1,082 matches
-
făcute de vodă, de credincioși, sau erau cumpărate. Printre acestea, un loc de seamă îl ocupau viile. - Așa era, iar zapisele întocmite de cei care dăruiau sau vindeau redau - pe lângă faptul în sine - și o mulțime de alte detalii. Un zapis demn de luat în seamă este cel întocmit la 15 martie 1676 (7184): „Adică eu, Paraschiva, fata Vărvarei, nepoata Florei a Mantei din târg din Iași, de pe Podul Vechiu, scriu și mărturisescu cu acst zapis al mieu,...am vândut o
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
mulțime de alte detalii. Un zapis demn de luat în seamă este cel întocmit la 15 martie 1676 (7184): „Adică eu, Paraschiva, fata Vărvarei, nepoata Florei a Mantei din târg din Iași, de pe Podul Vechiu, scriu și mărturisescu cu acst zapis al mieu,...am vândut o vie în Valea Cozmoaie...Această vie o am vândut părintelui Ioanichie egumenul de la Galata...Si cu acești bani eu am luat de i-am comândat (făcut praznic) și am plătit datorii când au murit de
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
și am plătit datorii când au murit de ciumă în târg în Iași, că i-am fost nepoată dreaptă, de soră, mătușe-mea Florei. Si ea s-au topit cu ficiori cu tot.” - Ai dreptate, mărite Spirit. Uite cum, dintr-un zapis de vânzare, aflăm că pe la 1676 la Iași a bântuit ciuma. - Poate pentru că la Iași viile se întâlneau la tot pasul, multe dintre ele rămâneau nelucrate, sălbăticindu-se. Așa s-a întâmplat și cu unele vii de pe moșiile mănăstirii Galata
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
și să fie a lui...” - Dacă domnul a zis așa, apoi cei ce nu lucrau viile trebuiau să fie cu mare băgare de seamă, pentru că altfel rămâneau păgubași. - Ar trebui să vorbim și despre poslușnicii de pe lângă mănăstire. Iaca aici un zapis din 15 aprilie 1674 (7182): „Io Dumitrașco Cantacuzino voievod...al Tării Moldovei. Scriem domniia mea la toate slugile noastre... Dacă veți vedea cartea domnii mele...să aveți a lăsa în pace douăspredzece casă din Galata de Sus, de pe lângă mănăstire,...și
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
de Sus, de pe lângă mănăstire,...și de toate dările și angheriile,...pentru căci i-am lăsat ...să fie poslușnici la sfânta mănăstire la Galata.” - Prin 1736 a fost nevoie să se refacă zidul de piatră al mănăstirii Galata din Deal. Din zapisul de la 30 iulie 1736 (7244) am deslușit, mărite Spirit, că pentru refacearea zidului mănăstirii Galata arhimandritul Nectarie, egumenul mănăstirii, a vândut satul Piscani și o parte din satul Coroteni pe 200 de lei și doi cai. Vânzarea a fost făcută
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
domn al Tării Moldovei. Iată domnia mea m-am milostivit și am dat și am miluit ruga noastră, sfânta mănăstire numită Galatiia, cu cinci sălașe de robi țigani...cu toți copiii lor.” - Ce să mai zic, mărite Spirit, când printre zapise găsesc câte unul care vorbește de cârciumi cu pivnițe - unele pe Ulița Mare - cumpărate sau primite danie de „rugătorii noștri” din mănăstirea Galata? Imagineză-ți o sutană în spatele tejghelei, dregând paharul nevinovatului enoriaș care nu prea duce la ureche zeama de
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Movilă voievod îl trece pe Isac doar printre cei care au pus umărul la terminarea micii bisericuțe Galata de Gios. - Cum văd eu, neamul Movileștilor și-a unit puterile și a făcut fapte demne de laudă. Acestea se văd din zapisul făcut de Miron Barnovschi Moghila voievod la 2 apr. 1628 (7136), prin care întărește mănăstirii Balica stăpânirea asupra satelor, morilor, vadurilor de moară și viilor dăruite de domnii de dinaintea lui: „Drept aceea domniia mea...am dat...și am miluit și
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
trei iarmaroace pe an) le-a acordat un fel de despăgubire. Frumoasei i-a dat o sută de lei pe an din venitul pârcălăbiei, iar Galatei „toată mortasipie Târgușorului.” (taxă plătită de căsăpii). - Despre acest „Târgușor”, Ghica vodă vorbește în zapisul din 20 martie 1740 (7248), unde spune: „Si am poroncitu domniia mea și cinstitului și credincios boiariului nostru, dumisale Sandului Sturze vel logofătu, ca să lege și a noastră domnească pecete...și s-au scris în târgu în Iași, în domniia
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
mănăstirii pe sătenii din Coiceni și îi scutește de unele dări. Apoi Constantin Costin, fost mare paharnic în Tara Românească, a dăruit Frumoasei, la 20 aprilie 1740 (7248), satul Zastinca, din ținutul Sorocii. Vine pe urmă călugărița Natalia, care, prin zapisul din 18 feb.1741 (7249), dăruiește mănăstirilor Sf. Vineri și Frumoasa o parte din moșia Tatomirești, din ținutul Vasluiului. - Parcă am mai vorbit noi că după bine vine și răul. De această dată, răul n-a fost nici focul, nici
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
ori trăsnetul. Ci mănăstirea Frumoasa a fost „prădată și jăfuită de toate bucatele ei de nepriiatinii puternicii împărății moscalie, ce-au vinit cu sabiia asupra acestui pământu și rămâindu sfântă mănăstire la slabă stari...” după cum spune Grigorie Ghica voievod în zapisul de întărire din 5 iunie 1741 (7249) privind stăpânirea de către Frumoasa a satului Borăuții care înainte fusese dăruit domnului de către Gheorghie Ursachi. - Mărite Spirit. După cum bine știi, această invazie - a doua în ordine - nu a fost ultima: ci după ea
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
de Alep spune: „La o mică distanță de mănăstire...pe malul marelui lac numit eleșteu sau pescărie este magnificul colegiu numit depre numele lui Vasile Vodă - Scoala Vasiliană.” La această școală s-au adus dascăli străini, după cum se vede din zapisul din 2 aprilie 1656 (7164): „Io Gheorghie Stefan voievod...am citit privilegiul adus înaintea domniei mele de călugării de la sfânta mănăstire din târgul nostru Iași, unde este hramul celor Trei Sfinți...făcut de ctitorul ei, Vasilie voievod, care a fost
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
de învățătură”, prima tipăritură în limba română. Aș mai adăuga și „Sinodul interortodox de la Iași”, care s-a ținut în sala Gotică în anul 1642. Acest Sinod a fost prezidat de Vasile Lupu voievod și de Mitropolitul Varlaam. - De prin zapisele acelor vremuri am aflat, mărite Spirit, că la 13 oct. 1668 (7177) Iliaș Alexandru voievod este nevoit să intervină în gâlceava dintre egumenii mănăstirilor Trei Sfetite și Golia: „Adecă au venit înaintea noastră... rugătorii noștri, egumenul și tot săborul de la
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
aproape de heleșteul Bahluiului, pe care le-a dat Vasilie voievod la sfânta sa mănăstire a celor Trei Sfinți, cu tot venitul.” - Nu-i de mirare, mărite Spirit, faptul că aproape toți domnii ce au urmat după Vasile Lupu au dat zapise de scutire de toate angheriile pentru oamenii care lucrau la feredeu (butucari, bărbieri, și alte feluri de slugi). - Mănăstirea Trei Sfetite a mai primit danii de la enoriași pentru pomenirea după moarte a lor sau a celor apropiați. Zapisul unei asemenea
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
au dat zapise de scutire de toate angheriile pentru oamenii care lucrau la feredeu (butucari, bărbieri, și alte feluri de slugi). - Mănăstirea Trei Sfetite a mai primit danii de la enoriași pentru pomenirea după moarte a lor sau a celor apropiați. Zapisul unei asemenea danii, cea din 22 oct. 1669 (7178), sună destul de interesant, dragule: „Adecă eu, giupâneasa lui Dumitrașco Soldan ce-au fost vornic mare...scriem și mărturisim cu acest zapis al mieu...(precum) am dat danie a mea direaptă ocină
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
pentru pomenirea după moarte a lor sau a celor apropiați. Zapisul unei asemenea danii, cea din 22 oct. 1669 (7178), sună destul de interesant, dragule: „Adecă eu, giupâneasa lui Dumitrașco Soldan ce-au fost vornic mare...scriem și mărturisim cu acest zapis al mieu...(precum) am dat danie a mea direaptă ocină și moșie a părintelui mieu...locul între mănăstire, între Tri Svetitile și între temnița cea domnească, din locul lui Dumitrașco diiaconul în gios tot locul până în giumătate de temniță, și
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Apoi Mihai Racoviță voievod a dat dezlegare la văleat 7224 (1716) ca mănăstirea să țină 20 de poslușnici „înăuntru mănăstirii nesupărați de bir domnesc.” Si încă mulți alți poslușnici și robi țigani. - Ai început să te descurci binișor în hățișul zapiselor și asta mă bucură, cercetătorule. - Nu mă voi umfla în pene, mărite Spirit. Rămân mereu un învățăcel. Intâlnirea cu tine este ca o ploaie venită la vreme, care îmi va fi de mare folos... - Ei, da’ timpul ca timpul... Nu
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Rămân mereu un învățăcel. Intâlnirea cu tine este ca o ploaie venită la vreme, care îmi va fi de mare folos... - Ei, da’ timpul ca timpul... Nu iartă pe nimeni. Așa s-a întâmplat și cu biserica Trei Sfetite. Din zapise aflăm că în vremea lui Constantin Alexandru Mavrocordat s-a pornit la repararea bisericii. Dovada o găsim în împuternicirea dată la 1 mai 1742 (7250) unui om al domniei pentru a merge la Răchiteni, să cumpere 260 căpriori, o sută
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
vorbe le-am auzid doar ca pe un ecou zbătându-se sub bolțile Trei Sfetitelor. Pe dată am pornit spre Tarina Aroneanului...Am străbătut cu pas întins culmea Ciricului, dincolo de Morile de Vânt, unde, după cum spune Grigorii Ioan Calimah în zapisul de la 25 oct. 1761 (7270): „De vreme ce acum, la ziua Sfântului Dumitru, pentru iarmaroc ce se feace aicea, în satul Frumoasei (Movila Sarandei), s-au socotit și s-au mutat să se facă la Ciric, de laturea târgului, pe moșiia mănăstirii
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
voievod...am hotărât...am dat și am întărit sfintei mănăstiri din nou zidite de noi, anume din Tarină ...două moșii...Rânzești și Averești.” - Din câte se spun, Aron Vodă nu a fost prea iubitor de cele sfinte, dar în acest zapis el vorbește ca cel mai credincios domn. - Trebuie să știi, dragul meu, că vorbele de la începutul hrisoavelor sunt scrise din știința diecilor domnești. Doar hotărârile voievozilor sunt cele izvorâte din vrerea domnilor, dar sunt îmbrăcate tot în vorbele diecilor. - Dacă
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
domn. - Trebuie să știi, dragul meu, că vorbele de la începutul hrisoavelor sunt scrise din știința diecilor domnești. Doar hotărârile voievozilor sunt cele izvorâte din vrerea domnilor, dar sunt îmbrăcate tot în vorbele diecilor. - Dacă nu-mi dezlegai această taină a zapiselor domnești, mărite Spirit, eu aș fi crezut că cele scrise acolo sunt chiar vorbele voievozilor. - Mă bucur că te-am făcut să pricepi cum se întocmeau acele zapise domnești. Ei, da’ să nu ne depărtăm de mănăstirea din Tarină. Stii
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
îmbrăcate tot în vorbele diecilor. - Dacă nu-mi dezlegai această taină a zapiselor domnești, mărite Spirit, eu aș fi crezut că cele scrise acolo sunt chiar vorbele voievozilor. - Mă bucur că te-am făcut să pricepi cum se întocmeau acele zapise domnești. Ei, da’ să nu ne depărtăm de mănăstirea din Tarină. Stii foarte bine că o mănăstire abia întemeiată era închinată Muntelui Athos sau Sfântuui Mormânt din Ierusalim. Așa s-a întâmplat și cu mănăstirea lui Aron Vodă. Din hrisovul
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
li se dea 60 de fălci de vie și mănăstirea Zotei de la Hlincea, ca să se linișterască.” - Spune-mi, rogu-te, mărite Spirit, dacă mănăstirea Aron Vodă avea poslușnici, ca celelalte mănăstiri. - Nu se putea să nu aibă. Uite aici. Primul zapis care vorbește de poslușnici ai mănăstirii este cel din 8 feb. 1601 (7109) al lui Irimia Moghila „Ca să aibă mănăstire Aron Vodă 6 liudi poslușnici și să nu fie supărați nici cu o angărie.” Urmează darul de 12 poslușnici al
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Iașilor...cu 16 poslușnici să fie de treaba svintei mănăstiri și să fie pace de dajde.” - La dăruirile de poslușnici se adăugau și miluirile cu țigani robi. Primul voievod care a dăruit țigani robi este Radu Mihnea voievod, care în zapisul din 6 nov.1618 (7127) spune: „Io Radul voievod...Iată am dat și am întărit rugătorilor noștri călugări de la sfânta mănăstire care iaste în Tarina Iașilor, care este nou zidită de Aron voievod...pe drepții lor robi țigani...Dar dresele
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
ridică din nou cei de la mănăstirea Zlataust și cer înapoi seliștea Prisăci de la mănăstirea lui Aron Vodă. Asta o fac în fața mitropolitului Nichifor. Acesta, cu dreaptă judecată, arată că seliștea Prisăci aparține mănăstirii lui Aron Vodă. - Umblând eu prin cele zapise, am dat peste o altă judecată domnească. De astă dată, la 18 sept. 1714 (7223), Nicolae Alexandru Mavrocordat judecă pricina dintre evreii din Iași și mănăstirea lui Aron Vodă; „Adică au venit înaintea noastră...Solomon și frate-său, Ursul, și
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
jurământului, vodă a hotărât că atât mănăstirea cât și mahalagiii să dea câte patru palme de loc - în total 8 palme - pentru hudiță de la școală până la Podul Vechi. - Dreaptă judecată, dragule. Da’ hai să vedem ce mai putem afla din zapise și ispisoace. Uite colea zapisul din 19 sept.1606 (7117), prin care Constantin Moghila voievod a împuternicit mănăstirea să stăpânească și să culeagă via de la Copou, dăruită de Parasca, fiica lui ghioni din Iași. - Tocmai am găsit un nou zapis
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]