2,112 matches
-
în timpul egumenului Vasile Arhimandritul de la Hilandar, la îndemnul domnitorului Constantin Brâncoveanu care, între 9 și 12 iunie 1695, fiind în trecere de la Cerneți spre Tismana, încuviințează și sprijină ridicarea unui locaș de cult (domnitorul dăruiește 300 de taleri spre folosul zidirii bisericii). Adevărații ctitori pot fi considerați Milco Băiașul, vătaful minerilor din localitate, sârb de origine, care îl rugase pe domnitor să se pună piatra de temelie a noii biserici întru pomenirea fiului său, Milco, precum și Marele Ban al Craiovei, Cornea
Mănăstirea Baia de Aramă () [Corola-website/Science/330146_a_331475]
-
Marele Ban al Craiovei, Cornea Brăiloiu, rudă a lui Constantin Brâncoveanu, care va sprijini lucrarea în numele domnitorului. Din cauza incursiunilor turcești, construcția începe mai târziu, la 22 mai 1699 și se termină la 7 mai 1703, când are loc sfințirea bisericii. Zidirea propriu-zisă durează însă numai un an, deoarece zugravul, un anume Ivan, se iscălește în exteriorul tencuit la anul 1700. În jurul acestui an are loc și decorarea picturală a locașului de cult, de către renumitul pictor Neagoe și ieromonahul Partenie din Tismana
Mănăstirea Baia de Aramă () [Corola-website/Science/330146_a_331475]
-
în secolul al XI-lea de către abatele din aceea vreme pentru a construi cea mai mare biserică a creștinătății apusene. Biserica, numită Cluny III, este biserica actuală, care a fost realizată între anii 1088-1230 în stil romanic cu influențe gotice. Zidirea bisericii a costat extrem de mult și a coincis cu problemele financiare și cu declinul ordinului. Biserica a suferit de-a lungul timpului mai multe deteriorări. În urma acestora au fost distruse două din cele trei turnuri principale, iar nava a fost
Abația Cluny () [Corola-website/Science/332982_a_334311]
-
fost amplasată deasupra intrării o pisanie în limba română cu caractere chirilice având următorul text: "„Aciastă biserică cu hramul marelui ierarh Nicolai sau zidit de boeriul vornic Costandin Miclescul și sau sfințit la 1813 octomvre 26. Cheltui(n)d la zidire și împodobindo cu argi(n)tăriile, veșmintele, zugrăvitul dinlăuntru iar catapiteazma noaă la 1838 pridvorul și crucele la 1845 fiiul pomenitul întru fericire boeriul d(um)ne(a)lui marel(e) vornic Scarlat Micclescul cu soție sa Marie fiica vornicului
Biserica Sfântul Nicolae din Călinești-Bucecea () [Corola-website/Science/321485_a_322814]
-
În stânga - Madona si copilul, iar în spatele ei se află portretul lui Martyrios, ctitorul celei de-a doua biserici. În dreapta se vede portretul lui Isus, iar in spatele lui, imaginea Comitelui Iosif din Tiberiada, care ,se crede, că a donat pentru zidirea prime biserici. În partea din față a bisericii a fost reconstituit atrium - pridvorul ei. El este pătrat și înconjurat de o colonadă pe toate cele patru laturi. Colonada adiacentă intrării în biserică servea în epoca bizantină drept pronaos (nartex). În
Biserica Înmulțirii pâinilor și a peștilor () [Corola-website/Science/335609_a_336938]
-
elementele structurale (planșee, grinzi) și le transmit acestora încărcările din greutatea proprie. 1.pereți situați sub nivelul terenului natural; 2.pereți amplasați deasupra terenului natural; 3.pereți interiori; 4.pereți exteriori. 1.executați monolit, prin turnare (beton); 2.executați prin zidire cu cărămizi, blocuri, plăci și mortarede legătură; 3.executați prin mortare de elemente prefabricate din lemn, beton, elemente ușoare, elemente de sticla etc. și materiale de legătură (de asamblare). Stâlpii sunt elemente verticale de rezistenta care preiau și transmit fundațiilor
Construcții () [Corola-website/Science/304312_a_305641]
-
colonizați de Poartă în Dobrogea. Până în anul 1989 în localitatea Agigea nu a existat biserică aparținând, din punct de vedere administrativ-bisericesc, de parohia Eforie Nord. La cererea credincioșilor, în anul 1990, Primăria Agigea și-a dat acordul de principiu pentru zidirea unei biserici punând la dispoziție un teren în suprafață de 1.800 m.p. Sfințirea locului unde urma să fie construită biserica cu hramul Sf. Mare Mucenic Dimitrie a fost săvârșită de arhiepiscopul Lucian al Tomisului în data de 1 iulie
Agigea, Constanța () [Corola-website/Science/301134_a_302463]
-
menționată de voievodul cărturar Dimitrie Cantemir în lucrarea să "Descriptio Moldaviae" (Descrierea Moldovei), scrisă în limba latină în perioada 1714-1716. Ea este descrisă astfel: ""Că această regiune trebuie să fi avut pe vremuri târguri destul de frumoase, stau mărturie ruinele vechilor zidiri care se mai găsesc ici și colo; printre altele, zidurile părăginite ale unei cetăți foarte vechi de pe malul Nistrului, numită azi Tatar-Punar, adică fântână tătarilor. Aceasta se află pe o stâncă înaltă, de la poalele căreia țâșnește un izvor cu apă
Tatarbunar () [Corola-website/Science/309330_a_310659]
-
înălțatul nostru domn, socotind cu milă către patria sa, au pus la cale și la mai bună stare și biserica aceasta, de au făcut-o mănăstire"". Ca urmare a faptului că biserica ""după trecere vremilor rămîind descoperită și surpată de zidirile ei"", doamna Ana, soția lui Mihai Racoviță și mama lui Constantin Racoviță ""au înnoit-o de iznoavă (...) și au împodobit-o cu veșminte"". Cu acest prilej a fost construit un zid de piatră care înconjura incinta, au fost înălțate chilii
Mănăstirea Popăuți () [Corola-website/Science/316558_a_317887]
-
determinând o nouă și substanțială refacere în timpul lui Matei Basarab. Astfel, reclădirea mânăstirii îi este atribuită marelui dregător Diicu Buicescu vel agă, rudă a domnitorului Matei Basarab, împreună cu soția jupâneasa Dumitra și cu mama sa, jupâneasa Mara. Cert este că zidirea bisericii vechi a început în 1645 și a durat câteva luni. Ctitoria lui Diicu Buicescu mai conținea însă și câteva chilii și incinta de zid. Nu se cunosc datele finalizării întregului complex și a pictării bisericii. O tradiție spune că
Mănăstirea Clocociov () [Corola-website/Science/308524_a_309853]
-
obținere a Atestatului profesional teologic, comisia pentru examenul de capacitate a candidaților la hirotonie și comisia de examinare a candidaților pentru parohiile din mediul urban. Printr-o astfel de activitate multifuncțională, se străduiește a fi împreună lucrător cu Hristos la zidirea Trupului Său tainic, al Bisericii. Din anul 1994, Prea Sfinția Sa a adus o contribuție deosebită la susținerea și dezvoltarea învățământului teologic universitar clujean și la formarea viitorilor slujitori ai Bisericii, prin predarea cursurilor de Morală creștină și Spiritualitate ortodoxă la Facultatea
Irineu Pop () [Corola-website/Science/308640_a_309969]
-
Petre. Ficurator a fost Tătar Onisie, birăul satului Costea Teodor, sfătul au fost Costea Gheorghe august în 15. Lăcașul a fost ridicat de către credincioșii satului, în prima jumătate a secolui al XVIII-lea. Nu se află urme scrise despre data zidirii, dar s-a păstrat amintirea în popor că a fost construită de același meșter, rămas anonim, care a zidit și biserica din Agârbiciu între anii 1720-1730. Se spune că o parte a bisericii, altarul și pronaosul, au fost construite în jurul
Biserica de lemn din Straja () [Corola-website/Science/312912_a_314241]
-
satul Cerneți a fost pricină de neînțelegeri. Boierii din neamul Buzescu, mănăstirile Govora, Tismana și Cozia au reclamat dreptul lor asupra satului. În vreme ce egumenii și boierii își căutau dreptatea la scaunul Craiovei, domnitorul Mihnea Vodă (1658-1659) a început la Cerneți zidirea unei mănăstiri. Lucrarea a fost continuată și isprăvită de Grigore Ghica (1660-1664), care a miluit-o și cu „puțintică vamă a Cernețului”. În vremea domnitorului Radu Leon (1664-1669), „Căpitănia” existentă la Cerneți contesta drepturile mănăstirii de a încasa veniturile rânduite
Mănăstirea Cerneți () [Corola-website/Science/334689_a_336018]
-
Andrei Șaguna al Ardealului. Într-un memoriu din 12 ianuarie 1850 adresat comisarului Bach, ierarhul ortodox trece construirea unei catedrale pe primul loc în lista de necesități a eparhiei sale. După spusele sale, "„[...] eparhia mea are lipsă de [...]: 1. Pentru zidirea și înzestrarea unei biserici catedrale fl. 400.000 [...]“". El indică și „sursele de finanțare“ ale proiectelor numite, alături de catedrală figurând și alte edificii: "„Părerea mea în privința modului după care înalta noastră stăpânire ar putea a ne da ajutorul său se
Catedrala Mitropolitană din Sibiu () [Corola-website/Science/305723_a_307052]
-
cu aceeași cerere. Pentru o perioadă, atenția episcopului se concentrează asupra cumpărării de case pentru organizarea seminarului eparhial. În august 1856 este făcută o nouă cerere către magistratul orașului Sibiu ""ca să se dea locul cel de 900 stânjeni pătrați spre zidirea Bisericii Catedrale gr. răs“". Petiția este repetată la 6 aprilie 1857. De această dată, magistratul răspunde în luna mai printr-un document în care cerea episcopului să precizeze dimensiunile terenului solicitate pentru a se lua o hotărâre în privința locului. În
Catedrala Mitropolitană din Sibiu () [Corola-website/Science/305723_a_307052]
-
întreaga românime, pentru istoria generală română, pentru că ""sângele nu se face apă"". Cu acest prilej, a fost amplasată în stânga intrării o placă cu următoarea inscripție: În dreapta intrării se află o placă în care sunt înscriși membrii Consistoriului arhidiecezan din timpul zidirii catedralei. Aceștia sunt împărțiți în trei categorii: În timpul păstoririi mitropolitului Nicolae Mladin (1967-1981), a fost înlocuit acoperișul catedralei și au fost reparate cele două turle. Succesorul său, mitropolitul Antonie Plămădeală (1982-2005), s-a ocupat mai ales de întreținerea și înzestrarea
Catedrala Mitropolitană din Sibiu () [Corola-website/Science/305723_a_307052]
-
israeliană (nerecunoscută de alte state ale lumii), dar sunt administrate oficial de către Oficiul Waqfului musulman, aflat sub auspiciile Iordaniei. Numele ebraic mai vechi al locului, Muntele Moria (Har Hamoria), este menționat prima dată în Biblia ebraică, în pasajele care relatează zidirea Primului Templu de către regele Solomon. În schimb „Țara Moria” (Eretz Moria) este pomenită încă în Cartea Facerii din Biblie ca o regiune, în care se afla acel munte pe care Avraam a fost chemat de divinitate să-l jertfească pe
Muntele Templului () [Corola-website/Science/325011_a_326340]
-
restaurat și lărgit de către regele Irod cel Mare (Hordos sau Herodes), care era vasal al Romei. El a construit pe culmea muntelui o platformă largă și netedă, care se vede până în zilele noastre, aceasta prin munci de tăiere în munte, zidirea de arcuri, scări și ziduri de susținere, și umplere artificială cu pământ. În centrul esplanadei a fost rezidit Templul ca un edificiu mai mare și mai fastuos, devenit exemplul cel mai de seamă al proiectelor arhitectonice din Ierusalimul antic. Irod
Muntele Templului () [Corola-website/Science/325011_a_326340]
-
și a decis să înființeze la Ierusalim un oraș roman numit în cinstea sa Aelia Capitolina. Se știe că ar fi avut intenția de a construi pe Muntele Templului un templu al lui Jupiter, însă dovezile istorice in legatură cu zidirea de fapt a unui asemenea templu sunt sporadice, iar dovezile arheologice pe munte nu permit tragerea unei concluzii asupra existentei reale a templului lui Jupiter. Cercetătorii diverg în opinii și în legătură cu faptul ca această decizie a lui Adrian s-a
Muntele Templului () [Corola-website/Science/325011_a_326340]
-
construcțiilor și săpăturilor efectuate de către Waqful musulman pe Muntele Templului și în profunzimea acestuia, de asemenea au fost formulate și proteste ale musulmanilor contra excavațiilor arheologice efectuate de către Israel în jurul Muntelui. În anul 1988 Waqful a inițiat lucrări în scopul zidirii unei moschei subterane în sectorul numit al Grajdurilor lui Solomon, iar grupul naționalist evreiesc „Fidelii Muntelui Templului” a înaintat o petiție în fața Curții Supreme a Israelului cerând ca aceasta să ordone autorităților israeliene să aplice legile și regulamentele existente în legătură cu
Muntele Templului () [Corola-website/Science/325011_a_326340]
-
Pe plan politic Constantin Cantacuzino a fost adeptul unei linii antiotomane și a pledat pentru apropierea de Rusia și Sfântul Imperiu Roman de Națiune Germană. Cu privire la cererea formulată de comitetul marii nobilimi maghiare din Făgăraș privind strângerea de fonduri pentru zidirea bisericii reformate, adresată «vecinilor» Constantin Brâncoveanu și Stolnicului Constantin Cantacuzino, ca proprietari ai satelor Sâmbăta și Recea, publicăm aici scrisoarea stolnicului Cantacuzino, din care se vede că marele voievod Constantin Brâncoveanu a dăruit bisericii reformate, pentru clădire, 200 de taleri
Constantin Cantacuzino (stolnic) () [Corola-website/Science/304363_a_305692]
-
toată inima mea toate binecuvântările sufletești și trupești și bunuri de mântuire. Primind cu cinste scrisoarea Excelenței Voastre, scrisă mie la 26 Noiembrie, din ea am înțeles cererea Excelențelor Voastre către Ilustrul Voievod al Munteniei, Măria Sa, pentru un ajutor la zidirea bisericii din Făgăraș a Excelențelor Voastre. În privința căreia n’am trecut cu vederea, după dorința Excelențelor Voastre, să stăruiesc după putința mea, înaintea Măriei Sale Voievodului Munteniei, pentru lucrul Excelențelor Voastre, drept care Măria Sa a și poruncit să se numere la mâna
Constantin Cantacuzino (stolnic) () [Corola-website/Science/304363_a_305692]
-
Inscripția este în versuri și reprezintă opera poetului Dimitrie Notara. Inscripția prezintă un aspect inexact și anume Nicolae Mavrocordat și mitropolitul Daniil Topoloveanu (1719-1731) sunt prezentați ca fiind ctitrii lăcașului de cult, ei de fapt fiind restauratorii acestuia. La momentul zidirii clopotniței complexul mănăstiresc era înconjurat de ziduri, construcțiile mănăstirești fiind amplasate în interiorul curții delimitate de aceste ziduri. În anul 1698 Constantin Brâncoveanu dispune construirea unei porți de intrare în interiorul mănăstirii conform tradiției, adică sub forma unei clopotnițe. Clopotnița a fost
Dealul Mitropoliei () [Corola-website/Science/308376_a_309705]
-
războiului ruso-turc din 1812, bulgarii și găgăuzii, care locuiau pe teritoriile de dincolo de Prut și Dunăre, au fost colonizați pe teritoriile sudice ocupate de armata rusă. Astfel în anul 1813 s-a înființat localitatea Taraclia, iar în 1817 este încheiată zidirea bisericii cu hramul Sf. Gheorghe. În anul 1947 Taraclia devine centru administrativ al raionului cu același nume. În prezent, populația de bază a orașului o constituie bulgarii, dar în oraș de asemenea locuiesc găgăuzi, ucraineni, moldoveni și alte naționalități. În
Taraclia () [Corola-website/Science/297661_a_298990]
-
laterale fiind închise dreptunghiular. Turnul era prevăzut cu o tribuna ce se deschidea spre navă centrală. În jurul anului 1500 s-au întreprins lucrări de fortificare a bisericii, în cursul cărora clopotnița a devenit turn de apărare. Această transformare a presupus zidirea intrărilor, a tribunei de vest și a ferestrelor, precum și adăugarea de noi etaje turnului. În 1862 toate navele primesc tavane de stucatura și sunt modernizare ferestrele. Altarul datează din anul 1795 și este excutat de I. Folbert din Sighișoara. Din
Biserica fortificată din Chirpăr () [Corola-website/Science/324012_a_325341]