rădăcinile împletite în aer, ca o coamă plină de rămășițe terestre și de viermi. ș...ț Copacul acesta e mai mult decât un violoncel uriaș și, când mă odihnesc pe trupul lui cu urechea ațintită la toate vuietele dintr-însul, formăm împreună un centaur cu totul altfel decât cel din legendă, real, carnea mea îmbucându-se temeinic cu lemnul zgrunțuros și masiv ș...ț Să fiu atunci eu oare vasul comunicant, sângele meu stăruind la același nivel cu
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
totuși prea mult din aspectul/ altădată atât de negrelor păduri nibelunge” (Vis cu Pan). Surprinde adoptarea livresc-halucinantă a unui limbaj tehnic, specializat, care, departe de a afecta claritatea imaginii, conduce textul către o expresivitate concordantă cu anticalofilia structurală a poetului: „vuietul centrifug al poemului/ în toate direcțiile basculând forțe/ [...] ființe bastarde imagini tranzistorizate/ și bineînțeles Maestrul dar ca și absent” (Veto!). Mult mai relevante se dovedesc versurile din volumul Ca un vagabond într-o flanelă roșie (1996), alcătuit de prietenii poetului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288238_a_289567]