1,365 matches
-
te-ai pierdut de tine, ți-ai încălcat menireaCu aroganța minții, te-ai scurs printre păcate,... XXVIII. HOINAR, de Carmen Popescu, publicat în Ediția nr. 1474 din 13 ianuarie 2015. Destinu-și amputează, pe caldarâm de vise, O nebunie-ntreagă, în zbatere totală, Își tânguie firescul cu porțile închise, Își sfâșie trăirea cu forma ireală. Respiră printr-o stampă a Căilor Lactee, Vâslește într-o barcă prin timpuri paralele, Răvășitor, e Phoenix din mit, printr-o scânteie Aruncă, spre-a renaște, un
CARMEN POPESCU [Corola-blog/BlogPost/375945_a_377274]
-
nebunia-i, cu vise zgribuite Pe gheață azvârlite, de-o mână de iluzii, Se amăgește-n patimi, prin treceri răvășite, O minte îi degajă mănunchi de deziuzii. Citește mai mult Destinu-și amputează, pe caldarâm de vise,O nebunie-ntreagă, în zbatere totală,Își tânguie firescul cu porțile închise,Își sfâșie trăirea cu forma ireală.Respiră printr-o stampă a Căilor Lactee,Vâslește într-o barcă prin timpuri paralele,Răvășitor, e Phoenix din mit, printr-o scânteieAruncă, spre-a renaște, un trup
CARMEN POPESCU [Corola-blog/BlogPost/375945_a_377274]
-
cât mai adânc pentru o nouă resurecție. ZEN Absolut Zenul greblate gânduri pe nisipul alb adiacent statuilor pasive culori demente de nebun legat șoptesc: parcul acesta e surpat nu viața-i greu de străbătut ci neatingerea sublimului perfecțiunea unei litere zbaterea aripii în zbor O lacrimă sărată-i orizontul miracol sânul tău în palmă așezat o mângâiere ca o briză Zenul departe, ca un gând furat DISCUȚIE DESPRE „LA BELLE EPQUE” Cândva cavalerii făceau piruete cu sabia și nevestele leșinau după
STAREA TÂRZIE A POEZIEI de ADRIAN GRAUENFELS în ediţia nr. 1524 din 04 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376102_a_377431]
-
ani, vă strigați mama tot mai des? Oh, acum nu înțelegeți toate acestea pentru că sunteți tinerică. Dar când veți ajunge la vârsta noastră, veți vedea că dragostea mamei întrece dragostea oricărui partener. Nimeni nu îți va înțelege suferința, încercările și zbaterile sufletești mai bine decât mama. Dragostea ei înțelege mai bine decât oricine cum te simți în momentele de singurătate și de frământare spirituală. Nimeni nu știe mai bine decât ea, cum te simți atunci când închizi ochi, neștiind dacă a doua
CURAJUL DE A IUBI, DRAGOSTEA DE OAMENI ŞI DRAGOSTEA DE MAMĂ de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376557_a_377886]
-
primită de la mama mea nu-mi permite să mă cobor la asemenea practici despre care iau la cunoștință aproape zilnic. În plus, la experiența mea de viață am pretenția să afirm că am reușit să cunosc lumea destul de bine. Cunosc zbaterile, neîmplinirile, suferințele oamenilor, ale populației în ansamblu sau pe categorii sociale și profesionale, cunosc mentalități și atitudini... Văd și aud. Internetul este de mare ajutor. Caut numai ceea ce îmi este util. Citesc și mă informez. Sunt lacom să cunosc și
UN ALT FRAGMENT DIN VIITORUL ROMAN de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2350 din 07 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376617_a_377946]
-
în Ediția nr. 873 din 22 mai 2013. IOANA RESTEMAN - poate mai curând decât a sperat, pășește cu dreptul pe ușa din față a literaturii române: copila de numai 18 ani, după trei ani de trudă, ani de documentare și zbatere spre încumințirea cuvintelor și îmbrăcarea lor în straiele graiului ardelenesc autentic, și-a lansat primul volum al romanului SURÂSUL UMBRELOR, pe 12 mai 2013, în satul natal, Bologa, jud. CLUJ. Unul dintre consătenii săi, domnul profesor Liviu Negru, făcând referire
GEORGETA RESTEMAN [Corola-blog/BlogPost/374945_a_376274]
-
el însuși în lumea umbrelor ... Citește mai mult IOANA RESTEMAN - poate mai curând decât a sperat, pășește cu dreptul pe ușa din față a literaturii române: copila de numai 18 ani, după trei ani de trudă, ani de documentare și zbatere spre încumințirea cuvintelor și îmbrăcarea lor în straiele graiului ardelenesc autentic, și-a lansat primul volum al romanului SURÂSUL UMBRELOR, pe 12 mai 2013, în satul natal, Bologa, jud. CLUJ. Unul dintre consătenii săi, domnul profesor Liviu Negru, făcând referire
GEORGETA RESTEMAN [Corola-blog/BlogPost/374945_a_376274]
-
Îndemn s-ajung. Din eter, o voce-mi dă sfat: Din patru, alege ieșirea prielnică! * În livadă, la Bunu’, rămas cu fructe e doar nucul. Pe jos apar zvârlite în fiece zi mingiuțe pudice în coajă cafenie, ferfenițită parcă în zbateri lungi. Le judec, le cuprind în alint... Mă surprinde o zvârlugă ce-mi cade în creștet. Și hohot de râs plăcut și ușor se iscă îndată. Bunicul e-aproape! Când a venit? -Ce cați în livadă? mă-ntrebă sositul. Mărunțit
LABIRINT AUTUMNAL de ANGELA DINA în ediţia nr. 2102 din 02 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375199_a_376528]
-
piept mi se-mplânt-o plăcere adânc indusă de aer... de mireasmă de alge... Lenos mă desfăt, negăsind clipei nicicum azi pereche... Încet în mișcare, plutesc... Mă simt, într-o buclă de timp solitar, fericit. Odihna se frânge! Tumult de zbateri din cer spre pământ... Nojițe de cnuturi îmi ard trup și suflet... Vederea mă lasă... orbit sunt de-o rafală, vânt și nisip perfid pătrund, se strecoară prin pori... Alerta sonoră crește dublată de vuietul mării... De când s-a stârnit
LABIRINT AUTUMNAL de ANGELA DINA în ediţia nr. 2102 din 02 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375199_a_376528]
-
tată. N-au avut niciodată, de fapt. Știam să alerg. Cu sufletul la gură, înainte, fără să mă opresc. Cine ar fi alergat dacă mă opream? Nu mai avea cine. Mă așteptau acasă, cu ochii curioși, fără să-mi înțeleagă zbaterea. Nici nu era nevoie. M-aș fi simțit descoperită, vulnerabilă. Era bine așa. Zburam cu o singură aripă. Nu observa nimeni. Dacă mă opream, ar fi văzut. Trebuie totdeauna să zbori ca și cum ai zbura, să trăiești ca și cum ai trăi... M-
RISIPA de CAMELIA PETCU în ediţia nr. 1935 din 18 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375265_a_376594]
-
moară de vânt modernă. Expus curenților din toate părțile, își are piciorul solid, bine înfipt în pământ. Numai așa poate gusta aerul înălțimilor. Branșat trifazic pe proprietăți canino-felino-păsărești, românul călător se comportă ca o elice eoliană, căutându-și menirea prin zbaterea aripei neastâmpărate. Dar bateriile și le încarcă în mereu același loc: la priza cu împământare, în vatră. Gabriela CĂLUȚIU SONNENBERG Benissa, Spania - Sibiu, România iulie-august, 2014 Referință Bibliografică: Gabriela CĂLUȚIU SONNENBERG - ROMÂNUL CĂLĂTOR / Gabriela Căluțiu Sonnenberg : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
ROMÂNUL CĂLĂTOR de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1382 din 13 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/375277_a_376606]
-
a cărei chintesență este principiul creștin potrivit căruia „Mai fericit este a da decât a lua” (Fapte 20, 35), care, în acest fel, nu împărtășește lăcomia, avariția egoistă și isteria individualistă. În consecință, nu este greu să îndreptățească cineva neliniștile, zbaterile și frământările acelora care cunosc Ortodoxia prin experiența lor, pentru viitorul nu doar al Ortodoxiei, ci și al ortodocșilor în Europa, și nu nu numai în ea. Pentru că acest viitor se află în strânsă legătură cu felul de a fi
SFANTUL ANTIM IVIREANUL... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372660_a_373989]
-
FLUTURE ALB DE TEODOR DUME Autor: Teodor Dume Publicat în: Ediția nr. 1664 din 22 iulie 2015 Toate Articolele Autorului Cât durează un vis? Cât durează un fluture. Și cât durează un fluture? Un microtimp. Într-un univers miniatural, câtă zbatere în aripile colorate! Câtă grație, câtă extravaganță! Și câtă catifea rămâne în pumn după ce l-ai prins! Deschizi. În palma ta găsești cel mai original desen. Din uleiuri și pulberi vii! Poți interpreta viața unui fluture strivit după linii, cercuri
MOARTEA, UN FLUTURE ALB DE TEODOR DUME de TEODOR DUME în ediţia nr. 1664 din 22 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372614_a_373943]
-
nu, că să-i arate ea ce idei o chinuie, cum o macină pe ea metrica și prozodia, cum împletește ea, amfibrahul cu... mă rog, toate prostiile cu putință, prostii de care sunt în stare numai geniile precoce. Numai că, zbaterile tinerei erau în zadar, poetica Marelui Poet nu se lega sub nici o formă. Ca să nu mai spunem că până la urmă tâmpita, că nu mai putea fi admiratoare, dădu drumul la tot felul de expresii hiperbolizate, răcnind din fundul bojocilor ditirambe
SAGA UNUI SCRIITOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1561 din 10 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372960_a_374289]
-
a cărei chintesență este principiul creștin potrivit căruia „Mai fericit este a da decât a lua” (Fapte 20, 35), care, în acest fel, nu împărtășește lăcomia, avariția egoistă și isteria individualistă. În consecință, nu este greu să îndreptățească cineva neliniștile, zbaterile și frământările acelora care cunosc Ortodoxia prin experiența lor, pentru viitorul nu doar al Ortodoxiei, ci și al ortodocșilor în Europa, și nu nu numai în ea. Pentru că acest viitor se află în strânsă legătură cu felul de a fi
DESPRE DOMNITORUL NEAGOE BASARAB... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373054_a_374383]
-
albă Mă simt ca o pânză albă ... Pe aripi de timp fluturata , Cu gânduri ravasite-n zăpezile dalbe Ce trezesc din uitări tăcerea spartă . Mi-e privirea limpezita în râuri de sânge Și chipul împietrit ...statuie de ghips, Când o zbatere în nemișcare se scurge Prin palme ,prin brațe întinse spre vis. Spre visul ce-n speranțe se-aduna Și-n spume ondulate se revarsă , În avalanșe curg tăcerile când răsună Pe pânză albă vibrând culoarea arsă. Mi-e sufletul o
CA O PANZA ALBA de GABRIELA RUSU în ediţia nr. 2189 din 28 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373131_a_374460]
-
regăsi- singurul sentiment care îmi mai pâlpâie în suflet, într-o mare de tristețe. Nefiresc, sunt fericită! chiar și așa, orbecăind prin întuneric precum un fluture prins intr-nu cerc de Lumină care- înainte de a devein uitare, amplifica prin flacăra zbaterii de aripi strălucirea incandescenta a zborului. Nefiresc, sunt fericită! Chiar dacă știu că ești departe, că nu-mi mai auzi, de prea multă vreme șoaptele... Aș vrea doar să știi că fiecare bătaie a inimii mele îți șoptește numele, că fiecare
...PENTRU CĂ TE IUBESC, SUNT FERICITĂ!... de CORA DIMITRIU în ediţia nr. 1715 din 11 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372208_a_373537]
-
adăpată cu apă rece... rece apă!... pot să nu recunosc?!... și a plecat legănându-și lasciv poponețul celulitic. L-am văzut, când a intrat pe terasă, pe amicul meu, dar m-am făcut că zboară vaca și că mă interesează zbaterea diafană a aripilor unui fluture imaginar, care tocmai se învrednicea să treacă pe lângă mine. Îl știam că e vorbă lungă. Pe amic, nu pe fluture. Să fie clar! Amicul a aruncat o privire razantă, penetrantă ca un sonar, peste teatrul
AMICUL MEU ZIARIST de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372199_a_373528]
-
e sfârșitul acum pentru noi. Și ce dacă din toamnă fac vară Dacă chipul tău va să dispară ? O carte ferice cu triste foi, Nu e sfârșitul acum pentru noi. Ia primăvară și dă-mi toamnă mea Plânsul și lacrima, zbaterea grea Visul și cantul, sunt pentru voi, Nu e sfârșitul acum pentru noi. Referință Bibliografica: Nu e sfârșitul acum pentru noi / Ana Maria Bocai : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1343, Anul IV, 04 septembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright
NU E SFÂRŞITUL ACUM PENTRU NOI de ANA MARIA BOCAI în ediţia nr. 1343 din 04 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376124_a_377453]
-
necucerit.... V. STARE, de Brîndușa Maria Meruțiu, publicat în Ediția nr. 1409 din 09 noiembrie 2014. O altă noapte mă strivește sub talpa-i rece... Încerc s-adorm, căci de mult trecut-a oră lui zece, dar gândul, gândul în zbaterea-i fada, nu are somn. Și simt un ”Te iubesc!” cum îmi gâdilă în întuneric cerul, cerul gurii, încerc să-l înghit, desi știu, e-n zadar, n-am să reușesc... Am să deschid mai bine fereastră, fereastră minții, și-
BRÎNDUȘA MARIA MERUȚIU [Corola-blog/BlogPost/379652_a_380981]
-
mai bine fereastră, fereastră minții, și-am să-i croșetez aripi am să-l încredințez apoi vântului, iar noaptea, ... Citește mai mult O altă noaptemă strivește sub talpa-irece...Încerc s-adorm, căcide multtrecut-a oră lui zece,dar gândul,gândul în zbaterea-i fada,nu are somn.Și simtun ” Te iubesc!”cum îmi gâdilă în întunericcerul,cerul gurii,încerc să-l înghit, deșiștiu,e-n zadar,n-am să reușesc...Am să deschid mai binefereastra,fereastră minții,și-am să-i croșetez
BRÎNDUȘA MARIA MERUȚIU [Corola-blog/BlogPost/379652_a_380981]
-
transmisă urmașilor. Amintirea tatălui este atât de vie încât poetului i se pare că uneori, trece pe lângă el, îi simte prezența. Cu toate că e un poet solar, poezia lui Teo Cabel este nostalgică, se simte în ea un soi de blazare, zbatere, uneori chiar o letargie, bântuie amintiri-fantome, „Într-un viitor fără cuvinte”, ceva din „cutia Pandorei”, apatia norilor, rece, „pe tipsia zilei”; urme de pași pe alei pustii, amintirile care se întorc mereu la aceleași cuiburi, precum păsările primăvara, care nu
LUMEA VĂZUTĂ PRIN CEL DE-AL TREILEA OCHI. RECENZIE LA CARTEA LUI TEO CABEL TABLOURI FĂRĂ SEMNĂTURĂ (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 850 din 29 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/374684_a_376013]
-
cititor inițiat. Alb și negru, întuneric și lumină sunt talerele unei balanțe pe care autoarea încearcă să o țină în echilibru. În punctul central stă adevărul universal. („rostogolire pe văile cuvântului”, „gânduri printre rânduri”). Fiind suflet neliniștit, într-o continuă zbatere, Anne Marie proiectează eul liric din trecut, prin prezent, în viitor, pentru împlinirea totală („teama neînțeleasă”). Anne Marie nu trebuie descoperită în fața oglinzii cuvântului ci în spatele ei, într-o continuă căutare, șlefuire și înțelegere a sensului vieții. Ea trebuie privită
AUTOR: CARMEN POPESCU de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1415 din 15 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371680_a_373009]
-
sa în poezia persană a fost delicioasă, iar abordarea poeziei creată de Magda Isanos - „cea mai mare poetă a acestui neam” - a fost înălțătoare și, totodată, modalitatea de trecere la poezia Violettei, caracterizată ca fiind poezie a neliniștii, plină de zbatere. Cât privește caracterizarea făcută autoarei, aș putea s-o raportez la următoarea frază: „Violetta este o poetă explozivă, viața ei este în flux și reflux; viața ei răspunde cosmic la mișcările lunii, ea este permanent un cerc răsfrânt.” Am fost
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1417 din 17 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371676_a_373005]
-
albă Mă simt ca o pânză albă ... Pe aripi de timp fluturata , Cu gânduri ravasite-n zăpezile dalbe Ce trezesc din uitări tăcerea spartă . Mi-e privirea limpezita în râuri de sânge Și chipul împietrit ...statuie de ghips, Când o zbatere în nemișcare se scurge Prin palme ,prin brațe întinse spre vis. Spre visul ce-n speranțe se-aduna Și-n spume ondulate se revarsă , În avalanșe curg tăcerile când răsună Pe pânză albă vibrând culoarea arsă. Mi-e sufletul o
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/375593_a_376922]