1,014 matches
-
a jucat în liga a doua din URSS până la destrămarea Uniunii Sovietice. Primul antrenor al echipei a fost Ivan Danilianț, care mai târziu a antrenat naționala Moldovei. În 1991, clubul și-a schimbat denumirea în Olimpia Bălți. FC Olimpia, alături de Zimbru, sunt singurele echipe care au jucat de la începutul formării Diviziei Naționale din Moldova până în prezent. Cea mai mare performanță a clubului a fost cucerirea medaliilor de bronz în sezoanele 1994-95 și 2009-10. În anul 2010 Olimpia a debutat în competițiile
FC Zaria Bălți () [Corola-website/Science/310003_a_311332]
-
golul de aur și Sheriff își câștiga primul trofeu. În sezonul următor Sheriff a devenit medaliată cu argint în campionatul Moldovei. Majoritatea specialiștilor susțineau ideea că Sheriff în acel sezon va fi principalul adversar a multiplei campioane a Moldovei FC Zimbru. Totul așa și a fost cu 4 etape înaintea sfârșitului de campionat își dau întâlnire FC Sheriff și FC Zimbru, meciul se juca la Chișinău și miza acestui meci erau medaliile de aur. Meciul s-a încheiat cu victoria Sherifului
Sheriff Tiraspol () [Corola-website/Science/310005_a_311334]
-
Moldovei. Majoritatea specialiștilor susțineau ideea că Sheriff în acel sezon va fi principalul adversar a multiplei campioane a Moldovei FC Zimbru. Totul așa și a fost cu 4 etape înaintea sfârșitului de campionat își dau întâlnire FC Sheriff și FC Zimbru, meciul se juca la Chișinău și miza acestui meci erau medaliile de aur. Meciul s-a încheiat cu victoria Sherifului cu scorul de 3:1 care i-a permis echipei din Tiraspol să urce pe prima poziție în campionat, după
Sheriff Tiraspol () [Corola-website/Science/310005_a_311334]
-
1992 ca Constructorul Chișinău. Ea au intrat în Divizia Națională în sezonul 1995/96 și a câștigat Cupa Moldovei în același an, după o victorie 2-1 în fața Tiligulului Tiraspol. În următorul sezon au reușit să căștige campionatul, oprind-o pe Zimbru Chișinău de la al 6-lea titlu de campioană. Această performanță a dus Constructorul în preliminariile UEFA Champions League, unde a fost eliminată în primul tur de Slavia Praga cu 4-3 la general. În anul 2000, echipa a reușit să câștige
FC Tiraspol () [Corola-website/Science/310006_a_311335]
-
performanță a dus Constructorul în preliminariile UEFA Champions League, unde a fost eliminată în primul tur de Slavia Praga cu 4-3 la general. În anul 2000, echipa a reușit să câștige a doua Cupă a Moldovei, înviingând în finală clubul Zimbru Chișinău cu 1-0. Înaintea sezonului 2001-2002, clubul s-a mutat la Cioburciu, un oraș mic de lângă Tiraspol, capitala regiunii separatiste Transnistria și își schimbă denumirea în Constructorul Cioburciu. Sezonul următorul clubul s-a mutat la Tiraspol și și-a schimbat
FC Tiraspol () [Corola-website/Science/310006_a_311335]
-
a fost un ziar apărut în secolul XIX în Moldova. A fost primul ziar de orientare unionistă cu preocupări literare, care a introdus foiletonul literar în publicistica românească - Foiletonul Zimbrului. Un exemplar al acestui ziar a ajuns să fie cel mai scump ziar din lume. La 3 iulie 1850 a apărut, la Iași, bisăptămânal, gazeta politică și literară "Zimbrul", tribună politică și literară unionistă. Publicația s-a numit astfel între
Zimbrulu și Vulturulu () [Corola-website/Science/310029_a_311358]
-
preocupări literare, care a introdus foiletonul literar în publicistica românească - Foiletonul Zimbrului. Un exemplar al acestui ziar a ajuns să fie cel mai scump ziar din lume. La 3 iulie 1850 a apărut, la Iași, bisăptămânal, gazeta politică și literară "Zimbrul", tribună politică și literară unionistă. Publicația s-a numit astfel între 3 iulie 1850 și 21 februarie 1852 și între 17 ianuarie 1855 și 10 septembrie 1856. Între 1 noiembrie 1858 și 30 decembrie 1858 a apărut sub titlul "Zimbrul
Zimbrulu și Vulturulu () [Corola-website/Science/310029_a_311358]
-
Zimbrul", tribună politică și literară unionistă. Publicația s-a numit astfel între 3 iulie 1850 și 21 februarie 1852 și între 17 ianuarie 1855 și 10 septembrie 1856. Între 1 noiembrie 1858 și 30 decembrie 1858 a apărut sub titlul "Zimbrul și Vulturul". Pe 1 octombrie 1855 a apărut, tot la Iași, ziarul "Steaua Dunării", sub conducerea lui Mihail Kogălniceanu. Pe 2 ianuarie 1859, din fuziunea celor cele două ziare rezultă "Steaua Dunării, Zimbrul și Vulturul". A fost scos la Iași
Zimbrulu și Vulturulu () [Corola-website/Science/310029_a_311358]
-
30 decembrie 1858 a apărut sub titlul "Zimbrul și Vulturul". Pe 1 octombrie 1855 a apărut, tot la Iași, ziarul "Steaua Dunării", sub conducerea lui Mihail Kogălniceanu. Pe 2 ianuarie 1859, din fuziunea celor cele două ziare rezultă "Steaua Dunării, Zimbrul și Vulturul". A fost scos la Iași, iar valoarea exemplarului gazetei este dată de faptul că a fost francată cu opt mărci poștale "Cap de bour" de 5 parale, din a doua emisiune din 1858. În Moldova, "" era cunoscut ca
Zimbrulu și Vulturulu () [Corola-website/Science/310029_a_311358]
-
acordat Premiul de Stat, Editura Meridiane i s-a consacrat o monografie consistentă. În România a beneficiat de importante comenzi destinate spațiilor publice. Lucrări în țară: Basorelief pe fațada Operei Române din București, bustul lui Hristo Botev din Parcul Herăstrău, „Zimbrul” (sculptură în piatră inaugurată în 1969 în fața Gării Onești, mutată în sensul giratoriu de la Carom în 2012), „Maternitate” (sculptură din bronz, 1965 suspendată pe fațada Spitalului Municipal Onești), „George Enescu”, statuie de bronz la Bârlad, Statuia pictorului Ștefan Luchian, din
Ion Vlad (sculptor) () [Corola-website/Science/308985_a_310314]
-
Fostul domnitor a fost îngropat apoi într-o criptă din Biserica Bărboi. Mormântul său este acoperit de o lespede funerară de marmură albă. În partea de sus a pietrei de mormânt se află sculptată într-un cerc stema Moldovei cu zimbrul și leul familiei Sturdza; cercul cu stema este flancat la cele patru colțuri de cuvintele ""IOAN SANDU STURZA V.VD"". Mai jos, se află următoarea inscripție în limba română, cu caractere chirilice: <poem>:""Între muritorii lumii când eram și eu
Biserica Bărboi () [Corola-website/Science/310582_a_311911]
-
în acest an a fost ales ca președinte al Tinerimii artistice, funcție pe care a deținut-o până în anul 1921. Cu ocazia expoziției Tinerimii din anul 1910, artistul a avut parte de o critică elogioasă din partea lui Alexandru Tzigara-Samurcaș, O. Zimbru și mai apoi în 1912 a lui A. Jeanjaquet. Între 1911-1912, a participat la diverse expoziții cu peste 25 de lucrări și a obținut la München pentru lucrarea "Spartul horei" a doua Medalie de Aur. Un an mai tîrziu în
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
04, peirzând ambele meciuri (1-0 și 2-1). Înaintea sezonului 2003-2004, jucătorul și antrenorul secund al echipei, Emil Caras, a fost pus antrenor principal. El a dus echipa pe locul 5 în campionatul și până în semifinala Cupei Moldovei, pierdută în fața rivalei Zimbru Chișinău. În sezonul 2004-2005 Dacia s-a calificat pentru prima oară în Cupa UEFA, după ce a terminat pe locul 3. Din păcate echipa a pierdut finala Cupei Moldovei, după un meci dramatic cu Nistru Otaci. În toamna anului 2005 Dacia
FC Dacia Chișinău () [Corola-website/Science/308927_a_310256]
-
Chișinău. Maria este și patroana Mișcării „Opera Mariei" în care el personal a găsit multă lumină și mângâiere. Culoarea galbenă a stelei, precum și fondul de culoare albastră, indică cerul și măreția lui Dumnezeu, în care Maria trăiește deja. Capul de zimbru, inclus și în stema actualei Republici Moldova, indică teritoriul pentru care a fost destinat să-și exercite ministerul episcopal. Culoarea galbenă, de fond, vrea să spuna că scopul Bisericii este acela de a umple lumea cu lumină. Cele doua chei
Anton Coșa () [Corola-website/Science/308964_a_310293]
-
1874). În perioada 1874-1879 a lucrat ca publicist. Între anii 1875-1876 a redactat o revistă lunară, intitulată "Scrieri amuzante". În această perioadă, a publicat în gazetele "Femeia română" și "Telegraful" din București (1878) și în publicațiile ieșene "Steaua României" și "Zimbrul" (1979). Între 1878-1881 a lucrat ca secretar al Corpului de Portărei al Curții de Apel din Iași. Între anii 1879-1882, N. A. Bogdan a urmat cursurile Conservatorului de Muzică și Declamațiuni din Iași, absolvite cu premiul I. Începând din 1881, a
Nicolai Andriescu-Bogdan () [Corola-website/Science/310362_a_311691]
-
variate, semnate cu numele propriu sau cu pseudonimele Basile N., Cezar, Clio, Dan, Iassiensis, N. a Irinei și altele. El a colaborat la diverse ziare și reviste din țară și străinătate. El a scris la următoarele periodice românești: "Steaua României", "Zimbrul", "Liberalul", "Pactul social", "Curierul intereselor generale", "Arhiva", "Mișcarea", "Evenimentul", "Opinia", "Ecoul Moldovei", "Telegraful", "Femeia Română", "Constituționalul", "Familia", "Gazeta săteanului" din Râmnicu Sărat, "Amicul familiei" din Gherla, "Glasul Basarabiei", "Curierul Slănicului" sau "Carmen Silva". A colaborat și la periodice din străinătate
Nicolai Andriescu-Bogdan () [Corola-website/Science/310362_a_311691]
-
04%). Pentru 2,89% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Siretul de Sus a județului Roman și era formată din satele Bunghi, Pâncești, Patricheni, Poenari, Săcăleni, Tălpălăi și Zimbru, având în total 1963 de locuitori ce trăiau în 500 de case. Existau în comună patru biserici (două de zid și două de lemn) și două școli primare mixte. Anuarul Socec din 1925 o consemnează în aceeași plasă, având 2800
Comuna Pâncești, Neamț () [Corola-website/Science/310444_a_311773]
-
patru biserici (două de zid și două de lemn) și două școli primare mixte. Anuarul Socec din 1925 o consemnează în aceeași plasă, având 2800 de locuitori în satele Bunghi, Pâncești, Poenari și Tălpălăi și în cătunele Holm, Patricheni și Zimbru. În 1931, comuna și-a schimbat denumirea în "Poenari" întrucât reședința se mutase în satul Poenari. În 1950, comuna Poenari a fost transferată raionului Negrești din regiunea Iași. În 1968, ea a revenit la județul Neamț, reînființat. Comuna Pâncești în
Comuna Pâncești, Neamț () [Corola-website/Science/310444_a_311773]
-
stricta) și iarba mieilor (Festuca ovina). La peste 1900m. pajiștile sunt alcătuite din coarnă. Spre limita pădurii se dezvoltă pâlcurile de jneapăn (Pinus mugo), ienupăr (Juniperus sibirica), smirdar (Rhododendron kotschyi), afin (Vaccinium myrtillus) și merișor (Vaccinium vitis-idaea). Se remarcă prezența zimbrului (Pinus cembra), un arbore ocrotit, în Custura Mătaniei. În zona alpină și subalpină semnalăm prezența caprei negre (Rupicapra rupicapra), iar în jnepeniș, deseori întâlnim cocoșul de munte (Tetrao urogallus urogallus). Cele mai numeroase specii faunistice sunt legate de pădure. Aici
Munții Țarcu () [Corola-website/Science/304877_a_306206]
-
Kotsckyi), Azalee pitică (Loisleuria procumbes), Părușca (Festuca supina), Scrântitoare (Potentilla ternata), Afin(Vaccinium myrtillus), Merișor(Vaccinium vitis idaea). "Etajul pădurilor de molid", cuprins între 1300 și 1700 m, este alcătuit în principal din molidișuri pure (Picea abies), brad(Abies alba), zimbru(Pinus cembra), scorușul de munte (Sorbus aucuparia), socul (Sambucus racemosa), paltinul de munte(Acer pseudoplatanus). În răriștile din pădure apar: Macrișul iepurelui(Oxalis acetosella), Perișorul(Moneses uniflora), Feriga(Driopteris filix mas). "Etajul pădurilor de foioase" este alcătuit din păduri de
Munții Șureanu () [Corola-website/Science/306299_a_307628]
-
Mărului), cît și vechea extensiune a pădurilor (Dl. Runcului, Vf. Secătura, Arșița etc., cu semnificația despădurire. Mai puțin numeroase (18), cele cu semnificație zoogeografică redau mai ales fauna actuală (Dl. Ursului), dar și cea care a constituit fala Bîrgăului - faimosul zimbru. Foarte frecvente sînt oronimele cu semnificație în antroponimie (Dl. Toma, Vf. Dan, Dl Ivan, Dl. Moldovanului, Vf. Coman etc.) sau cele care consemnează momente deosebite din istoria regiunii (Dl. Tătaru, Pădurea Tătaru). Interesante sînt și topicele care reflectă poziția față de
Munții Bârgău () [Corola-website/Science/306309_a_307638]
-
Într-o proporție covârșitoare de 90 % domină solurile cambice de tip eumezobazice și mezobazice cu un conținut redus de humus (3-10 %) și o reacție slab acidă până la neutră. În răspândirea lor, ca importanță urmează podzolurile. Emblematic pentru fauna locală este zimbrul (a cărui revenire în libertate s-a produs în martie 2012) Munții sunt accesibili în principal rutier, mai putin feroviar și minim din punct de vedere aerian. Munții sunt deserviți de o rețea de drumuri construite în principal pe structura
Munții Stânișoarei () [Corola-website/Science/306306_a_307635]
-
construcție remarcabilă. Perioadă de apogeu din punct de vedere militar a atins-o în epoca lui Ștefan cel Mare. Actual după un program derulat în perioada 2007-009, sprijinit de fonduri europene, a fost reabilitata și redata circuitului turistic. Rezervatia de Zimbri - Neamț se află în nordul județului Neamț pe raza comunei Vânatori-Neamț, în apropierea DN15 și a Mănăstirii Neamț.Într-un țârc de cca. 4 ha se găsesc cele exemplareșe de zimbri care sunt găzduiți în scop turistic. Cea mai mare
Munții Stânișoarei () [Corola-website/Science/306306_a_307635]
-
a fost reabilitata și redata circuitului turistic. Rezervatia de Zimbri - Neamț se află în nordul județului Neamț pe raza comunei Vânatori-Neamț, în apropierea DN15 și a Mănăstirii Neamț.Într-un țârc de cca. 4 ha se găsesc cele exemplareșe de zimbri care sunt găzduiți în scop turistic. Cea mai mare parte se află însă în parcul de aclimatizare ce se întinde pe o suprafata împrejmuita de 180 de ha. Aici se află și un numar de trei iazuri, bogate în fauna
Munții Stânișoarei () [Corola-website/Science/306306_a_307635]
-
în parcul de aclimatizare ce se întinde pe o suprafata împrejmuita de 180 de ha. Aici se află și un numar de trei iazuri, bogate în fauna piscicola și loc de popas pentru unele specii de avifaună. Aici pe langă zimbri se mai pot întâlni: cerbi, căpriori, vulpi, bursuci, iepuri, urși, lupi și specii de avifaună. Aflată la 10-15 minute de mers de Mănăstirea Sihla, potrivit legendei în aceste locuri și-a petrecut ultima parte a vieții Sfântă Teodora. Este înconjurată
Munții Stânișoarei () [Corola-website/Science/306306_a_307635]