4,648 matches
-
a mamona... Or, ultimele cuvinte din prima predică la Vatican a Suveranului Pontif au fost acestea: “Aș vrea ca noi toți, după aceste zile de grație, să avem curajul de a călători împreună cu Dumnezeu, purtând Crucea lui Dumnezeu, și să zidim Biserica pe sângele lui Hristos vărsat pe Cruce, și să mărturisim slava unică a lui Hristos! Numai așa Biserica poate avansa!” Așadar, pe când Vaticanul va trece de ignoranța detaliilor privind călătoria cu extratereștrii și se va dedica menirii adevărate, aceea
EXTRATEREŞTRII SUNT “CATOLICI” de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1230 din 14 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349875_a_351204]
-
certificare pentru Israel a faptului că Iahve nu este numai ,,Dumnezeul părinților” (Ieș. 3, 15), ci este Dumnezeul Cel veșnic, ,,Cel dintâi și Cel de pe urmă” (Isaia 48, 12). Acest adevăr este fundamental pentru Israel și pe el se va zidi întreaga sa viață spirituală.[84] Pentru Israel Shema nu a reprezentat un concept teologic a cărui semnificație teologică era pentru el de neînțeles. Implicațiile acestui adevăr aveau să aibă consecințe practice asupra vieții sale. Începând cu chemarea lui Avraam și
DESPRE RELIGIA IUDAICĂ ŞI CADRUL MONOTEIST A PERIOADEI PROFETULUI MOISE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 89 din 30 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349641_a_350970]
-
care nu ai reușit să ajungi pân’ aici în care silabele și lacrimile și rugile au făcut o furtună și o apă mare și un foc și te-au oprit și deși n-ai crezut niciodată în zidul acela mă zidisem eu. Referință Bibliografică: Poemul în care ai dispărut / Alexandru Mărchidan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1481, Anul V, 20 ianuarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Alexandru Mărchidan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
POEMUL ÎN CARE AI DISPĂRUT de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 1481 din 20 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/349906_a_351235]
-
mijloc de iarnă pe aripi de vânt, trece peste munți, dar și peste plai, trece ca un Crai Pruncuțul Mihai. Muza Poeziei iese din mormânt, l-aude cântând pe-un petic de Rai, vrea să-l înzeiască, să-l luceferească, zidindu-l în timp într-un nou Olimp. Referință Bibliografică: iarnă orfică / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1828, Anul VI, 02 ianuarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Ion Ionescu Bucovu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
IARNĂ ORFICĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1828 din 02 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/349929_a_351258]
-
întemnițat, dar a trăit fericirea unei rugăciuni făcute în suferință, când ciomegele gardienilor curgeau pe trupul istovit fără însă ca acesta să le simtă. Salvat de rugăciune și de dangătul clopotelor ce a pătruns prin pereții celulei în care era zidit de viu, Nicolae Cojocaru, un ofițer român ce cunoscuse rigorile Vorkutei siberiene, de data aceasta aflat în închisoarea Gherla, simte că reînvie și capătă puterea de a rezista alungând din cuget gândul ademenitor al sinuciderii la care îl invitau zilnic
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” CÂTEVA REFERINŢE DESPRE CREDINŢĂ ŞI SPIRITUALITATE ÎN UNIVERSUL CONCENTRAŢIONAR COMUNIST… PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia [Corola-blog/BlogPost/344378_a_345707]
-
Băciuț în prima carte care a văzut lumina tiparului: Belean Maria Ileana a descoperit virtuțile cuvântului care poate conserva emoția, care poate vindeca nostalgii, care poate mărturisi despre trăiri nebănuite în viața unui om. O întâlnire admirabilă cu cuvântul care zidește. Temele cărții mele erau și temele vieții ei, trăirile din poemele mele se confundau cu trăirile sale. Ceva s-a întâmplat în adâncul acestei ființe, frumos și înduioșător, sublim și tragic, încât nu pot decât să treci cu înțelegere peste
INGERII URCĂ LA CER , de MARIA ILEANA BELEAN în ediţia nr. 551 din 04 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344479_a_345808]
-
desfășura lin în fața noastră, șerpuind printre dealuri stâncoase acoperite cu vegetație proaspăt renăscută sub ploile din iarna mediteraneană ce se sfârșea acum, la început de martie, lăsâdu-ne să zărim așezările tipic cipriote unde parcă timpul se oprise în loc; cu case zidite din piatră bazaltică și străduțe înguste, cochete și cu grădini superbe abundând în plante exotice și portocali plini de fructe și flori deopotrivă. Multe dintre satele cipriote tradiționale sunt specializate pe o anumită formă de artă: olărit, bijuterii, cupru, coșuri
NICOSIA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344500_a_345829]
-
Iisus Hristos Nașterea lui Iisus Hristos este începutul mântuirii noastre și arătarea tainei celei din veac, a unirii desăvârșite a divinului cu umanul. Întruparea Cuvântului reprezintă pogorârea lui Dumnezeu-Cuvântul la creatura căzută în păcat, pentru facerea din nou a omului zidit după chipul lui Dumnezeu. Totodată, Nașterea lui Hristos din Fecioară rămâne darul cunoștinței celei mai presus de fire făcut omului, fiindcă niciodată în istorie Dumnezeu nu a stat atât de aproape de oameni, viețuind printre ei, mâncând, bând împreună cu ei, luând
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2170 din 09 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344366_a_345695]
-
Acasa > Stihuri > Mozaic > FATALITATE Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 1064 din 29 noiembrie 2013 Toate Articolele Autorului iartă-mă, bre Doamne sfinte, că nu te-am întrebat! m-ai zidit prea înainte, de-a deveni... bărbat. că ți-aș fi spus-o eu, pe șleau, unde să mă dai: în țara ast-a lu’ bau-bau, îs doar boy, pe plai! nicidecum un... rai! Referință Bibliografică: Fatalitate / George Safir : Confluențe Literare
FATALITATE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1064 din 29 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344529_a_345858]
-
Atunci, el avea să împlinească 600 de ani de atestare documentară, fiind atât de bătrân, de-i citeai istoria prin pietrele clădirilor tocmai din timpul lui Alexandru cel Bun, dar și din timpul lui Ștefan cel Mare prin ctitoria sa zidită la 1495 - biserica Sf. Nicolae, cât și casele domnești ce-i serveau drept reședință. Asemeni altor orașe și Dorohoi a dat țării, aleși oameni de cultură, spirite desăvârșite. Numai de amintim numele marelui Enescu - muzicianul care a făcut să rămână
ARTA FOTOGRAFICĂ A LUI MARIUS PETRESCU de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 630 din 21 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344559_a_345888]
-
a prevăzut deșertăciunea acestei existente lipsite de însoțirea cu Dumnezeu, împrumutând astfel un pic de la ateul Schopenhauer (ce deveni-se în mod straniu o parte din sufletul poetului... deși, Kant era mai 'puternic' acolo!), căci spune în aceeiasi poezie: "Poți zidi o lume-ntreaga, poți s-o sfaremi... orice-ai spune, Peste toate o lopată de țărâna se depune. Mâna ce-a dorit sceptrul universului și gânduri Ce-au cuprins tot universul încap bine-n patru scânduri!" De fapt, un asemenea
DUMNEZEU, DUMNEZEU ... (I) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1035 din 31 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344556_a_345885]
-
mine plâng norii, sau poate eu, nu mai știu mi-e foame de zăpezile albe și de banchizele brodate cu albastru sau de norii de pe-un cer albăstriu-vinețiu. Sunt doar un fir din apa mărilor de sare ce se zidesc în mine mereu acum am devenit albastră înserare nu știu de mai sunt tu sau sunt eu... Leonid IACOB Referință Bibliografică: nu mai știu... / Leonid Iacob : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1229, Anul IV, 13 mai 2014. Drepturi de
NU MAI ŞTIU... de LEONID IACOB în ediţia nr. 1229 din 13 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344589_a_345918]
-
Autorului Toată viața cioplise piatra pe care o făcuse să vorbească în fel și chip; După moarte oamenii au considerat că a sosit timpul ca el să ocupe un loc mai mare în recunoștința lor Drept pentru care s-a zidit în grabă un muzeu impunător și toate obiectele sale mărunte adunate acolo Și chiar inima cioplitorului trebuia expusă într-un recipient ca privitorii să-l simtă măcar de acum înainte mai aproape de ei O inimă bătrână și plină de cicatrici
INIMA CIOPLITORULUI de ION UNTARU în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348061_a_349390]
-
vieții. Optimismul și lupta sunt punctele de sprijin și notele definitorii ale întregii sale vieți, care implică un mod conștient și perseverent de a-și clădi de la temelie propriul castel biografic. Marina Voica și-a făcut din viață un castel zidit din ardoare și dăruire, de la dalele pavajului curții, până la crenelurile vârfului, tăiate de melodii și poeme de iubire și de viață. Întotdeauna, pentru Marina Voica, încercările au prefigurat riposta la ele, culminând cu învingerea lor, pentru că în firea ei nu
MARINA VOICA. IUREŞUL UNUI SPIRIT ŞI MIRACOLUL MUZICII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1114 din 18 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347523_a_348852]
-
fiul unei consoarte de rang inferior. Când Mogallana a fost desemnat moștenitor al tronului, Kassapa s-a răsculat împotriva tatălui său, pe care l-a luat prizonier iar pe fratele său l-a alungat în India. Dhatusena, tatăl, a fost zidit de către fiul Kassapa într-o încăpere și lăsat să moară. Temându-se de răzbunarea lui Mogallana, Kassapa a pus să se ridice o nouă reședință, castel și fortăreață, pe stânca Sigirya. Construcția ar fi durat șapte ani. Noul rege a
TREI ZILE ÎN MUNŢI, PARTEA I de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1118 din 22 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347539_a_348868]
-
Frumusețea, de a întrupa Adevărul, de a încânta Dorul, de a întruchipa pe cel Drag. Doina Dacoromânului - Dragobete, ca o harpă a paradisului transformă sufletul într-o lumină răsfirată dintr-un joc zamolxian orchestrat de Mâna Celui Care ne-a zidit în slava splendorii Sale. Încântarea DRAGOBETELUI este o CÂNTARE A CÂNTĂRILOR DORULUI CELUI DRAG. Tezaur al sufletului pelasgo-daco-român, DRAGOBETELE reprezintă suflul melodic al Universului ce respiră și se inspiră din el. Destinul său este iubire din iubire născut, împlinit în
DRAGOBETELE: DORUL DRAGOSTEI ÎN FRUMUSEŢEA DĂRUIRII DACOROMÂNULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1153 din 26 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347657_a_348986]
-
în cuvânt. Tata ară câmpu’-n interior Cu plugul strămoșesc cel tras de boi,p Mama toarce fuior după fuior S-aibă-n iarnă ce țese la război. Fluieră prin oase câte un vânt De crucile ușor li se-nclină, Prin aerul zidit în duhul sfânt Ce satu’-l împinge sub colină. Nici la asfințituri nu se opresc, La ei întunericu-i lumină, N-au zi nici noapte, totul e firesc, Să locuiescă într-o grădină. Părinții mei s-au risipit în basm Pe
PĂRINŢII de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1083 din 18 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347710_a_349039]
-
1840 constituie un demers necesar mai ales că aceasta făcea parte dintr-un document cu caracter general:''Delă pentru cercetarea și aflarea științelor celor mai sistematicești atingătoare de mânăstirile și bisericile din eparhia acestei Sfinte Episcopii, de cine anume sunt zidite și preînoite , cu argheologia lor ctitoriceascăde privileghiuri sau alte monumentale științe mai însemnătoare''2 . Această lucrare statistică a fost ordonată de către Departamentul Logofeției Treburilor Bisericești și Instrucțiunii Publice din Țara Românească urmând a fi executată de ocârmuirile tuturor județelor, în
DR.MITE MĂNEANU,CATAGRAFIA BISERICILOR AFLATE ÎN PLASA DUMBRAVA A JUDEŢULUI MEHEDINŢI LA 30 MARTIE 1840 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1083 din 18 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347704_a_349033]
-
1192 din 06 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului ACTA EST FABULA 03.10.2013 Emoțiile s-au descotorisit de toate inimile ce zăceau în bolnavii de ființe și-au adunat toate loviturile de prin ocheade toate îmbrățișările învinețite toate împușcăturile zidite în vorbe toate trădările mângâiate de săruturile dintr-o mușcătură biblică spre ieșire învoielile își legau străzile de jur împrejur și dădeau foc memoriei pe orice preț cândva mocnea din limbi pierdute în flăcări ce-nghețau scrum orice urmă de
ACTA EST FABULA de ANCA ELENA ŞERPE în ediţia nr. 1192 din 06 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347757_a_349086]
-
ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Îmi cresc aripi sculptând într-o vioară Și-mi prind sidef de numere în vise, Vegheat de școală- veselă fecioara, Primesc învățături demult trimise. Și părintește Tu mi-asculti doinirea, Ce sufletu-mi în clocote zidește. Ma-ndrumi și-mi dai curaj. Simt nemurirea Ce-mi scânteie vesmântul, ma-nalbeste. Si-nvesmantat așa, școala- domnită Dansând, pictând și fredonând suspine, Stropeste-ma cu lacrimi de zeița, Să-mi crească liber aripi de rubine. Referință Bibliografica: Aripi de
ARIPI DE RUBINE de DORU CIUTACU în ediţia nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350079_a_351408]
-
poeziei poetului, este iubirea, frumosul, prin foșnetul cuvintelor. Maiorescu arată cum ,,Poezia, ca toate artele, este chemată să exprime frumosul“, iar ,,frumosul cuprinde idei manifestate în materie sensibilă“. Anatol Covali, plămădit din sensibilitatea și frumusețea lumii, înveșmântat în timpul ce-i zidește lucrarea încărcată de sfințenie, își cunoaște rostul. Rodu-mi bogat, strâns cu atâta trudă,/risipei a fost dat, ca dar să fie,/ re-ntinerind când sfânta armonie/recolte-n ea a vrut să tot includă.../risc și străbat cărări necunoscute./ Rămân tot
BIJUTIER DE CUVINTE de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1527 din 07 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350055_a_351384]
-
dezinvoltură lumea - pe el însuși cu tot jur-împrejurul de la vierme până la astru; iubiri, dureri, bucurii și tristeți întru esențializare; se luptă cu înaltul și adâncul (cu sinele-i, adică), sosește și pleacă mereu întru regăsirea-i și, asemeni Meșterului Manole, zidește și surpă neobosind până la ultima cupolă a mănăstirii din suflet. Ana cea mândră și neînvinsă este el însuși, fiind în același timp meșterul de har divin, zidindu-se și rămănând eternității.” Radu Cârneci Mariana Gurza Timișoara 02 Martie 2015 Trăind
BIJUTIER DE CUVINTE de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1527 din 07 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350055_a_351384]
-
-i, adică), sosește și pleacă mereu întru regăsirea-i și, asemeni Meșterului Manole, zidește și surpă neobosind până la ultima cupolă a mănăstirii din suflet. Ana cea mândră și neînvinsă este el însuși, fiind în același timp meșterul de har divin, zidindu-se și rămănând eternității.” Radu Cârneci Mariana Gurza Timișoara 02 Martie 2015 Trăind intens Clipe-n efort în timp ce le parcurg și prin regret îmi port tristul amurg. Când au trecut atâția ani nu știu. Abia am început și e târziu
BIJUTIER DE CUVINTE de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1527 din 07 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350055_a_351384]
-
seacă pe piatră. Iar albia întinsă din vocea, ochii și inima Loredanei, la inimi, e din piatră pietruită, dar o piatră rară a cântecului celui mai frumos și sufletesc. Pietrar, așadar, al albiei izvorului de cântec, e Loredana! Pe albie zidită cu piatră rară, iubirea cântecelor Loredanei Groza e legământ și deopotrivă lăsământ moldovenesc de iubire! Gânduri subțiate, inimi subțiate nu pot urca la ușa sufletească un cântec vast ca viața, frumos ca ochii, alinător ca mângâierea. Dar nu e moldoveancă
LOREDANA GROZA. PIETRARUL IZVORULUI DE CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350112_a_351441]
-
clădind în stropi de curățime Dintre pământ și cer, iar întristarea S-alunge lin, c-un fâlfâit de-aripe - Îmbrățișări pe-ntinderile-albastre, Apoi să curgă-n sufletele noastre Potop de floare, murmurul de clipe. În ochi purtăm sclipiri diamantine Și-un crez zidit în lacrima credinței Mai ard tăceri în palma suferinței Ascunse-n taine, înrobind destine. Dar păsările-și fac în noi popasul Smulgând atâtea neștiute-amaruri Sfințindu-ne cu nesfârșite haruri Și împăcând speranța cu rămasul. Cluj Napoca, 7 ianuarie 2012 Referință Bibliografică
SĂ NU LĂSĂM ÎN PĂSĂRI ÎMBUFNAREA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 373 din 08 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361801_a_363130]