1,054 matches
-
Îl exclud pe Creator din ordinea Universului moral și fizic, contribuind la „Înnebunirea” credinciosului, la pierderea echilibrului său străvechi și „adaptat”. La cele ce se Întâmplă și azi În lumea noastră contemporană și nu numai În „fostele” țări comuniste: așa-zisul „triumf al rațiunii și al științei”, și poate nu e inutil de a observa că prin „rațiune” se polarizează, la modul absolut, toate facultățile umane, aruncându-se un oprobriu susținut asupra „iraționalului”, sursă a artei, literaturii, poate și a filosofiei
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
româno-francez Își frângea la propriu mâinile, plângându-se și rușinat de „lașitatea românească”, mi-am permis a-i oferi o „contra-teorie”, care, pe scurt, spunea următoarele: nu, Românii nu sunt lași, nici ardelenii, și cu atît mai puțin muntenii, așa-zișii „mitici”. Numai că noi, ardelenii, În istorie am ales „calea fățișă” de a lupta cu grofii calviniști unguri, protestând prin cărți, la Blaj, sau prin procese cprecum cele ale memorandiștilor, acceptând pușcăria politică maghiară, nici ea foarte „confortabilă”, iar „sudicii
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
sarcastice și nu rareori grosolane, scontând pe efectele cele mai simpliste și extrem de insistente, apariția unor noi corifei sau vedete - mai ales din lumea sportului „cu balonul rotund” sau a modei -, excentrizarea, aproape marginalizarea artei, literaturii, un val al așa-zișilor „tineri”, dar nu știu de ce Îmi par toți acești „tineri” locvace și suspect de siguri pe ei doar ca niște tineri, cum să le zic... „de ocazie”! Cei care s-au Întîmplat să se afle pe strada Pangrati sau pe
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
pe aceste plaiuri, umiliți netrebnic secole la rând de puterea discreționară austro-maghiară, a fost scutit de război, de „primul război” al jumătății de secol, dar fiul lui născut În ’34 a fost prins În vâltoarea celui „de-al doilea”, așa-zisul „război ideologic”, care era Într-un fel chiar și mai barbar decât primul, deoarece acest „război” voia nu numai să „extermine”, ci și să dea peste cap valorile unei națiuni care se regăsise de curând și care făcea primii pași
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
77)”> Întârzierea e din vina mea! Stimate domnule Eugen, Sunt În Fălticeni de 2 săptămâni. Și de data aceasta am venit cu un grup de amici (2 bucureșteni), atât În scopuri turistice, cât și profesionale: o lucrare privind reconsiderarea așa zisului „stil Ștefan cel Mare”, la construcții de cult, civile sau militare, la care sunt asociat. Mi-ar fi plăcut să vă pun În legătură cu unii dintre ei. Trecând și prin Suceava (pelerinaj anual obligatoriu), v am căutat și la domiciliul „civil
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
gongului de la miezul nopții, pentru a întâmpina Anul Nou, cu focuri de artificii, râuri de șampanie și explozii de confetti, cum am văzut la televizor, când se face turul revelionului pe glob. În fața aceleiași clădiri este instalat un indicator: așa-zisul Kilometru Zero - punctul simbolic de la care se măsoară distanțele tuturor drumurilor din Spania, tot de aici începându-se numărarea străzilor orașului. Descoperim în Puerta del Sol mai multe magazine cu suvenire, confecții, restaurante și baruri, precum și un uriaș store pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
de exemplu niște danezi, în nord, care nu pun nici o problemă. Sunt niște minorități-afiș, cum le numesc eu, care pot fi folosite propagandistic pentru a etala o oarecare politică minoritară. Problemele reale sunt cu totul altele, în primul rând așa-zișii Gastarbeiter, cei aduși să lucreze în Germania acum 30-40 de ani. E vorba de turci mai ales, dar au fost și destui greci, italieni și spanioli, însă aceștia, între timp, s-au integrat, făcând parte din același context creștin-european, fondul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
apoi cu cărți o pleiadă de tineri de mare talent, de vârsta mea, care s-au impus iute nu numai prin vigoarea artei lor, dar și prin faptul că îndrăzneau să spargă barierele curentului oficial și politic al vremii, așa-zisul realism-social. N. Velea, Fănuș Neagu, D.R. Popescu au fost, mai ales, pionii acestei „revolte estetice”, fapt ce le-a adus de timpuriu glorie literară, o dată cu primele culegeri de proză scurtă. În această vreme dominau romanele naturaliste de inspirație autohtonă, dar
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
28 de ani, publica două romane consistente, în care, mai ales în al doilea, Setea, are „abilitatea” să brodeze, pe canavaua cuminte a unui roman rebrenist, întreaga psihologie bolșevică: disprețul și ura față de măruntul intelectual de țară și față de așa-zisul „chiabur”, acel gospodar ce era un exemplu nu numai de bună geranță și exploatare a pământului și vitelor, dar și un model moral al satului și care le stătea ca un spin în ochii noilor ocupanți - armata bolșevică, dar și
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
experiență, adaptare - evident, o lege a speciilor animale și, după colosala descoperire a lui Darwin, aproape filozofia aplicată în multe domenii, darwinismul social, de exemplu! - și sufăr tăcut și intens de faptul că azi generațiile mai tinere se închină așa-zisului pragmatism american, priorității „obiectului” în vechea relație „subiect-obiect” și, în această prioritate, încă o dată, cum au făcut-o excesiv materialiștii marxiști, acordând o însemnătate covârșitoare mediului și capacității acestuia de a forma (și de a distruge!Ă. Totul, de aproape
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
rezistențelor” unor colegi care se opuneau în numele unei firești, poate, „lupte între generații”, dar care astfel făceau și jocul puterii. Iată, nu se pot înșela atâta vreme doi factori ce determină valoarea, la urma-urmei, în afara timpului: critica de prestigiu, așa-zisul „succes de stimă”, și publicul, cel „real”, informat și înzestrat cu simț critic, capabil de a discerne între valoare și impostură. Publicul care ne-a susținut în diferite și fantastic de variate forme, uneori, deoarece și noi îl „susțineam”, nu
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
uzină de filtrare a apei poluate, pitită îndărătul unei dune, alimentează printr-o canalizare subterană bazinele mântuitoare. Sub protectorat american (Ammanul găzduiește principala Centrală a CIA din regiune), Iordania are tot interesul să se ofere ca "răsăritul credinței creștine" pentru zișii born again ai Bible Belt. Nu e lipsită de titluri arheologice pentru așa ceva. Iar Jesus lover-ul texan care atârnă greu în balanță se poate astfel aventura fără nicio teamă de cealaltă parte a țării surori. Suntem invitați în ceva ce
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
o sută de servitori. Câteva sute de boi, cai, vaci, 1500 de oi. Plătește un administrator cu 2400 și tain care mai râdică la 1200 de lei pe an. Apoi supt administratori, contabili, ajutori de contabili, feciori boerești, chelar, așa zișii zilari etc. Servitorii de jos se tocmesc cu anul (170 de lei), tain, o piele de oae, manta, încălțări, unii și vite scutite. La vremea secerișului vin din satele mai depărtate a Dorohoiului, unde e mai deasă populația. În urma legilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
adun oastea și să merg să pun pe numitul domn în Țara Românească. Și așa am făcut îndată și am mers, eu dintr-o parte și căpitanul Craiului dintr-alta, și ne-am unit și am pus în domnie pe zisul Drăculea”. Situația politică a Moldovei nu se schimbă cu nimic în 1477. Regele polon, în loc de sprijin, trimitea oameni, care-l găseau pe voievod la Roman, ca să-i ceară jurământul de credință. Ca și în alte dați, Ștefan promitea regelui că
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
acest zlataust” pentru Ștefan voievod în mănăstirea sa Putna. Este vorba de Cuvântările Sfântului Ioan Gură de Aur, manuscris care s-a păstrat la Putna. O altă copiere se va face în 1486, aflată acum la Moscova. În același an, „zisul monah” Casian copia o Psaltire, care se află acum la Moscova. În 1470, Casian copia o Psaltire, probabil la Putna, aflată acum la Sankt Petesburg. În 1472, la Neamț, călugărul Ghervasie copia Pravila lui Matei Vlastaris, existând, așadar, o preocupare
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
când trăia, adică, așa cum spunea papa, se afla pe buzele tuturor. Faima domnului era așa de mare încât, în 1490, Jean Molinet era în stare să scrie: „Acest voievod s-a luptat într-o [singură zi] cu două oști a zisului rege Matias și a turcilor și a câștigat bătăliile”. Primele informații din care aflăm că i s-a spus cel Mare le găsim în documente scrise la puțini ani după moartea domnului. Sigismund, regele polon, într-o scrisoare trimisă papei
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
dorește să ia cuvântul față de abatere și sancțiunea propusă? Câteva minute se lăsă o liniște apăsătoare. Era evident, se aștepta poziția mea, adică trebuia să îmi asum responsabilitatea unei sancțiuni nedrepte, care marca primul pas pentru expedierea acasă a așa-zisului vinovat, sau să mă pronunț clar, fără menajamente despre interpretarea forțată a "incidentului". Am continuat, intenționat, să mă fac că stau și cuget la cele spuse în cadrul ședinței, până când ambasadorul va decide să supună la vot propunerea sa. Tovarășe diplomat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
Bucovina, agresiunile repetate ruse și sovietice împotriva românilor, toate acestea și tot ce deriva din ele erau interzise cunoașterii. Cercetătorii români nu aveau acces în arhivele Ministerului Afacerilor Externe, unde hălăduiau oamenii Anei Pauker și ai lui Mihail Roller, așa-zișii „istorici”, parașutați de la Moscova, care aveau menirea să impună, prin diferite mijloace și metode, tezele și indicațiile staliniste privind istoria României. În aria de probleme de care ne ocupăm au fost impuse și s-au vehiculat în diferite scrieri, mituri
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Sorescu, Augustin Buzura, Nicolae Breban, Eugen Simion, Al. Piru, Răzvan Theodorescu, Paul Everac și, evident, campionii adulării, Eugen Barbu, Adrian Păunescu, Corneliu Vadim Tudor. Trecând peste efemerul Emil Constantinescu, actualul prezident a avut parte la rându-i de adeziunea așa-zisului grup "elitist" care s-a făcut că nu-i bagă în seamă demagogia, spre a nu mai vorbi de izbitorul său semidoctism, formând în juru-i o stânjenitoare gardă. Frunți socotite a ilustra noblețea intelighenției s-au plecat în fața unei supreme
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
de emoție; revenindu-mi în fire, am aruncat jurnalul din mână peste el și am înaintat spre birou ca să le deschid sertarele. Reluând apoi după masă ziarul cu hârtiile compromițătoare cu tot și șezând pe fotoliu, mi-am reluat așa zisul citit al ziarului. Erau foarte curioși, găsind scrisori de la diferiți diplomați și oameni politici, dar și mai decepționați de a nu prinde nimic compromițător. „Credeam că sunt mai interesante“, îmi zise șeful. „Pe cele interesante nu le ținem la mine
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
dr. Vasile Voiculescu, poetul și pamfletarul Sandu Tudor, arhimandrit Benedict Ghiuș, fratele Andrei Scrima, profesorii teologi Ioan G. Savin, pr. Dumitru Stăniloaie, generalul prozator Constantin Manolache, mitropolitul Tit Simedrea. Treceau pragul mânăstirii și participau la întâlnirile culturale din incintă așa zisul „Cerc al ieșenilor” : profesorul universitar Neculcea, președintele Academiei Ion Simionescu, fostul primar al Iașilor C. Ifrim, generalul Manolache, scriitor, frații Ionel și Păstorel Teodoreanu, avocatul Omer Popovici, profesorul Ion Popovici, Mihail Sadoveanu, dar și Ioan Lucrețiu Patrașcanu, profesorii Mihai Ralea
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
antidemocrat". Pe aceeași temă, a naționalismului, fusese atacat, tot în Hasmonaea (februarie-martie 1924), Mitropolitul Miron Cristea, taxat drept "focar de ură și întuneric" pentru predicile sale întru apărarea țăranului român. Etc, etc. Se crease, carevasăzică, o atmosferă tensionată împotriva așa-zisului naționalism românesc, fapt ce nu putea rămâne indiferent marilor bărbați ai neamului. Octavian Goga dă răspuns acestor provocări, în paginile ziarului Țara Noastră (4 mai 1924), arătând că acuzațiile de "antisemitism și huliganism" aduse celor ce s-au ridicat în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
de cartea doctorului docent de pe vremuri, pentru că altfel l-ar fi stigmatizat fără ezitare pe nefericitul autor al Luceafărului, ca pe un veritabil bolnav mintal, suferind toată viața, "până la izbucnirea meningocefaliei", de "o maladie numită demență precoce" sau, mai popular zis, de schizofrenie, ce rezultă din "diagnosticul clinic incontestabil", din "studiul vieții și operei eminesciene". Poetul fiind așadar declarat, din capul locului, bolnav schizofren, dr. C. Vlad se ghidează în demersul său analitic după "simptomele principale ale acestui fel de turburări
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
forma efectului secundar în urma impopularei acuzări penale (separate) a trei whistleblower-i din Administrația publică, Tisdall, Willmore și Ponting. Aceasta l-a determinat pe șeful Administrației să alcătuiască o Notă de îndrumare asupra datoriilor și responsabilităților funcționarilor publici față de ministere (așa-zisul Memorandum Armstrong). Această Notă, care nu capta în întregime starea de fapt a lucrurilor, a confirmat că funcționarii publici care erau tulburați de o crise de conscience nu aveau o responsabilitate prioritară față de popor sau de Parlament. Dimpotrivă, datoria lor
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
ai unei adaptabilități ce contribuia mult la susținerea sistemului în sine. Astfel că până la începutul secolului XX, comercianți cu bucata și fabricanți ca Lipton și Lever, jurnaliști precum Harmsworth și Aitken, milionari din Africa de Sud precum Wernher, Beit și Robinson (așa-zișii Randlords 1), bancheri evrei și expatriați americani, precum Waldorf Astor, își cumpărau intrarea în societatea londoneză (Searle 1987: 12-14). Pentru cei care se învârteau în cercul celui mai sociabil dintre monarhi, Eduard VII, faptul că entuziasmul Regelui față de jocurile de
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]