1,010 matches
-
pildă În Cartea lui Iov, unde se spune că ea există dinaintea lumii. În Cartea Proverbelor 1-9 i se acordă un loc de seamă, ca Demiurg-auxiliar al lumii și ca Încîntare a lui Dumnezeu, „zburdînd fără Încetare Înaintea lui și zburdînd pe fața pămîntului, găsindu-#ș##i plăcerea printre fiii oamenilor”4. Tradiția potrivit căreia Înțelepciunea a colaborat la facerea lumii este amintită de Omiliile pseudo-clementine5, unde Simon Magul interpretează un pasaj din Geneză, 1:26 („Să-l facem pe om
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
într-un viitor luminos, arta trebuia să fie tonică, mobilizatoare, euforizantă. Pînă și tragediile trebuiau să fie optimiste. Din când în când, de Ziua Națională și la 1 Mai, se organizau mari defilări entuziaste, care să exprime fericirea generală: elevii zburdau după trasee fixe, muncitorii raportau creșteri utopice ale producției, armata își etala înzestrarea necesară luptei pentru pace. Alături de sportivi, jandarmi și tractoriști, toți „oamenii muncii” trebuiau să participe la aceste uriașe manifestări populare, purtând lozinci ale biruinței, steaguri și portrete
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
a slăbi; slăbire; speranță; sportivi; sprint; stare de bine; start; stimularea organismului; struț; sudoare; cu suflet; școală; tare; teniși; teren; tinerețe; peste tot; tot timpul; transpirație; turneu; undeva; Usain Bolt; ușor; plin de viață; vis; viteza; voință; voios; zadar; zboară; zburdă; zglobiu; toată ziua (1); 801/230/70/160/0 amar: dulce (136); gust (83); acru (68); pelin (55); rău (28); lămîie (19); neplăcut (19); cafea (18); sărut (17); durere (14); dezgustător (9); iute (9); suferință (9); fiere (8); trist (8
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
rușine; sari; sări; a sări; a scăpa; la serviciu; sfat; spate; sprînceană; sprint; a sta; stadion; start; stres; a stresa; sudoare; sunt; a șterge-o; taie; timp; e tîrziu; traseu; cît te țin picioarele; de umbră; urcă; urît; vine; vinovat; zburda; zînă (1); 769/233/73/160/0 fura: hoț (188); lua (58); bani (24); a lua (24); hoție (22); păcat (14); țigan (11); împrumuta (10); rău (10); urît (9); infracțiune (8); împrumută (8); pedeapsă (7); închisoare (6); ia (5); jefui
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
ochi; pact; în pădure; păduri; pervers; producător; rănit; răutăcios; recul; rege; restanță; Roită; Roma; rupt; schimbare; sfîrșit; sfîșie; spaimă; spirit; superb; șacal; șmecher; șoc; trădare; turbat; turmă de oi; uniune; urlătură; veste; viață; viclean, singur; victorie; violent; vitejie; vivacitate; a zburda; zeu (1); 759/192/76/116/0 mamă: iubire(118); tată(76); părinte(48); dragoste(41); familie(28); tata(25); bună(21); copil(19); viață(18); scumpă(14); iubitoare(13); sfînt (12); ființă (11); bunătate(11); sfîntă(11); totul(11
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
loc; stătea; stele; stelele; stimul; suflet; sufletul; supraviețuire; șoapte; șoricel; șterge; talent; tinde; tîrî; trage; tremură; din fața TV-ului; umble; urca; a te urca; valuri; veni; viața; în viață; viețuitoare; vin; vină; vine; vis; e viu; vîntul; voință; vorbă; zbătea; zburde; zdruncina; zgomot; zgudui; zor; zvîrcoli (1); 762/333/111/222/0 mînă: braț(86); ajutor(75); picior(57); deget(44); degete(42); palmă (33); corp(27); caldă(22); lungă(17); inel(15); membru(15); om(12); putere(9); dreapta(7
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
ploua; a pluti în aer; plutire; porcul; porumbei; posibilitate; prepeliță; prin; printre nori; proaspăt; pufos; rău; se ridica; rîndunele; sat; a se simți bine; soare; șopîrlă; speranță; a sta; stă; super; superputere; tîrăște; ușă; vaca; vacă; visele; zboară puiule; zbor; zburda; zburdalnic; zmeii (1); 795/192/61/131/0 zgîrcit: avar (187); rău (56); egoist (41); bani (34); lacom (31); bogat (25); darnic (24); om (21); urît (14); răutate (12); pietros (8); zgîrîie-brînză (8); bătrîn (7); hain (7); brînză (6); bun
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
înțelege) Groparul: (după o pauză) Ce mai spune Ovidiu...? Octav: (paradă) Habar n-am...! Nu știu! Tace! E plecat... umblă prin rai, sau prin iad cu jumătatea mea după el... I-o fi greu, săracu'! Groparul: Și tu, al naibii, zburzi pe-aicea cu ce ți-a mai rămas... Octav: Și ce, nu-s bun? Nu mă pricep? Ai văzut cum i-am băgat pe gît cinci lumînări cînd ea voia să cumpere numai două? Groparul: Ești dat dracului...! Octav: M-
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
în cinematografie, care șochează, entuziasmează, dar în același timp indignează pe confrați. Fiindcă a violat un sistem de gândire și o manieră de lucru. [...] [...]Evident, Mircea Albulescu este o stea de mărimea unu, dar prea a fost lăsat slobod să zburde, să se răsfețe pe lungimea unui episod, de dragul și în virtutea primatului actorului. Unde este tăietura de montaj, specifică filmului, unde se regăsește acea subtilă și ingenioasă îmbinare de planuri optice, care delimitează teatrul de cinema ? Sincer să fiu, n-am
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
în dimineața Anului Nou se cearcă care din găoci are mai multă apă, crezîndu-se că acele luni vor fi ploioase, iar care găoci vor fi uscate, că acele luni vor fi secetoase. Semne de vînt și furtuni cu primejdie Dacă zburdă vitele și boloncăiesc cînd se mînă la apă sau cînd se întorc e semn că va fi o furtună mare. Cînd visezi șerpe, are să fie vînt. Dacă mîțele sar și se joacă prin casă e semn a furtună. Cînd fulgeră
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Cînd umblă multe cioare zburînd pe sus. Cînd înfloresc florile toamna. Cînd se strîng mai multe vrăbii la un loc și zboară toate din loc în loc, iar cînd stau în copaci cîntă cu zgomot și ciripesc. Semne de viscol Cînd zburdă oile. Cînd stau multe vrăbii pe gunoi și ciocotesc*. Cînd iarna vuiește codrul tare. Cînd mîțele se aleargă prin casă și se joacă. Vîntul tare de răsărit aduce zloată. Fulgerile din timpul iernii sînt semne de zăpadă apropiată, de vînt
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cucoșul la culcare. Cînd se suie mîța pe fereastră și șede acolo mult. Cînd cînele se culcă pe omăt, are să fie cald. Cînd cocostîrcii stau pe șes, are să fie cald. Cînd visezi foc, a doua zi are să fie cald. Cînd zburdă mieii, are să fie cald. Dacă după vreme rea cade ceață. Cînd sar peștii după musculițe, are să fie cald. Cînd doarme mîța pe pat, are să fie cald. Cînd vrăbiile se scaldă în colb. Semne de schimbarea vremii Cînd se scoală mîța
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
în ferești sau se vîră prin șuri, are să vremuiască. Cînd luna-i în țarcalan, are să fie vreme rea. Cînd se văd trei sori pe cer, are să fie vreme rea. Cînd trec cioarele în stoluri mari, fac a vreme rea. Cînd zburdă vitele. Cînd porcul duce paie-n gură și-și face bîrlog, vestește vreme rea. Cînd muștile pișcă rău e semn de vijelie. Cînd huiește pădurea. Cînd te mănîncă urechile e a vreme rea. Cînd fug negure în sus. Cînd e
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cu vremea, ne obișnuim cu propriile frici, nu mai facem nimic ca să scăpăm de ele, ne îmburghezim în abis"5. Dar iubirea septuagenarului Cioran pentru efemera Friedgard, tânără studentă la filozofie care, sucindu-i capul "eternului sinucigaș", îl face să zburde pe piscurile extazului erotic, dar și să cadă în prăpastiile celei mai crunte gelozii?6 Altă "pierdere" care îl mâhnește pe filosof, ca și cealaltă de care pomenește în scrierile sale despre melancolie. Sorin Alexandrescu, în opera citată, analizând "cazul
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
economic și la modul de viață al fiecărei țări; o strategie pe termen lung de stăpînire a marilor fluxuri de inteligență economică; un demers prospectiv integrat managementului conglomeratelor industriale; o politică de comunicare selectivă a informației. Protejîndu-se acasă, Japonia a "zburdat" în străinătate. Mai multe mari întreprinderi japoneze au fost implicate în afaceri de spionaj industrial, mai ales în S.U.A. Puternica rentabilitate a sistemului japonez se explică mai ales prin coerența alegerii obiectivelor și prin sinergia actorilor. Crearea MITI, ca organ
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
mai departe decît omul Denis, căci talentul scriitoricesc îl îmbracă într-o densitate dramatică aparte, lipsită însă de patos și de obcenitatea metaforelor războinice. Irlanda însăși, cea văzută de Chalandon, e departe de a fi raiul pășunilor verzi pe care zburdă oi grase și vesele, ci e o țară dură, săracă, îndîrjită, dar demnă, răbdătoare și, uneori, cîntătoare. Fericit cel ce poate ierta, mai fericit încă, cel ce poate uita... Prin distanțarea romanescă și obiectivarea paradoxală a unui destin, prin subiectivitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
înzestrase lagărul de triere din Sverdlovsk. Și în acest roman, ca și în volumul de nuvele apărut la Paris, Coji de portocală (Les Ecorces d'orange), două aspecte frapează dintru început cititorul. Mai întîi, desăvîrșita stăpînire a condeiului narativ, care zburdă elegant și sobru, poetic și subtil prin spații, timpuri și tematici variate și complexe; mai apoi, profunzimea explorării psihologiei traumelor individuale, dar înălțate la rang de destin istoric prin universalitatea suferinței. Nimic nu sună artificial, nimic nu pare improvizație pe seama
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
avantajos fiindcă pășunatul era mai ușor. Cândva, demult, era aici păstor un țigan, Laia, de pe Dealul Plopișului, apoi câțiva ani au fost ai lui Blaga, Săștianca, Petrea de pe Coastă și alții. Fiecare gospodar Își avea coliba lui, iar În ocol zburdau vițeii cei mici. Niciodată n-au dat lupii la ei sau să-i fure cineva. Ziua colibele erau descuiate ca și casele oamenilor, fără teama de vreun răufăcător. Frumos era seara când veneau văcărițele, care nu erau altele decât fetele
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
pentru drumeții n-o pricepea la ce bun să te obosești atât doar pentru a strânge niște impresii? În fond, își va fi spus, singura călătorie care nu te dezamăgește niciodată este aceea autour de chambre, pentru că lasă imaginația să zburde în voie, fără să pretindă inserția în contingent, spectacolul dezagreabil al adaptării la mediu. Bine că din fragmentele memoriei se poate construi o lume paralelă, sieși suficientă, condesând bucățile de timp (procedeul "spațializării timpului" nu-i deloc nou) într-o
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
avea nevoie să se debaraseze ca să devină crudă, eficace, matură și modernă.” Consecința acestei eliberări, în opinia autorului menționat, se va resimți în găndirea politică în „Principele” lui Machiavelli, întrucăt „eliberarea de ele (cele două „poveri”) o va face să zburde liberă în propria ei esență, justificănd - aș spune cu o consecință bună - esența comportamentului ca minciună, fraudă, înșelătorie, violență, manipulare.” În interpretarea lui Liiceanu prima povară era cea eticmetafizică legată de binele intrinsec pe care cetatea elenă era ținută să
Scopul scuză mijloacele. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Iulia Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2271]
-
avea nevoie să se debaraseze ca să devină crudă, eficace, matură și modernă.” Consecința acestei eliberări, în opinia autorului menționat, se va resimți în găndirea politică în „Principele” lui Machiavelli, întrucăt „eliberarea de ele (cele două „poveri”) o va face să zburde liberă în propria ei esență, justificănd - aș spune cu o consecință bună - esența comportamentului ca minciună, fraudă, înșelătorie, violență, manipulare.” În interpretarea lui Liiceanu prima povară era cea eticmetafizică legată de binele intrinsec pe care cetatea elenă era ținută să
Scopul scuză mijloacele. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Iulia Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2273]
-
avea nevoie să se debaraseze ca să devină crudă, eficace, matură și modernă.” Consecința acestei eliberări, în opinia autorului menționat, se va resimți în găndirea politică în „Principele” lui Machiavelli, întrucăt „eliberarea de ele (cele două „poveri”) o va face să zburde liberă în propria ei esență, justificănd - aș spune cu o consecință bună - esența comportamentului ca minciună, fraudă, înșelătorie, violență, manipulare.” În interpretarea lui Liiceanu prima povară era cea eticmetafizică legată de binele intrinsec pe care cetatea elenă era ținută să
Scopul scuză mijloacele. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Iulia Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2272]
-
de sacrificiu. Limbajul vizual al naratorului evidențiază această asociere între Schindler și fetiță prin detalii complexe. Privirea lui Schindler se schimbă dintr-o privire poruncitoare într-una compasivă cînd detașează o singură persoană dintr-o întreagă mașinărie criminală. Fetița care zburdă de ici-colo s-a despărțit de părinții săi pare că s-a rătăcit -, s-a detașat vizual de masele de oameni, de infern. Singurul ei "loc" în narațiune este legătura cu Schindler. Simplul fapt de a privi devine un fel
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
-i adulmec și să-i admir frumusețile.Vizitele mele sunt de la un timp mai rare, doar În cele două anotimpuri extreme: anotimpul meu preferat, În care m-am născut- primăvara- când aud mugurii plesnind și iarba crescând, când văd mieii zburdând pe câmpia Înverzită, primele brândușe, berzele statornice care se Întorc la cuiburile lor de ani și ani, puișorii ieșiți din găoace, de la găina-cloșcă, cu puful lor galben, clătinându-se la primii pași (ca un bebe când Începe să meargă) și
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
susținut și sprijinit, deși le-am făcut uneori viața un calvar și le-am răpit timpul. Adriana Cocîrță, Simion Strat, Vlăduț Tănase. Regizorului Aurel Luca, pentru răbdarea de a asculta zile întregi poveștile din satul meu, lăsând imaginația mea să zburde nestingherită. Domnului profesor Corneliu Bichineț, pentru încrederea acordată. Domnia sa m-a împins la scris serios și a crezut că poate ieși ceva. Sper că nu l-am dezamăgit. Întâmplările și numele personajelor din aceste nuvele sunt rodul imaginației autorului, orice
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]