1,547 matches
-
în care parte a Americei locuiește dânsul și merge în general în spațiile publice și vorbește românește fiindcă plătește taxe! Domne, Dumnezeule, tot mai mare, descopăr că... îți e gradina, fă un strop de bine și din nemărginita ta împărăție zămislește o autonomie secuiească, adevărat secuiească, cu tot cu domnul Stan păpușa lor. În partea Americii de Nord în care trăiesc eu, toți ungurii și secuii au învățat limba oficială, și nu numai ei, noi toți, cu toate că plătim taxe. Peste tot în lumea civilizată de
SZTÁN... PĂPUŞA SECUILOR de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1202 din 16 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347843_a_349172]
-
cu Brăila lui Mihu Dragomir „La răscruce de vânturi si vremi” Precum Tara tărâmul mitic al celților, Cernoziomul a clădit în el un nume și un destin al pământului Țâru cercetătorul grânarului împovărat de arșiță Neobositul pioner al timpurilor, a zămislit un rod al inimii și minții Sperand să-i fie auzită truda, Când cei din țară-s surzi an după an Senectutea-l prinde, expermentând sub steag american Îmblânzirea bătrânei doamne a Bărăganului, ce anul ăsta s-a răsfățat cumplit
OMAGIU TATĂLUI MEU de CAMELIA TRIPON în ediţia nr. 1769 din 04 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347880_a_349209]
-
nume, este un sacrilegiu? Primele două porunci mă împiedică să mă închin până și Sfintei Fecioare Născătoare de Dumnezeu care nu face parte din Trinitatea Divină, cu atât mai mult lui Ștefan cel Mare, Sfântul cel mai păcătos deoarece a zămislit în afara tainei căsătoriei o armată întreagă de prunci cu care a omorât în războaie mii de ieniceri. Sau este cumva RĂZBOIUL o cale plăcută Domnului pe care putem intra în rai? Pentru asta S-a lăsat crucificat Cristos? Acestea ar
ÎNVIEREA de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1207 din 21 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347860_a_349189]
-
oglindire caracterizându-l pe Edison. Din păcate cazul nu este singular. Am zis STOP, stop să fie. Mă voi ocupa acum de odraslele mămicilor și anume de educația lor adică a odraslelor și a mămicilor. Tăticii au doar rolul să zămislească în păcat odrasla apoi să asigure tuturor pâinea cea de toate zilele fără să le facă viața amară. Sunt multe, multe de spus. Ce este educația, când începe, când se termină, cine o face, cum o face și în special
MENTALITĂŢI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1208 din 22 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347866_a_349195]
-
în care valorile să circule nestingherit, având obligația să păstrăm tradițiile și obiceiurile care sunt tezaurul sufletului românesc, să le păstrăm și să le ducem mai departe fiindcă doar așa vom fi demni să viețuim pe plaiurile unde s-a zămislit neasemuita alcătuire de cuvinte romanești. Planurile noastre erau în 2009, de a cuceri Mapamondul... și colțurile cele mai indepartatea ale acestuia unde locuiesc conaționali români! Este o glumă, dar dacă stau bine să mă gândesc ar putea fi și un
INTERVIU CU DOAMNA ECATERINA CÎMPEAN – DIRECTOR GENERAL AL POSTULUI DE RADIO „PRODIASPORA” de DAN BOANŢĂ în ediţia nr. 1211 din 25 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347944_a_349273]
-
care în loc să se domolească, fierb în văzduh, lăsându-se apoi întunecoase și vijelioase peste viața sa. Artistul nu vorbește despre aceasta, iar oricât cred că află alții, nu au de unde ști cât sunt de adevărate, ori cât bine sau rău zămislesc spusele dacă s-ar întruchipa într-o poveste scrisă, poate cu bizarerii, poate cu patos... Dar ce-ar fi mai rău decât zăngăniturile și percepțiile altora din viața intimă a unui om, în care nimeni nu are dreptul să răscolească
DANIEL IORDĂCHIOAIE. ELVIS DIN MOLDOVA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1213 din 27 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347978_a_349307]
-
unde cu mic și mare, tânăr și bătrân, devine ca o apă vie, cântând rugăciune pentru tot Botezul acesta mântuitor. Păarcă și timpul vrea să stea în loc o secundă să asculte pe îndelete rugăciunile cântate cu har de către arhiereul nostru, zămislind spre sufletele noastre cruci de cuvinte. Apoi ca un străjer coborât din pântecul văzduhului, traversează prin marea masă de oameni stropind cu apa sfințită, spre mângâierea sufletelor, vindecarea de boli, a îndepărtării de singurătate și neliniște pentru cei în vârstă
DE SFÂNTA BOBOTEAZĂ de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 734 din 03 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348771_a_350100]
-
în șase luni atunci când m-am prezentat pentru audiție la Teatrul „Bulandra”. M-am strâns, m-am legat să nu se depisteze sarcina și am câștigat concursul, așa grăsuță cum eram. S-a aflat ulterior că în corpul meu se zămislise un prunc. Am născut în octombrie, iar în ianuarie am fost chemată la teatru de către actorul Ion Caramitru, director și atunci. Aflând de la secretară că sunt chemată la director, i-am spus mamei că probabil mă cheamă ca să mă dea
ANCA SIGARTĂU. UN NOU ÎNCEPUT PENTRU TEATRUL DIN BACĂU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1564 din 13 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348763_a_350092]
-
avem de conștientizat menirea personală și a tuturor lucrurilor înconjurătoare, numindu-le pentru noi înșine pentru a avea valoarea specifică nouă, și deci de a nu "trece nevalorificand', dar încercând să le acordăm în continuare valoarea pentru care s-au zămislit toate! De aceeia, viața este o alegere pentru că este o valoare, de fapt, cea mai mare valoare a omului! Determinarea omului - alegerea! Alegerea, este deci cea care-i determina cu adevarat destinul omului, aceasta reprezentând de fapt îmbrățișarea sau nu
FERICIREA LUI ADAM (I) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 759 din 28 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348883_a_350212]
-
Acasa > Poeme > Rasfrangere > ROSTIRI Autor: Dor Danaela Publicat în: Ediția nr. 416 din 20 februarie 2012 Toate Articolele Autorului Cuvinte... zidiri înghețate topite de pecetea jarului pătrunsă în inimă prin lacrima primului Botez. Cuvinte care ne-au zămislit din Ființa Lui, înviază din mormântul patimilor pecete de mir adunată -n cerul minții. Cuvântul e taină și icoană, inimă și ruga ei. Sunet nerostit în materie. Duh, coboară prin lacrima tăcerii în spovedania din neantul firii devenind întrupare nemistuită
ROSTIRI de DOR DANAELA în ediţia nr. 416 din 20 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346790_a_348119]
-
miresei, prinsă într-un frumos mozaic situat în centrul localității Movila Miresii, satul meu, rădăcina mea... eseu după o legendă Moto: Fiecare pagină a împlinirilor noastre naționale este adânc înrădăcinată în cutele acestui pământ armonios alcătuit, pe care s-a zămislit neamul românesc, din care s-a hrănit și pe care l-a înălțat adesea la rang de cult, apărându-l cu brațul, cu mintea, dar și cu viața. Pentru noi nu există locuri mai frumoase și mai bine orânduite decât
MOVILA MIRESII, SATUL MEU, RĂDĂCINA MEA... de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 407 din 11 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346742_a_348071]
-
de foc, se jurau că el venise de pe alt tărâm. Tot bătrânii ... spuneau că ar fi fost o scânteie de adevăr în cele afirmate de fete. Pentru că nimeni nu știa cine îi este tată, se zvonea că ar fi fost zămislit de chiar Duhul Muntelui, în timpul împreunării cu Dochia, când acesta s-a transformat în ceață... Adevărul este că, o perioadă de timp, nimeni nu l-a mai zărit pe fecior, și nici nu i-a mai auzit cântecul fluierului. În
LEGENDA LUI DRAGOBETE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346835_a_348164]
-
i-a mai auzit cântecul fluierului. În creierul muntelui, într-o peșteră pe ai cărei pereți creșteau „flori de piatră” în buchete albe, albastre, cenușii, roz și violet, trăia un bătrân Înțelept. Pe când păștea oițele în poiana în care fusese zămislit, băiatul s-a pomenit față în față cu acest Înțelept care i-a spus pe nume și l-a îndemnat să-l urmeze. Înmărmurit de surpriză, Dragobete l-a urmat fără a spune o vorbă. Devenindu-i ucenic, el a
LEGENDA LUI DRAGOBETE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346835_a_348164]
-
la viată... Așezate în capătul rândului, cele două cuvinte, sună pompos... dar adevărul din ele ar trebui să fie ca un panaceu universal. De la firul de iarbă și până la păsările cerului, omul... sau minusculul bacil Koch, tot ce a fost zămislit vieții, are dreptul la acest dar. Poate că în cazul unui copil, așa cum eram eu, această frază ar trebui reformulată; Dreptul la dragostea de mamă. Indiferent de natura omului, fată de această ființă firavă numită copil, nu există decât manifestări
SUNT VINOVAT DOAR PENTRU PRIMĂVARĂ ... (FILE DE BIOGRAFIE 3) de MARIN BUNGET în ediţia nr. 510 din 24 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/346978_a_348307]
-
societatea unde totul se vinde și unde sufletul e ceva vetust, care nu are ce să mai caute în ecuația existenței umane, Femeia-Obiect și Bărbatul-Obiect se învârtesc în jurul unui ideal de Frumusețe contrafăcut, în jurul unui Mit Estetic/Erotic[3] artificial zămislit pentru a închipui un altfel de set valoric, postmodernist desigur, completamente rupt de cel anterior realizat de epoca modernă. În interiorul acestui mit fals sau pseudo-mit, Omul-obiect își cedează propria-i libertate în schimbul facil al tipului de nevoi nou create, devenind
INTERSECTĂRI CULTURALE de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 507 din 21 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/346958_a_348287]
-
În livezile ce peste noapte Irump în cascade de flori. Parfumul lor îmbătător ne poartă Spre bucurii fără de margini. Eu sunt o melodie, O șoaptă de iubire Ce m-am dăruit ție, Și te-am rugat Din culori să mă zămislești. Te-am lăsat să mă răsfiri În fâșii de vise Pe care să le-arunci spre Infinit, Să-mi risipești gândurile-n zări, Precum umbrela de păpădie Ce sub adierea vântului, Se preface în zeci de fluturi zburători. Referință Bibliografică
DE DRAGOSTE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 645 din 06 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346380_a_347709]
-
trebuia să ne lege, s-a lărgit enorm, aruncându-ne în două emisfere. Căutări Căutător de comori deșarte, ferecă strigătul disperării, în stânca neagră, căreia alții, i-au stors aurul, asemeni sculptorului care, aruncă departe dalta, contemplând blocul de marmură, zămislit de natură, cu nici o latură știrbită. * Prea multe poteci încâlcite, ai de cutreierat. Imaculatul ce-l cauți, nu-i în verdele frunzelor, nici în albastrul cerului, nu! nici apele de cleștar nu-l au, poate nu-i nicăieri... dacă nu
GÂNDURI ŞI FLORI de FLORA MĂRGĂRIT STĂNESCU în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348269_a_349598]
-
poem închinat Cărții, Omului-Creator! Desigur, toate acestea ni se relevă nouă fiindcă printre Făuritorii de Carte vă aflați și D-voastră. Și, mai ales, fiindcă D-voastră vă contopiți cu slova Cărții din care vă înnobilați sau pe care o zămisliți, vorba eroului care trăiește aventura în nuvela „Casa cărții”: „Eram ca și cum eu eram cartea și cartea era eu”. Cei de la Miroslovești așteptăm noi bucurii intermediate de Scrisul D-voastră și o nouă revedere (ar fi a patra) aici, la baștina
DE LA CITITOR, OMAGIU! (MESAJ ANIVERSAR, DISTINSULUI SCRIITOR NICOLAE DABIJA) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 562 din 15 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348321_a_349650]
-
Acasa > Poezie > Familie > RONDELUL UNUI DOR Autor: Gheorghe Pârlea Publicat în: Ediția nr. 2116 din 16 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Undeva, peste un nor, Între Ceruri și Pământ, Ostenește-un aprig dor Zămislit pe un mormânt. Urcă dorul meu de zor, Parcă prins într-un descânt, Undeva peste un nor, Între Ceruri și Pământ. Și-unde dorul meu s-a frânt, Toarce caierul de zor O măicuță în pridvor, Sus, în casa unui
RONDELUL UNUI DOR de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376874_a_378203]
-
brocarte sufletești, cu iubire, dor și patimă umană! Ea e glăsuită azi de interpretul Constantin Florescu pe o linie lirică foarte emoționantă, melancolică, purtând sensibilitatea în absolutul ei! Nimic nou, dar nici nimic vechi, această voce poate că s-a zămislit spre a se intercala între iubitul Eminescu și fericiții ori triștii visători. Romanța cântată de interpretul Constantin Florescu ia din carte poeziile lui Eminescu și le așează în rugăciune rarefiată și purificată de cenușa uitării de iubire! Tenace în aspirație
CONSTANTIN FLORESCU. ROMANŢA, SENSIBILITATE ÎN ABSOLUTUL EI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377013_a_378342]
-
putea spune șoapte! Particularitatea melodică a lor e că sunetele glasului care le emite se ating de ureche ușor, ca sărutul de obraz și emoționează ca așezarea tâmplei la sânul inimii, ca apropierea buzelor de ochi! Din aceste emoții se zămislesc șoapte ce cutreieră într-o milionime de clipă corpul pe care îmbrățișarea bruscă nu-l poate înfiora într-un million de clipe. Spiritul artistei Alexandra Ungureanu e o catifea plisată pe sunete muzicale, privirile ei albastre sunt valuri lucioase de
ALEXANDRA UNGUREANU. MELODII NUMAI ŞOAPTE ŞI FEERIE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1473 din 12 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377077_a_378406]
-
sâmbure din pământul dac primenit de sângele sfânt martiric ce a proptit pentru veșnicie Crucea biruinței întru Hristos. Culegând cu sufletul nectarul luminii strămoșilor care au creat veacuri și milenii de duh, devine un întremător al cântecului în care se zămislesc ierurgiile frumosului românesc. Virgil Mateiaș s-a născut în comuna Grid-Făgăraș în 26 Ianuarie 1909, din învățătorul Ilie și Ana. Licențiat în Drept la București în 1931 își începe la Făgăraș profesia de avocat. Prima arestare îi este conferită de
CINSTIREA FECIOAREI MARIA ÎN SLOVA MARILOR POEŢI CREŞTINI (2) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1348 din 09 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377926_a_379255]
-
-și aline. Ospăț smintit, fărâme de fantasme Au smuls pe rând durerii, ea tot crește ... E ca o Hydră care-și însutește În hohote, gâtlejele, ca'n basme. Firav pârâu ... schimbatu-sa'n năvală, Iar geamătul își schimbă în blesteme ... Iubirea zămislește anateme Când diamantul îl cufunzi în smoală. NOTĂ: sintagma "plângere uită" înseamnă plângere țipată, "... uită" cu accent pe i provine din regionalismul "a ui = a țipa" Citită astfel rimează cu ghemuită. Referință Bibliografică: Diamant mânjit cu smoală / Ovidiu Oana Pârâu
DIAMANT MÂNJIT CU SMOALĂ de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1883 din 26 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378030_a_379359]
-
de la distanță și în liniște, acum cu alte fațete, formând un nou izvor de viață și de înțelegere.ˮ Dragostea pentru frumos, pentru cuvântul scris nu cunoaște vârstă, de aceea eul narativ stă mereu sub semnul însuflețirii juvenile, cea care zămislește, cea care nu poate fi stăvilită în curgerea sa, pentru că: „nu e chiar rău dacă îmbătrânești, dar să nu uiți să fii tânăr!... ˮ; „Dacă anii zbârcesc pielea, lipsa de entuziasm zbârcește sufletul.ˮ Parcă vibrația verbului este mai profundă
SCRIERILE ELENEI BUICĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1363 din 24 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376393_a_377722]
-
am ști toate cele sfinte, N-ar fi zi, ci veșnic noapte Limba mea fără de moarte ... De n-ai fi un grâi, un nume N-am avea doine străbune , Nici iubiri cu dor cantate Limba mea fără de moarte... De nu zămisleai cuvântul Îmi era orfan și gândul, Si înstrăinat de carte Limba mea fără de moarte... Ești o floare astră-n geam, Esti comoara unui neam!... Dor Un drum de țară spre o căsuță, Un râu, o barcă și o mândruța, Un cer
POEZII LIMBII NOASTRE CEA ROMÂNĂ de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2071 din 01 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376459_a_377788]