1,029 matches
-
noapte în căruțe și să pornească la drum în ciuda întunericului. În faptul dimineții, aveau să poposească în satul cu multele sale făgăduieli. Când se treziră sătenii din Bălășești, în dimineața aceea, de la sfârșitul lui Cuptor, toate ulițele erau pline de zarva țiganilor. Sătenii se bucurară. Șătrarii erau așteptați, fiind mai mult decât trebuitori în sezonul care se apropia văzând cu ochii, când se umplu pivnițele și cămările. - Spoim cazane, tingiri! strigau ei cât îi țineau puterile, și oamenii ieșeau pe la porți
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
Elena Marin Alexe Se frâng crengile de dor în bătaia vântului furtuna plânge-n ponor durerea pământului scârțâie poarta la drum și ulucile se rup norii parcă-ar fi de scrum frigul tremură în trup scapără în depărtări tunetele zarvă fac curge ploaia pe cărări ceru-a devenit opac melancolic sufletul își trage obloanele să n-audă bocetul să nu-și ude hainele
Furtuna by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83366_a_84691]
-
cartofi la tavă? Domnița: Tata trebuie să poarte coroana chiar și în timpul nopții. Iepurașul: Dar de ce? Împăratul: Fiindcă sunt împărat. Iepurașul: Păi n-ai fes? Împăratul: N-am că eu sunt ]împărat, nu sultan de la Țarigrad. Domnița: Dar ce e zarva asta în castel, tăticule? Împăratul: Îl fugăresc pe ăla? Domnița: Care ăla? Împăratul: Pe ăla, cum îi zice...Cotoșman. Domnița: Și de ce-l fugăresc pe motan? Iepurașul: E un motan năzdrăvan, Domniță... Împăratul: E un spion ticălos! Noroc că mai
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
frigider. O confiscară. Găsiră și pielea. O confiscară. Îl invitară, și pe Victor, să vină cu ei, și telefonară, la filială, rugând să fie așteptați, de către toți cei de acolo, că, În câteva zeci de minute, sosesc. Bine. Vă așteptăm. Zarva produsă a fost enormă. Cățeii din grupă, cățeii din sat, cățeii din oraș se uniră, Într-un urlet, și făcură cerc protector Împrejurul lui Victor. În cele din urmă, totul s-a Încheiat cu victoria braconierului. Actele constituiau dovada: căprioara
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
dus dracului. Și? Și-a venit, nu de tot, dar, vine, el, și de tot, poate; că-n, o zidouă, vine, mai mult ca sigur, de tot. Ce vine, tată? Regim nou, măi copile, ce să vină? N-auziți ce zarvă e pe la București, și prin alte locuri, prin țară? Și-o să fie mai bine, oare, tată; o să fie mai bine, oare, decât cum a fost până ieri seară? Nu știu. Nu se știe. Asta Încă nu o poate ști nimeni
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
și asemănarea izbitoare dintre numele lui Stan și al lui Satan. Unul avea un a În minus, celălalt, un a În plus. Dar era posibil ca acest a să treacă de la un personaj la altul, pentru a semănă În jur zarvă și confuzie. Nu urmărea oare Anticristul să pervertească lumea și să transforme totul Într-un hohot de râs? Nu mai era pesemne mult până când aveau să-și bată joc și de cele sfinte, transformând bisericile În săli de dans... „Mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
Să bem În cinstea umbrelor ce-și au sălaș În lumea subpământeană”, toastă el, iar ceilalți Îi ținură isonul, intonând un marș mortuar. Încetul cu Încetul, buna dispoziție Îi reveni. Nu-l mai indispunea acum nici mirosul de mici, nici zarva de la mesele din jur. Conversația, nu se știe de ce, Îi părea din ce În ce mai vie. De altfel, și dinspre havuz venea o răcoare plăcută, iar gânguritul păsărilor Îi crea acum o cu totul altfel de dispoziție. „Cui pe cui se scoate”, gândi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
se așternu liniștea. Ștergându-și fruntea transpirată cu o batistă, Oliver decise: „Adevărul lui Satanovski e unul crud, el coboară pe om În stadiu de neom...”. În tot acest timp, Noimann stătuse liniștit la locul său, contemplând de la distanță toată zarva și așteptând deznodământul. Cuprins ca de un resort nevăzut, trupul său dădu să se ridice și el odată cu ceilalți, dar medicul, dând peste cap câte un păhărel de Alexandrion, reuși să-l potolească. Când zarva mulțimii se mai domoli, medicul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
său, contemplând de la distanță toată zarva și așteptând deznodământul. Cuprins ca de un resort nevăzut, trupul său dădu să se ridice și el odată cu ceilalți, dar medicul, dând peste cap câte un păhărel de Alexandrion, reuși să-l potolească. Când zarva mulțimii se mai domoli, medicul aplaudă cu patos... Ceilalți meseni, scăldați În sudori, Îl priviră În tăcere. Dinspre locul unde se afla, turbanul lui Satanovski Îi răspunse un croncănit de corb. Ascultându-l, Oliver trase concluzia că adevărul ultim al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
bolta grotei, și‑și aminti freamătul mulțimii care se Îmbulzea să‑i vadă, apoi tăcerea care se așternuse pentru o clipă, când Ioan, cuviosul păstor, Își va ridica mâinile spre cer, chemând numele Domnului, ca apoi iar să se stârnească zarva. Și dacă fusese doar vis? Dacă fusese doar visul unui lunatic, un vis În vis, mai aievea decât visul visat, și asta pentru că n‑ai cum să‑l asemui cu trezia, pentru că n‑ai cum să‑l asemui cu amintirea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
deplină, care va spulbera sâcâitoarele bocete și cântări ale mulțimii; Încetase și scârțâitul, smucitura roților prin hârtoape: carul se oprise locului. Și ăsta era tot vis? Acea potolire care‑i făcea atât de bine sufletului său după atâta vânzoleală și zarvă, tot vis era? Glasul mulțimii amuțise, scârțâitul carului Încetase, ca și opinteala oiștii. Razele soarelui, care până atunci Îi căzuseră drept pe față, acum pieriseră, poate zăvorâte de vreun portic nevăzut de el. Trupul i se odihnea pe pielicelele de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
că Antichristul său pregătise masacrul care avea să se petreacă foarte curând. (Soția sa, Ozerova, fostă doamnă de onoare la palat, Își va sfârși zilele șapte ani mai târziu Într‑un lagăr de pe coasta Arcticii.) 5. În timp ce părintele, departe de zarva lumii, aduna semnele satanei, un exemplar al cărții sale va ajunge În mâinile ex-Împărătesei exilate În vila familiei Ipatiev, din Ekaterinburg. Un escadron bine echipat va reuși să ajungă În oraș cu scopul de a salva familia țaristă. Totul Însă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
SE IMPLICE CHIAR ȘI DINCOLO DE ACESTE PUTERI SECRETE ALE LUI. ȘI ACUM CA ȘI ÎN TRECUT, CEEA CE CONTA ERA DOAR ȚELUL SĂU SUPREM, CU TOTUL DEOSEBIT DE SCOPURILE PE CARE CREDEAU OAMENII CĂ LE URMĂREȘTE EL. GLASUL ÎMPĂRĂTESEI SE RIDICĂ PESTE ZARVA CONVERSAȚIEI ȘI PUSE CAPĂT REVERIEI LUI: \ PARI CAM ÎNGÎNDURAT, CĂPITANE HEDROCK. HEDROCK ÎNTOARSE ÎNCET CAPUL SPRE EA. DORISE SĂ-I OFERE MAI MULT DECÎT O PRIVIRE ÎN TREACĂT, PE CARE I-O ARUNCASE PÎNĂ ATUNCI. DAR FUSESE CONȘTIENT DE FAPTUL
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
MILION DE UNITĂȚI MONETARE. PLĂCEREA EVIDENTĂ DE PE FAȚA LUI O ÎMBOLDI UȘOR. APOI ÎL AUZI DIN NOU VORBIND: \ NICI UNUIA DINTRE EI NU I S-A PERMIS SĂ SE APROPIE ÎN TOT CURSUL ZILEI DE VREUN TELEECRAN. NICI UNUL NU ȘTIE CE ZARVĂ ȘI AGITAȚIE E AFARĂ. TRIMITE-I ÎNĂUNTRU CÎND IEȘI. RĂMASE SINGURĂ MINUTE ÎN ȘIR. STĂTEA ÎN PICIOARE, CU UN ZÎMBET UȘOR PE FAȚA EI PRELUNGĂ, CARACTERISTICĂ PENTRU CEI DIN FAMILIA ISHER, ȘI MULȚUMIREA EI I SE RĂSPÎNDI ÎN TOT TRUPUL
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
scopul observării emoției lui în timp ce-și risca viața într-un scop altruist. Tot așa și din motive similare se stabilise legătura dintre el și frații Neelan. Se dorea măsurarea și evaluarea emoțiilor în acțiune. DIN NOU ÎL ÎNTRERUPSESE ZARVA GÎNDURILOR DIN AFARĂ: CĂ UNUL DINTRE FRAȚI A MURIT ÎNTRERUPÎND LEGĂTURA... ― NU E CAZUL CA ACEASTA SĂ FIE O PIEDICĂ, Șl NU E NEVOIE NICI DE FRATELE DE PE PĂMÎNT ACUM CĂ AM STABILIT O LEGĂTURĂ DIRECTA ÎNTRE PRIZONIERUL NOSTRU ȘI
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
relatare foarte monotonă: comentatorul se ocupa de niște legi noi pe cale de a fi discutate de către parlamentul imperial. Nici o mențiune referitoare la propulsia interstelară. Dacă se produsese vreo tulburare în momentul fugii sale de pe astronava lui Kershaw, se pare că zarva se potolise. Se renunțase și la eforturile de orice natură întreprinse pentru a o sili pe Împărăteasă să-și dezvăluie secretul. Închise teleecranele și se schimbă, punîndu-și hainele "de lucru". Cu multă grijă selectă încă patru arme inelare și apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
să nu dezvălui cuiva că sînt proprietățile noastre și nici să nu începi reconstruirea lor pînă într-o lună sau pînă cînd nu primești instrucțiuni noi. Termină pe un ton destul de sinistru: ― Trebuie să ne acceptăm pierderile fără prea multă zarvă. Din fericire mîine e o Zî de Odihnă. Oamenii nu vor fi în atelierele și birourile lor. Dar nu uita... Listele... să fie... gata la șase! Și cu o mișcare bruscă, îl părăsi. Referirea la o organizație secretă era o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
BRAȚ ȘI CELĂLALT DE PICIOR, ȘI-I SCOASE ÎN HOL. APOI ÎNCHISE UȘA ȘI O ÎNCUIE. TOATĂ TREABA SE FĂCU APROAPE INSTANTANEU. LITERALMENTE ÎNTR-O CLIPĂ. Reveni la panoul de comandă, își ajustă ritmul de la zero la normal și ascultă zarva făcută de consilieri și paznici cînd descoperiră starea în care se aflau. Se stîrni o zăpăceală îngrozitoare. Lanțurile zornăiau. Oameni strigau uimiți și speriați și apoi recădeau pe locurile lor, palizi și înspăimîntați. Hedrock știa că nu e vorba decît
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
respectivă, fără nici un fel de insistențe din partea voastră, dar acordați-i șansa de a-și arăta generozitatea. Probabil că glasul lui îi ținea ca sub o vrajă. Cînd termină, se stîrniră strigăte de revoltă, apoi se făcu tăcere, iarăși puțină zarvă și iarăși tăcere. Lui Hedrock nu-i scăpă amănuntul că trei sau patru dintre bărbați ― printre care și Peter Cadron ― nu luară parte la nici una din aceste manifestări în cadrul confuziei generale. Hedrock i se adresă direct acestuia: ― Sînt sigur că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
de spus cum de se aflase cu certitudine. Auzise vestea șezînd prin restaurantele pe care le frecventa uneori. O auzise cînd mergea pe străzile liniștite. Era purtată de adierile de vînt și se înălța în vorbe prinse în treacăt peste zarva conversațiilor din taxiurile aeriene. Nu fusese transmisă din răutate și nici nu era falsă. Se spunea pur și simplu că de la o zi la alta poate să se nască un moștenitor al familiei Isher și întreaga împărăție aștepta cu multă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
unei cărți, erau și oase vechi. Iarna, pe șosele pustii, vântul îmi biciuia obrajii, vrăbiile aproape înghețate mă însoțeau cu țipete de spaimă, vâram câteva dintre ele sub palton, stăteau cuminți acolo până se încălzeau, apoi își reluau zborul și zarva, lăsând altora locul. Așa se face că, pe când locuiam la Maria, am simțit impulsul acela și i-am spus Zenobiei că trebuie să plec, nu știam unde; era spre miezul nopții, ea mi-a pus într-un sac de sport
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
Am îmbrâncit vreo doi miloși aplecați deasupra mea, m-am ridicat în picioare și am rupt-o la fugă. Martorii au rămas o clipă uluiți, apoi au început să alerge după mine. Li s-au alăturat și alții. Se făcuse zarvă, strigau cât îi ținea gura : „Puneți mâna pe el !...“. Din față venea un tramvai, am sărit pe scară, martorii au rămas în urmă. Îi vedeam cum pierd teren. Curând au renunțat, s-au oprit, amenințând cu pumnii... Am intrat în
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
ofranda mîinilor dumitale feciorelnice, ăst fruct al păcatului originar, mă-mboldește năvalnic a... — Fermín, te rugăm, i-o reteză tata. Da, domnule Sempere, se supuse Fermín, bătînd În retragere. Merceditas tocmai se pregătea să-i răspundă, cînd se iscă o zarvă. Am rămas cu toții În tăcere, așteptînd. În stradă răsunau glasuri indignate și se dezlănțuia un vacarm de murmure. Merceditas ieși În ușă, prudentă. Am văzut trecînd mai mulți negustori agitați, Îngăimînd proteste. Nu trecu mult și Își făcu apariția don
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
unei selecte pleiade de haimanale. Cum probabil veți fi știind, pomenita celulă e celebră În rîndul elementelor criminale pentru caracterul neospitalier și precar al condițiilor sale sanitare, iar includerea unui cetățean vertical pe lista de oaspeți e Întotdeauna prilej de zarvă prin ludicul și noul pe care le aduce În monotonia vieții de Închisoare. Ajuns aici, don Anacleto se apucă să schițeze o scurtă dar agreabilă descriere a caracterului victimei, altminteri bine cunoscută de toată lumea. — Nu este necesar să vă mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
rând la a cumpăra zarzavaturi de la mehenghi. Mai încape vorbă, fiule? - îmi răspunde bătrânul râzând de-a binelea... În toată această larmă, aparii îi îndeamnă pe târgoveți la „apî bunî șî răci!” Glasurile se întretaie, se ciocnesc și plutesc peste zarva târgului. După scurtă vreme, intrăm pe Ulița Strâmbă. Ne oprim în capătul uliței, iar bătrânul, după o scurtă meditație, mă face atent: Dughenile de colo au fost ale Sinticlichiei Bilăiasa și a feciorului ei, iar la 6 iunie 1623 (7131
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]