2,102 matches
-
avea să o aducă anul 1848. În atmosfera revoluționară a fost descoperită o reprezentare a chemării legată de prosperitatea propriei națiuni. Terminologic, ea era reprezentată tot printr-un cuvânt din sfera activităților de emulație: slavul râvnă era înlocuit de latinescul zel, preluat pe filieră neogreacă. Însă apropierile se opresc aici: determinarea "național" dădea o perspectivă complet schimbată asupra pasiunii angajate. "Misiunea națională" definea noi trasee pe care se puteau constitui și orienta destinele individuale, și noi modalități de investi viața cu
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
minore: "Cu o lungă biografie, de patru ori mai lungă decât a lui Grigorie Alexandrescu, și în care ni se povestesc multe intrigi călugărești, figurează între poeți Neofit Scriban..."53. Ceea ce le constituie ca gen e apariția unei retorici a "zelului național". Biografiile se standardizează nu prin rearanjarea faptelor sau prin manipularea ordinii cronologice a evenimentelor, ci prin adăugarea unei precizări legate de prezența unei pasiuni particulare. "Zelul național" nu modifică structura narațiunii sau formulările, ci intervine ca o supra-justificare care
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Neofit Scriban..."53. Ceea ce le constituie ca gen e apariția unei retorici a "zelului național". Biografiile se standardizează nu prin rearanjarea faptelor sau prin manipularea ordinii cronologice a evenimentelor, ci prin adăugarea unei precizări legate de prezența unei pasiuni particulare. "Zelul național" nu modifică structura narațiunii sau formulările, ci intervine ca o supra-justificare care glosează înșiruirea de acțiuni. Aron Pumnul, care precizează de fiecare dată de unde și de la cine a preluat biografiile, introduce în partea finală a textelor sale, chiar înainte de
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
o supra-justificare care glosează înșiruirea de acțiuni. Aron Pumnul, care precizează de fiecare dată de unde și de la cine a preluat biografiile, introduce în partea finală a textelor sale, chiar înainte de bibliografie, o frază care conține, ca semn de recunoaștere, indicația "zelului național". E vorba de o structură fixă, adăugată aproape în aceeași poziție și formulare la schema articolului: Ioan Molnar e un "român foarte zelos", "căruia îi zicea mult la inimă îmbunătățirea soartei Românilor"54. În aceleași cuvinte e descris Donici
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
inimă îmbunătățirea soartei Românilor"54. În aceleași cuvinte e descris Donici: "a fost un român foarte zelos"55. La fel e și Samuil Micu "înfocat zelos de luminarea națiunii sale"56, sau mitropolitul Grigorie, pentru care biograful remarcă "dorința și zelul (râvna) cel mare ce avea de a conclucra pentru binele și folosul public al naciunii române"57. I. Maiorescu e "zelos naționalist"58, Pușcariu e "naționalist zelos"59. V.A. Urechia demonstrează "zel și lucrativitate arătate în post"60, Vasile
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Grigorie, pentru care biograful remarcă "dorința și zelul (râvna) cel mare ce avea de a conclucra pentru binele și folosul public al naciunii române"57. I. Maiorescu e "zelos naționalist"58, Pușcariu e "naționalist zelos"59. V.A. Urechia demonstrează "zel și lucrativitate arătate în post"60, Vasile Pop e "bărbat deștept și plin de zel"61, Marienescu e "talentat și zelos"62. Vasile Bob "avea iubire înfocată către națiunea sa și către întreaga omenime"63, Săulescu lucra "cu zel neadormit
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
conclucra pentru binele și folosul public al naciunii române"57. I. Maiorescu e "zelos naționalist"58, Pușcariu e "naționalist zelos"59. V.A. Urechia demonstrează "zel și lucrativitate arătate în post"60, Vasile Pop e "bărbat deștept și plin de zel"61, Marienescu e "talentat și zelos"62. Vasile Bob "avea iubire înfocată către națiunea sa și către întreaga omenime"63, Săulescu lucra "cu zel neadormit pururea spre lățirea științelor, a moralului și a naționalității"64. Biografii făceau diferența dintre "zelul
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
demonstrează "zel și lucrativitate arătate în post"60, Vasile Pop e "bărbat deștept și plin de zel"61, Marienescu e "talentat și zelos"62. Vasile Bob "avea iubire înfocată către națiunea sa și către întreaga omenime"63, Săulescu lucra "cu zel neadormit pururea spre lățirea științelor, a moralului și a naționalității"64. Biografii făceau diferența dintre "zelul" patriotic și chemarea propriu-zis literară? Probabil că nu. Dacă privim aceleași figuri ale retoricii zelului, vom găsi semne ale indistincției celor două domenii. Sintagmele
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
zel"61, Marienescu e "talentat și zelos"62. Vasile Bob "avea iubire înfocată către națiunea sa și către întreaga omenime"63, Săulescu lucra "cu zel neadormit pururea spre lățirea științelor, a moralului și a naționalității"64. Biografii făceau diferența dintre "zelul" patriotic și chemarea propriu-zis literară? Probabil că nu. Dacă privim aceleași figuri ale retoricii zelului, vom găsi semne ale indistincției celor două domenii. Sintagmele și contextele sunt aproape imposibil de diferențiat: din perspectiva biografului pare să fie același lucru dacă
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
sa și către întreaga omenime"63, Săulescu lucra "cu zel neadormit pururea spre lățirea științelor, a moralului și a naționalității"64. Biografii făceau diferența dintre "zelul" patriotic și chemarea propriu-zis literară? Probabil că nu. Dacă privim aceleași figuri ale retoricii zelului, vom găsi semne ale indistincției celor două domenii. Sintagmele și contextele sunt aproape imposibil de diferențiat: din perspectiva biografului pare să fie același lucru dacă numește o aplecare spre lucrurile națiunii sau spre cele ale literaturii. Iacob Stamati arată "zel
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
zelului, vom găsi semne ale indistincției celor două domenii. Sintagmele și contextele sunt aproape imposibil de diferențiat: din perspectiva biografului pare să fie același lucru dacă numește o aplecare spre lucrurile națiunii sau spre cele ale literaturii. Iacob Stamati arată "zel fierbinte" pentru "naintăciunea literaturei naționale române"65, exact cum era "înfocat" Samuil Micu pentru destinul patriei. Același atribut, "fierbinte", marchează la Șincai și dedicația pentru literatură, și pe aceea pentru națiune. Să comparăm "talentosul Șincai câștigase din anii tinerețelor sale
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Samuil Micu pentru destinul patriei. Același atribut, "fierbinte", marchează la Șincai și dedicația pentru literatură, și pe aceea pentru națiune. Să comparăm "talentosul Șincai câștigase din anii tinerețelor sale un gust deosebit și o aplecare fierbinte pentru literatură"66 cu "zelul lui fiebinte și neadormit pentru luminarea națiunii"67. Așa e și Veniamin Costache. În cazul lui, zelul e "neadormit" de două ori, o dată pentru literatură ("unul din cei mai zeloși și mai neadormiți înaintători ai literaturii române bisericești"68), a
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
aceea pentru națiune. Să comparăm "talentosul Șincai câștigase din anii tinerețelor sale un gust deosebit și o aplecare fierbinte pentru literatură"66 cu "zelul lui fiebinte și neadormit pentru luminarea națiunii"67. Așa e și Veniamin Costache. În cazul lui, zelul e "neadormit" de două ori, o dată pentru literatură ("unul din cei mai zeloși și mai neadormiți înaintători ai literaturii române bisericești"68), a doua oară pentru cultivarea națiunii ("neadormitul său zel pentru luminăciunea și cultivăciunea naciunii sale"69). Ceea ce vedem
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
67. Așa e și Veniamin Costache. În cazul lui, zelul e "neadormit" de două ori, o dată pentru literatură ("unul din cei mai zeloși și mai neadormiți înaintători ai literaturii române bisericești"68), a doua oară pentru cultivarea națiunii ("neadormitul său zel pentru luminăciunea și cultivăciunea naciunii sale"69). Ceea ce vedem aici e simplitatea și omogenitatea dorinței care orienta viețile scriitorilor. "Dorul", "zelul", "fiebințeala", "aplecarea", "chemarea", "înfocarea" nu desemnează mai multe tipuri de pasiuni, genuri diferite ale vocației care orientează o existență
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
mai zeloși și mai neadormiți înaintători ai literaturii române bisericești"68), a doua oară pentru cultivarea națiunii ("neadormitul său zel pentru luminăciunea și cultivăciunea naciunii sale"69). Ceea ce vedem aici e simplitatea și omogenitatea dorinței care orienta viețile scriitorilor. "Dorul", "zelul", "fiebințeala", "aplecarea", "chemarea", "înfocarea" nu desemnează mai multe tipuri de pasiuni, genuri diferite ale vocației care orientează o existență. Dorința națională e omogenizantă - iar narațiunile de viață au tendința să înregistreze aplecările spre morală, cunoaștere, literatură sub un unic semn
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
să mobilizeze masele și să constituie substanța a numeroase suflete. Biografii folosesc vocația națională ca o entitate imaterială unică, fără diferențe majore de la o personalitate la alta. De aceea, pentru a obține o viață dedicată, e suficient să se menționeze zelul național care animă un autor, fără să se precizeze particularitatea sa. În acest cadru, nu ar avea niciun sens figura unui scriitor care să elaboreze, plecând de la particularitățile propriei vieți sufletești, o versiune singularizată a aspirației naționale. Pentru universul naționalist
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
fizice și morale, ci condiția provizorie a istoriei, rapiditatea alterării reperelor sale și a modului în care subiectul o experimentează: Țara mea, Dorul meu, Rumânul, Dorul țării, La fericitul George Lazăr, Răsunet, Cântec ostășesc etc. Evident, conținutul biografiilor organizat în jurul zelului național nu e străin de această articulare evenimențială a operelor. Important e faptul că astfel se fixează condițiile unei experiențe diferite a textului literar. Ochiul e silit să se întoarcă dinspre real, spre mărcile auctorialității. Ceea ce se încurajează aici e
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
a creat Pumnul. Democratizarea singularizării, pe care manualul o permite malgré soi, se datorează unui simplu efect de "montaj": prin asocierea dintre texte și narațiunile de viață, ceea ce era o masă de vocații nediferențiate a devenit masă de singularități discursive. "Zelul național" a selectat autorii, compoziția dintre viață și text a conferit fiecăruia un timbru personal, o "semnătură". Și totuși, chiar și în aceste condiții, gestul lui Eminescu ne învață ceva despre regimul singularității în cultura română. Maniera nu se fondează
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
unor tipuri de figuri de stil sau, mai precis, de imagini poetice ; și, de asemenea, au fost dedicate monografii si eseuri imagisticii anumitor opere sau anumitor poeți (Shakespeare dovedindu-se un subiect preferat). Deoarece "critica practică" a progresat cu deosebit zel, posedăm câteva excelente și pătrunzătoare lucrări teoretice și metodologice care analizează atent ideile uneori cam superficiale ale specialiștilor. Numeroase au fost strădaniile de a se reduce numărul mare de figuri de stil care au fost aut de amănunțit clasificate - potrivit
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
elementelor operei literare. Este preferabil să începem cu organizarea și ou funcția operei. Nu elementele componente, ci modul în care sunt îmbinate și funcția pe oare o au hotărăsc dacă o anumită operă este sau nu este literatură. *2 în zelul lor reformator, anumiți campioni mai vechi ai "literaturii pure" au considerat simpla prezență a unor idei etice sau sociale într-un roman sau într-un poem drept o "erezie didactică". Dar literatura nu este profanată de prezența unor idei folosite
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
încadrarea perfectă în spiritul rasei noastre”, autorul exclamând în încheiere: „Vreți un «Program»? Nu avem! Vreți o energie morală ? Avem.” Atitudinea radical antiliberală a revistei e demonstrată de nenumăratele note și articole antiguvernamentale, ca și de polemicile susținute cu mult zel la rubrici ca „În capcană”, „Per pedes apostolorum”, „Oameni și fantoșe”. O țintă preferată o reprezintă E. Lovinescu și gruparea din jurul său. Atacat cu înverșunare, Lovinescu este înfățișat drept un „servitor al modei”, „o giruetă supusă vânturilor”, fiind acuzat chiar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287433_a_288762]
-
sa, o combinație rectificatoare a celor două reacții posibile, care, fiecare în parte, exprimă un dezechilibru. Ca atare, nici unul dintre răspunsuri nu pare acceptabil, din punctul lui Jay Chapman de vedere: "atitudinea scandalizată este inacceptabilă pentru că reprezintă un exces de zel moral; didacticismul este inacceptabil pentru că reprezintă un deficit de zel moral"149. Astfel, efortul lui Chapman constă în tentativa sa discursivă de a combina cele două (tipuri de) răspunsuri de așa manieră încât "evenimentul să fie perceput având o culoare
[Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
fiecare în parte, exprimă un dezechilibru. Ca atare, nici unul dintre răspunsuri nu pare acceptabil, din punctul lui Jay Chapman de vedere: "atitudinea scandalizată este inacceptabilă pentru că reprezintă un exces de zel moral; didacticismul este inacceptabil pentru că reprezintă un deficit de zel moral"149. Astfel, efortul lui Chapman constă în tentativa sa discursivă de a combina cele două (tipuri de) răspunsuri de așa manieră încât "evenimentul să fie perceput având o culoare morală, dar, în același timp, să fie perceput cu perspectivă
[Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
rolul de chelari, de portchei, de deschizători și închizători de uși. Pentru a li se recunoaște un rol educativ și pentru a avea deci acces mai mare la resursele instituției gardienii găsesc modalități numeroase de manifestare: grevă prin exces de zel, privarea deținuților de repaos sau de vizite, bombardarea superiorilor cu rapoarte, mimarea sarcinilor etc. Lupta pentru accesul la privilegii generează categorii distincte de angajați. Cel mai întîlnit tip este "robotul", care acționează la comandă, aplică regulile mașinal și depersonalizat. El
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
un puternic complex de inferioritate, accentuat de slaba valorizare a lor în fața opiniei publice, anturajului și chiar și în fața arestaților, duce la o stare de tensiune ce se răsfrînge și asupra populației încarcerate. Ea se concretizează deseori în exces de zel (superiorii fiind bombardați cu numeroase cereri, notițe, rapoarte), în acceptarea unei anumite dezordini și inegalități, într-o rigiditate profesională și o atmosferă de suspiciune. Puterii ilegale a celui mai insignifiant angajat de a întocmi rapoarte disciplinare, de a controla eliberarea
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]