990 matches
-
tot armonios și datorită lor devenise cel mai de seamă personaj al secolului. Și un maestru formidabil pentru moștenitorii săi. Nu-i plăceau pompa, decorațiile, fastul. Când se întorcea la Roma din călătoriile sale, ajungea noaptea, modest, ca să nu stârnească zarvă în oraș. Însă în Senat, prima declarație de vot îi aparținea întotdeauna și-i influența inevitabil pe ceilalți. De douăzeci și una de ori fusese aclamat imperator, titlu pe care îl folosise cu multă discreție. Fusese încoronat Augustus, adică demn de venerație
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
pot să o facă - convulsiv și elegant în același timp. Apoi o femeie, prădător încă și mai vorace, aruncă o privire înspre el, clipind iute, ca și cum ar fi simțit că el o privea. Apoi se întoarse și continuă să privească zarva de la circul din Central Park. Rhyme închise ochii, deși mintea îi zbura tot la probe, încercând să le afle înțelesul: cardul de la hotel, permisul de trecere, cerneala. Din ce în ce mai straniu... Într-un final, deschise larg ochii. Era absurd. Nu era deloc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
dispăruse, la fel și tăietura. I-o dădu băiatului, care observă că pe una din fețe, apărea o adresă scrisă cu cerneală roșie. Audiența începu să fluiere și să bată din palme cu veritabilă admirație, sau gelozie. Bărbatul profită de zarva iscată. - Vino să mă vezi, șopti el apropiindu-și buzele foarte mult de urechea Micului Houdini. Ai multe de învățat, iar eu sunt persoana cea mai potrivită de la care să înveți. Băiatul păstră adresa iluzionistului, dar nu avu curaj să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
le aduseseră aici de-a lungul timpului, acei tineri din Alphabet City sau din Harlem, cu trupurile perfecte, pe care nici drogurile, nici bătaia, nici băutura nu le puteau afecta. Nu, chiar nu își putea da seama de ce făceau atâta zarvă pentru tipul ăsta bătrân și slăbănog, Weir Erick A. - Nu te depărta de el și fii atentă mai ales la mâini. Orice-ai face, nu-i da cătușele jos. Acestea fuseseră cuvintele lui Lon Sellitto. Dar suspectul arăta obosit, deprimat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
cuprins imediat de un somn profund și odihnitor. Cine putea să doarmă așa? Lucrul ăsta nu înceta s-o uimească pe Leigh. El zicea că i se trage dintr-o copilărie înconjurată de haos, când a învățat să adoarmă în zarva făcută de cei doi părinți, două surori, o bonă care locuia la ei și trei câini gălăgioși. Poate. Dar Leigh credea că mai degrabă era vorba de conștiința lui liniștită și de traiul lui ordonat și, dacă era să fie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
-o și i-am spus cât de bucuros eram. Am făcut toate gesturile cuvenite. Nu vreau să sugerez că le făceam din inerție. Bucuria mea era autentică. Dar nu sunt o persoană foarte exuberantă. Dacă aș fi făcut prea multă zarvă, Madeleine și-ar fi făcut griji că era ceva în neregulă. Își dorea un băiat, nu doar pentru că aveam deja două fete, dar pentru că era sigură că eu, ca oricare bărbat, voiam un fiu. Se înșela în privința asta. Oricât de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
era ultimul descendent supraviețuitor pe linie bărbătească din familie, care, altfel, ar fi urmat să se stingă. Decise să plaseze acțiunea piesei În Anglia sfârșitului de secol XVIII, Într-una dintre enclavele vechii nobilimi catolice, care Își practica religia fără zarvă În zilele acelea dinaintea emancipării, și o făcu cu gândul la Edward Compton ca producător și interpret al rolului principal. Rolul de compoziție istorică, pentru care avea nevoie de perucă, ar fi trebuit să Îl atragă mult mai mult decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
braț și Împiedicându-l În efortul de a aplauda. — Nu știu... ba știu... dar e nedrept și crud, spuse el. Sunt o gașcă de terchea-berchea. Bietul James! — E Îngrozitor! spuse tare Florence Bell către Elizabeth Robins, ridicând glasul ca să acopere zarva. Ce e cu Alexander? De ce nu-l scoate pe Henry din scenă? Alexander stătea imediat În spatele și puțin În lateral față de autor, cu o expresie stânjenită, vinovată, pe față, mutându-se nerăbdător de pe un picior pe altul. — Nu știu, răspunse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
vreme“. Începu să se Întrebe dacă nu cumva piesa va deveni totuși, până la urmă, un succes, până când Alexander Îl opri cu un avertisment. Cred că mulți au venit astă-seară pentru că erau curioși să vadă pentru ce s-a făcut atâta zarvă sâmbătă, spuse el. Nu putem conta pe un asemenea gen de interes să umple multă vreme sălile. — Dar ce au văzut a părut să le placă, spuse el. — Într-adevăr, și dacă Își trimit și prietenii să o vadă, poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
devenit, măcar pentru această victimă În mod particular, izvor de mâhnire și aducător de vești rele, Întunecându-i orizontul cu enormitatea și vulgaritatea sa. A devenit pur și simplu o imensitate sonoră, bâzâitul smintit al unui milion de jurnale și zarva iresponsabilă a zece milioane de guri bârfitoare. Plăcutului sentiment al muncii Împlinite i-a fost furată toată dulceața, toată intimitatea, toată solemnitatea. Frenezia americană a fost, desigur, cea mai zgomotoasă, scoțând parcă la iveală dovezi monstruoase de dezorganizare; s-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
de hublou, sperând că sentimentul de neliniște Îi va dispărea dacă se va uita la altceva. Dar nu dispăru, era tot acolo: un nod mic, În coșul pieptului. Senzația nu era deloc plăcută. HARRY — Harry! — A, salut, Norman. Am auzit zarva. O mulțime de crevete afară, nu-i așa? Harry ședea pe patul lui, având pe genunchi hîrtia plină de cifre. Ținea În mână un creion, iar coala de hârtie era plină de calcule, inscripții, simboluri și săgeți. — Harry, ce se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
mîna-n foc: Îl văzuse pe Dick mergînd spre parcare cu o pușcă de asalt Ithaca. Zgomotul Începea să fie agresiv. Bud ieși În parcare și se rezemă de o mașină de patrulare. Afară Începu să burnițeze. La ușa arestului era zarvă: Dick Stens Îmbrîncea doi indivizi dinăuntru. Un urlet. Bud calculă În gînd șansele ca Stens să-și termine cu bine cei douăzeci de ani de serviciu. Sub supravegherea lui Bud, avea șanse chiar să primească și pensie. Lăsat de capul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
Inge. Jigodia n-avea cum să alerge direct la cotețul lui. Probabil că a ieșit În stradă, a mers Încet-Încet, ba chiar și-a asumat riscul de a pleca cu mașina personală, parcată În alee. Și-a Închipuit că toată zarva e fie pentru citațiile mai vechi, neonorate, fie pentru chestia cu revistele porno. Știa că stă pe jăratic și nu era deloc bine să fie prins cu materiale pornografice. Nu putea să riște să le care cu mașina - erau șanse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
Împietrit. White apăsă din nou trăgaciul. Încă un clic. Fontaine, cu ochii cît cepele: — S-ss-sylvester F-fitch, Strada 109, colț cu Avalon, casa cenușie de pe colț... vă rog să nu-mi faceți rău... White se repezi afară. Fontaine leșină. Pe coridor zarvă mare. Ed Încercă să se ridice În picioare, dar nu și le mai simțea. CAPITOLUL 20 Un cordon format din patru mașini: două de patrulare, două fără Însemne. De la opt sute de metri distanță, sirenele amuțeau. Rulau din inerție pînă la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
zis „Nu, Duke. Obișnuiește-te cu ideea.“ Apoi am fost plecată o zi și bătrîna doamnă Jensen, vecina de alături, mi-a spus că te-a văzut aici cu bărbatul acela și că i s-a părut că aude mare zarvă. Potriveală: „datoriile față de societate“ egal „fost pușcăriaș“. — Ai aflat vreodată numele bărbatului? — Nu. Doar... — Cunoștea Susan doi frați numiți Englekling? Locuiau aici, În San Bernardino. Hilda privi pe furiș spre fotografie. — Vai, Susie! Nu, nu cred că am auzit de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
Nu! Cathcart e numele unuia dintre oamenii morți acolo unde a murit și Susie, iar Susie era o fată cuminte. Nu s-ar băga niciodată În asemenea murdării. Bud Îi Întinse și cecul de la comitat. — Liniștește-te. Vorbește-mi despre zarva făcută de ei. Hilda, cu ochii În lacrimi: — M-am Întors a doua zi și mi s-a părut că văd sînge pe podeaua noii camere, pe care tocmai o ridicasem cu banii din polița de asigurare a soțului meu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
drăguț, care Între timp a devenit așa un mare erou, a trecut pe-aici după cîteva zile pentru o verificare de rutină, am păstrat tăcerea. Pielea ca de găină: prietenul lui Susie Lefferts era cel care se dădea drept Cathcart. „Zarva“: prietenul Îl omoară pe Cathcart, venit, probabil, În San Berdoo ca să discute cu frații Englekling. Susie la Nite Owl - probabil ca să supravegheze un fel de Întîlnire. Prietenul care se dă drept Cathcart - ceea ce Înseamnă că asasinii nu s-au Întîlnit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
Coates, Jones și Fontaine În timp ce aceștia erau angajați În violarea În grup a unei tinere exact În intervalul orar al măcelului de la cafenea. După mărturia lui Shortell, verificată de testele cu detectorul de minciuni, publicul a cerut zgomotos redeschiderea cazului. Zarva a fost amplificată de asasinarea pe 25 februarie a lui Peter și Baxter Englekling. Cei doi frați, traficanți de narcotice cu cazier, au fost martori În ancheta din 1953 a cazului Nite Owl și au declarat atunci că asasinatele Își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
Îi povesti, pe un ton oarecum pompos, despre cana de smîntînă pe care i-o arătase lui Viv și domnului Mundy la Începutul săptămînii. Doamna Alexander făcu ochii mari. Lăsînd la o parte faptul că ridicase vocea deasupra zgomotului și zarvei din această parte a fabricii, se comporta de parcă se afla la ceai. — Treizeci și șase, zici? Trebuie să-i spun prietenei mele, domnișoara Martin. Antichitățile din argint sînt marea ei pasiune; o să moară de gelozie! Trebuie să aduci cana aici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
La Trei, trebui să se oprească să-și tragă sufletul. În coridorul de la etajul lui se rezemă de balustrada din afara celulei, așteptînd ca inima să-și Încetinească bătăile. Își Încrucișă brațele, se lăsă În coate și privi Înapoi În sală. Zarva vocilor care se certau, a rîsetelor și strigătelor se auzea mai potolit de aici. Priveliștea era teribil de impresionantă, pentru că sala era cît o străduță, cu un acoperiș de sticlă camuflată. De-a lungul ei era Întinsă o plasă la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
făcând câte trei pași pentru unul de-al lui. Restaurantul Sweetings este o adevărată instituție a centrului financiar londonez. Un loc unde se servește pește care vrea să semene cu o piață de pește, cu o sumedenie de strigăte Însuflețite, zarvă, mese de marmură - un fel de Bilingsgate pentru cei Înstăriți. La intrare există tejghele unde te poți așeza pe scaune Înalte și să-ți alegi crabul, iar În capăt se află o sală cu mese lungi, ca de cantină studențească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
sutienele costumelor de baie și se dădeau cu ulei de plajă, lăsîndu-și glossul de pe buze pe tivul rece și sărat al paharelor de marguerita. Un Întreg zăcămînt aurifer În bijuterii se lăfăia printre sînii cu pielea lucioasă. Aveai senzația că zarva cancanurilor cresta suprafața apei din piscină; indiscreția era cuvîntul de ordine printre membrii clubului, care se informau reciproc cu Încîntare despre satinatele delicte ale nopții. Am comentat cu voce tare, pentru urechile lui David Hennessy, care se tot foia În spatele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
aveam să navigăm de-a lungul coastei, adăpostiți În lumea noastră privată, În clinchetul etravei tăind apa și cu sticlele de vin alb de Burgundia puse la rece... Un jet stropi umbrarul barului În aer liber de lîngă piscină. Izbucnise zarvă pe terasă, zgomote de mobilier răsturnat și voci mînioase, urmate de țipetele isterice ale unei femei, undeva Între rîs și suferință. Atrași de vociferări, cîțiva turiști traversau parcarea, lansînd serpentine din spray-uri În direcția piscinei. Încurajîndu-se unii pe alții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
aflu, oare? Porni la nimereală printre ferigi arborescente, care pendulau grațios, ca niște imense pene de struț, legănate de paji măslinii din Orient. Tocmai se întreba în cuget dacă face bine sau nu, fiindcă se afundă tot mai mult în zarva păsărilor idolatre, ce se îmbulzeau prin luxuriantele frunzișuri, când o săgeată, strălucind în zbor ca pielea unui șarpe în salt de deplasare, ciupi jucăuș pământul de dinaintea pașilor săi. Stopă, între îngrijorare și curiozitate, căutând printre desișuri pe incertul trimițător. Arcașul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
ai lui Sebastian, pe Sebastian, iar presa evreiască i-a țintit și pe Nae, și pe Sebastian, ca pe un cuplu ce-a păcătuit antisemit împreună. Împreună, adversarii și admiratorii lui Nae Ionescu și ai lui Sebastian au creat o zarvă de presă, cu siguranță și de cafenea, enormă. În Cum am devenit huligan, Sebastian și-a mărturisit (totdeauna cu talent, uneori cu sinceritate, dar nu totdeauna și cu adevăr!) dezamăgirea pentru ceea ce el sugerează a fi schimbarea oportunistă a lui
Diavolul și ucenicul său: Nae Ionescu - Mihail Sebastian by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/8608_a_9933]