1,646 matches
-
fără o rațiune aparentă; fără să-i explice nimănui de ce acolo se sfârșea nisipul și începea pustiul. Și tăcerea devenise atât de adâncă, încât Abdul își auzea bătăile accelerate ale inimii și zvâcnirile sângelui în tâmple. închise ochii, într-o zadarnică încercare de a alunga din minte acel peisaj de coșmar, dar i se întipărise atât de tare pe retină, încât avea senzația că aceea va fi ultima imagine de care va avea parte în agonia lui. Nici munți, nici stânci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
așeze, nici stelele ce-ar fi putut să-i arate drumul. O mașină a poliției trecu, asurzind noaptea cu sirena ei, și se aruncă sub o bancă, pentru ca apoi să se așeze pe ea și să se concentreze, într-o zadarnică încercare de a-și pune ordine în gânduri și de a reuși să-și dea seama în ce parte a giganticului, puturosului și monstruosului oraș se afla Palatul prezidențial și în ce parte se aflau casbah și locurile ce îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
și Gacel Sayah, inmouchar mai cunoscut cu porecla de Vânătorul, căzu pe spate, mort, cu corpul ciuruit și nedumerirea zugrăvită pe chip. Mașina acceleră brusc și sirenele se porniră să urle, deschizându-și drum în căutarea unui spital, într-o zadarnică încercare de a salva viața președintelui Abdul-el-Kebir în glorioasa zi a triumfalei sale reveniri la putere. Cort folosit de popoarele nomade din nordul Africii. Țarc sau colibă din trestie, unde se adăpostesc vitele. Războinic tuareg dintr-o familie nobilă. Antilopă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
va distrage atenția. Personal, eram atât de jenată că eram de față, Încât nici nu deschideam gura și mă străduiam să mă fac invizibilă. Având În vedere că purtam haina violetă, care bătea nițel la ochi, eforturile mele erau oarecum zadarnice. Dar continuam să nu afișez nici o expresie, iar ochii mi-i ațintisem pe fațada barului, sperând ca atunci când Derek se va uita la mine, așa după cum și făcea din timp În timp, nu va observa că Îmi pierdusem orice interes
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
explicații, căci cine ar fi crezut că mă găseam acolo, ca să joc rolul îngerului salvator? Iar dacă s-ar fi interesat la soții cu pricina, poate că asta le-ar fi compromis căsnicia și toată osteneala mea ar fi fost zadarnică. Așa, acum ai văzut că socialismul ne îmbogățește cu o sumedenie de povești. Și cu dragoste. Dar tu ești încă prea tânăr pentru dragoste, de altfel și pentru socialism. Rămâi cu capul pe umeri. Acum du-te și spală-te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
Deodată, degetul meu mic de la mâna stângă a înțepenit complet. Nu știu de ce, dar așa s-a întâmplat. Am încercat să-l masez, să-l bag în apă caldă, să fac pauză două-trei zile, dar toate încercările mele au fost zadarnice. M-am speriat și m-am dus la doctor. M-au văzut mai mulți doctori, au f\cut și ei tot felul de teste, dar nu au găsit nici o soluție. Susțineau că degetul n-a pățit nimic și că stăteam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
idee mi-a dat când ne Întorceam spre casă? El de la prima privire Îmi fotografiase oaspeții, deja Îi cunoștea mai bine decât mine. Mi-a spus că nu trebuie să așteptăm ca autorii pentru Isis Dezvăluită să vină singuri. Osteneală zadarnică, și manuscrise de citit, și pe urmă nu se știe dacă-s dispuși să contribuie la cheltuieli. În schimb, avem o adevărată mină de exploatat: fișierul cu toți autorii Manuzio din ultimii douăzeci de ani! Înțelegi? Le scriem acestor vechi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
după ce își luase licența în drept la București, nu ca să practice, ci să aibă un titlu. A plecat pentru trei ani, maică-sa a murit după primul și bătrânul i-a cerut să rămâie acasă, să dea dracului știința ceea zadarnică. De-abia s-a învoit să-l mai lase încă un an. S-a întors din străinătate cu capul plin de planuri îndrăznețe și cu soluții sigure pentru toate greutățile. Bătrânul l-a ascultat de câteva ori fără să se
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
roși până-n vârful urechilor, dar izbucni totuși în râs, ca să-și ascundă încurcătura. Grigore o privi lung și răspunse: ― Evident, evident... Cine ar fi bănuit că din ștrengărită de acum cinci ani are să iasă o domnișoară așa de nostimă?... Regrete zadarnice, dragă Victore! ― Nu te grăbi cu regretele, onorate domn! protestă Olga revenindu-și. Întâi ar trebui să te întrebi dacă te-aș fi luat eu!... Și pentru că m-ați pus în joc, ei bine, să vă spun: bărbatul meu va
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
proaspăt și înviorător. ― Ce femeiușcă nostimă și simpatică! murmură bătrânul, frecîndu-și mâinile. Păcat că ai lăsat-o să plece așa curând, Grigoriță! Când află despre divorț, Miron se cruci. Nu se poate! Asta e nebunie. Toate explicațiile lui Grigore fură zadarnice, mai ales că el nu-i mărturisea tocmai motivul hotărâtor. Bătrânul refuză să admită, deși nu spunea, socotind că prin divorț ar pierde speranța de-a mai fi preferat la vânzarea Babaroagei. ― Cred că ea e mai înțeleaptă ca tine
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
să meargă spre ea. ― Așa? N-am observat... Atunci trec dincolo... Scuzați! făcu fata dând ușor din cap și retrăgîndu-se cu un mic surâs către Herdelea. Cum se închise ușa, Tanța, palidă, se sculă și-și luă haina să plece. Zadarnice fură explicațiile îmbelșugate ale doamnei Alexandrescu. Tanța se declara înșelată: de ce nu i-a spus nimica despre "stîrpitură" asta care intră în camera lui ca la ea acasă? Plânse și se liniști puțin, dar nu vru să mai rămâie. Plecă
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
și munciți! Fiți harnici și nu vă luați după îndemnurile rele! Voi sunteți talpa țării, voi... Luca Talabă, care din toate vorbele ce le auzea înțelegea numai că se duce Babaroaga și că toate alergăturile și cheltuielile lor au fost zadarnice, nu se mai stăpâni și izbucni deodată dîrz: ― Apoi, domnule, de ce să ne ia alții pământul... Nu avu răgaz să isprăvească. Directorul general sări în picioare, cu fața și chelia parcă i-ar fi turnat o călimară cu cerneală roșie
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
a fost de acord, că doamna trebuie să se hotărască întîi cui vinde, ca să se poată trata serios. Stând de vorbă în același timp cu mai mulți amatori, fără a se intra în detalii practice, înseamnă vreme pierdută și frământare zadarnică pentru toți. El ar avea dreptul să ceară a fi preferat. Nu vrea totuși să se spună că ar fi forțat mâna cucoanei. E sigur că moșia, dacă se va vinde, numai el va cumpăra-o, căci numai el își
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
au găsit. Nevasta plutonierului se zicea că s-a ascuns la cineva în sat, nimeni nu bănuia unde. Cum se amestecară în mulțime, fură iar cuprinși de amețeala obștească. Discuția asupra împărțirii moșiilor o reluară de la început. După multă vorbărie zadarnică, Petre hotărî: ― Asta nu e treabă de oameni ca noi, degeaba, că noi ne-om sfădi, și ne-om bate, și nu ne-om potrivi. Asta e treabă de ingineri! Să mai așteptăm să se așeze lucrurile și să se
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
plece. În Vlăduța, în dreptul conacului ars, ulița era închisă de o mulțime de țărani pe brânci, păziți de soldați cu baioneta la armă. Un sergent ieși înaintea trăsurii: ― Înapoi!... Înapoi!... Nu e voie! Toate încercările de a-l îndupleca fură zadarnice. Grigore Iuga trebui să se dea jos și să obțină permisiunea ofițerului pentru a putea trece. Auzi de departe pe colonelul pensionar Ștefănescu, strigând furios în mijlocul țăranilor: ― Spuneți, tâlharilor, care ați pus focul!... Nu spui?... Măi, spuneți, că vă bat
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
Nu știu dacă este pe plămâni. Ar putea să se datoreze unei proaste funcționări a sondei, a lentilei sondei. Se întâmplă frecvent. ― Mărește puterea, ceru Dailas. Să vedem dacă putem să ameliorăm situația. Cu toate eforturile depuse, încercarea se dovedi zadarnică. Urma aceea rămase ca atare: o pată neagră enigmatică. ― Nu pot să măresc intensitatea, Kane va suferi din cauza radiațiilor. ― Știu, zise Dailas, cu ochii pe ecran. Dacă deteriorăm sonda acum, nu vom ști ce se petrece în corpul său. ― Mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
mai nevinovată manifestare a simțului național !”. Mai aproape de momentul unirii Basarabiei, la aflarea veștii proclamării independenței Republicii Moldovenești, ziarul „Mișcarea” saluta această reușită a mișcării naționale, ce nu a putut fi împiedicată de politica țaristă de rusificare și de izolare: „Zadarnică a fost noaptea cea grea de un veac întreg în care a zăcut Basarabia din 1812 și până acum. Nici școală românescă, nici administrație românească, nici chiar biserică românescă în această frântură a țării noastre, pe care stăpânitorii tiraniei voiau
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
calamitățile războiului mondial și pe care noi o considerăm pe drept cuvânt pe deplin înmormântată. În ceea ce privește argumentul că în Basarabia există populație ucraineană și mixtă, care ar avea nevoie de protecția noii Republici slave, el nu este decât un pretext zadarnic. Nu există nici un stat, mai ales în orient, în care populația să fie omogenă. Ucraina este ea însăși un exemplu în acest sens, dar nicăieri o minoritate nu are dreptul să dea tonul. Interesele și drepturile diferitelor populații aflate în
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
și pronunția alfabetului, dar Maitreyi mă întrerupse. ― Cum se spune: "Sunt o fată tînără"? I-am spus cum se spune, și repeta fericită: ― Je suis jeune fille, je suis jeune fille! Pronunța cu o precizie uimitoare. Dar lecția mea era zadarnică, pentru că mă întrerupea mereu ca să-i spun franțuzește o sumă de propoziții și cuvinte fără nici un rost. ― Vorbiți ceva, îmi traduceți și eu repet, găsi ea metoda cea mai bună. Am început atunci o serie de conversații foarte ciudate, pentru că
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
trupul numai o rană, sufletul risipit, nu mai aveam nici voință, nici putere să mă dezmeticesc o clipă. Intră Lilu, în lacrămi și ea, și îmi întinse repede un petec de hârtie. "Nu mă lasă să te văd. Nu-ți zadarnici viața, nu te lăsa înfrînt. Pleacă în lume și arată tuturor curățenia ta.Fii om și ai să afli de mine în curând. Maitreyi." Era un scris împleticit, într-o englezească improvizată, cu pete de cerneală. Ascunsei repede hârtia în
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
undeva, de-a lungul trupului ăsta alb, peste care dragostea trecuse fără să se oprească. ... Voiam s-o uit cu adevărat sau voiam să-mi dovedesc că numai pe ea ara iubit-o și că orice altă dragoste ar fi zadarnică? Nu știam dacă este o simplă verificare sau cea dintâi fugă. cea dintâi haltă în noroi. Nu-mi venea a crede că s-ar putea uita vreodată asemenea lucruri. Nu puteam crede că sunt și eu asemena celorlalte mii de
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
imanentului respins anterior. În acest context, precum în cazul corporalității, tentațiile lumii ancorată în timp nu mai pot primejdui înălțimea misticului. Spiritul acestuia nu mai înfruntă chemările și limitata ofertă a banalului social deoarece privirea sa caută și pătrunde dincolo de zadarnica lor insistență, dincolo de voluptatea peste care acum el trece cu forța unei plutiri nesperată în fazele anterioare din evoluția spre transcendent, pe treptele unde lupta cu seducția lumii profane era copleșitoare. Și ce caută dincolo de chipul mundaneității rătăcite în desișul
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
spirituală e generată de suferință. Creștinismul este cultul suferinței. — Așa ar fi, dacă Hristos nu s-ar fi înălțat la ceruri. Ar fi fost esențial să nu se fi înălțat. Dacă s-a înălțat, atunci credința noastră în mântuire e zadarnică. Ăsta e un punct bun. Dar nu nega că tocmai suferința e cea care te atrage. Dacă există vreo suferință absolută, atunci aceasta condamnă răul din noi la moarte, nu la purificare. — Și cum stăm cu suferința care ne izbăvește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
grupul ce înainta spre casă. Stătea cu brațele încrucișate la piept, în poziție de „drepți“, cu expresia ei mexicană pe fața la fel de cafenie ca și rochia. Era conștientă de privirile curioase pe care i le arunca preotul și de încercările zadarnice ale acestuia de a-i capta atenția, cu zâmbetele lui nervoase, feciorelnice. Familia Brian McCaffrey, întorcându-se dintr-o expediție de cumpărături (era sâmbătă), îl întâlnise pe părintele Bernard, care le anunțase, cu mândrie, destinația lui. Gabriel gândi pe dată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
însemna că le văzuse când alunecau și se încordau pe geamul din spatele mașinii? Sau le văzuse doar într-una din fanteziile lui? N-ar putea găsi vreun indiciu? Dar orice indiciu i se furișa din minte, reducându-l la un zadarnic, neputincios, pustiu simțământ de nimicnicie. Dacă ar fi putut să-i spună cineva, dacă măcar ar fi existat vreun martor. Dar a existat un martor, ba chiar îl și recunoscuse. Și această idee se dizolvă însă în neantul din mintea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]