9,974 matches
-
suflet nimicit cu total!”. Ruben, sub înfațișarea liniștită și blândă de dascăl, este un Mefisto care nu-și dezvăluie intențiile demonice, dar se bucură nespus când reușește inițierea eroului și-l determina pe călugăr să păcătuiască întrucât îl convinge să îndrăznească a aspira către cunoașterea absolută, adică aflarea formulelor magice pe care Dumnezeu le-ar fi rostit la Facerea lumii. Ruben iși recapătă fizionomia satanică, „se zbârci, barba-i deveni lățoasă și-n furculițe ca două barbi de țap, ochii ii
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
puternic, însă toate aceste încercari de a descifra enigma proverbului de deasupra templului divin, de a-și depași propria condiție cât și iluzia că participă alături de îngeri la armonia lumii îi dă impresia că e copărtașit creării Totului universal și îndrăznește a se socoti el însuși Absolutul „oare fără să știu nu sunt eu însumi Dumne...”. Datorită acestei cutezanțe, in răzvrătirea de arhanghel, se produce o fantastică prăbușire cosmică în abis, Dan și Maria fiind proiectați în haos, iar Pămîntul recapătându-și
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
pe care o degajează este de ordin senzual. Săruturile ei încep în aer, cu mult înainte de apropierea buzelor. Curentul care ne străbate numai ținându-ne de mână. Instinctele ei care o îndeamnă să facă gesturi pe care nu le-ar îndrăzni o femeie versată în practicile dragostei.” Intervin stereotipia și oboseala, umilințele și dorința de eliberare dintro relație devenită sterilă, acutizate de distanța fizică dintre Sandu și Dania, dar nu fără resimțirea vidului interior și a nostalgiei iubirii pierdute: „Câteodată cred
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
163 footnote> Autorul își închipuie propriile reacții în cazul morții femeii iubite, făcând variațiuni pe aceeași temă. În experimentarea unei atitudini probabile față de moarte constă gidismul lui Anton Holban. În Icoane la mormântul Irinei este experimentată altă atitudine. Eroul nu îndrăznește să mergă la înmormântarea iubitei și se gândește numai că intră în biserică în chip de geniu negru romantic, cu sabie și coif, și visează că se află la cimitir pe o noapte cu lună. Viziuni asemănătoare sunt în Halucinații
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
simbolul nestatorniciei și al afectivității ambulatorii.” <footnote Al. Protopopescu, op. cit., p. 98 footnote> Sandu din O moarte care nu dovedește nimic recurge la imaginea lui ca la o idealitate insurmontabilă: „O timiditate dezastruoasă mă oprea să fac primul pas, să îndrăznesc să mă apropii de o fată fără recomandație prealabilă și îndelungi preliminarii, timiditate care - vedeam cu ciudă - îmi întârzia planurile, însă în același timp mă și consola (...) Și exclamam ridicol-ridicol pe care-l credeam atenuat, deoarece îmi dam seama de
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
De pildă, acum îmi închipui cum ți-ai scos rochia, ciorapii, cămașa. În ce cameră, în ce stradă? ... Desigur, într-un colț mai dosnic, căci pe străzile principale vă temeați să nu vă văd. Și eu, care bănuiam totul, nu îndrăzneam să merg decât pe străzile principale, ca să nu vă întâlnesc... Un ungher din București devenea pentru un timp oribil, și apoi, pentru cine știe ce motiv pueril, mă obseda alt ungher. Sau invers, excludeam fiecare stradă în parte, și totuși știam că
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
solidaritatea, curiozitatea, responsabilitatea. Figura feminină din cultura română pe care o apreciez cel mai mult: Apreciez multe femei contemporane mie, care mi-au influențat parcursul intelectual. Nu mă voi referi însă la ele (am norocul să trăiesc între femei care îndrăznesc să gândească diferit și creativ și să-i învețe pe alții). Figura feminină din cultura română pe care o apreciez în mod deosebit este Alice Voinescu, fiindcă a îndrăznit să existe în nucleul tare al excluderii sau marginalizării, filosofia, fiindcă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
referi însă la ele (am norocul să trăiesc între femei care îndrăznesc să gândească diferit și creativ și să-i învețe pe alții). Figura feminină din cultura română pe care o apreciez în mod deosebit este Alice Voinescu, fiindcă a îndrăznit să existe în nucleul tare al excluderii sau marginalizării, filosofia, fiindcă a încercat să uite răul și să trăiască fără meschinării post-traumatice, fiindcă avea tot atâta suflet câtă minte. Și le avea din plin. Nu mi-a influențat parcursul intelectual
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
Nimeni nu-i blamează ca bărbați în legătură cu felul în care ne conduc. Dacă o femeie iese din rând (a se citi, din anonimat), ceea ce face rău este legat, în opinia publică, de însuși faptul că e femeie și că a îndrăznit să conducă sau să influențeze. În țările cu care declarăm că vrem să semănăm, lucrurile stau diferit. Femeile ocupă în proporții crescute (de la 25 la 45%), poziții profesionale, manageriale și politice înalte. Să deducem, potrivit principiului egalității formale, că româncele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
comunicat despre interzicerea accesului femeilor la învățământul militar: nimic altceva decât încă o decizie neconstituțională care rămâne fără sancțiuni; - Presa ignoră femeile în alte chipuri decât cele în care apar ca top-modele, anexe decorative, victime și autoare de delicte. Dacă îndrăznesc să devină figuri publice, în general le trece în invizibilitate. Dacă le ia în seamă, o face mai ales ca să întărească ideea rolului malefic al acestora în politică. Abaterile de la aceste practici nu sunt regula, ci excepția. În concluzie, fiindcă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
decât să existe într-o simbioză perfectă cu practicile desconsiderației. Structurile de guvernare locală și statală sunt alcătuite din bărbați în proporție de 95-97%. Lumea noastră românească este aproape exclusiv condusă de bărbați. Ea produce anticorpi puternici de câte ori o femeie îndrăznește să iasă din rând. Cum este condusă această lume, cât de eficiente sunt actele de guvernare, cât de bine trăim de pe urma lor, acestea sunt alte categorii de întrebări. Nimeni nu leagă răspunsurile negative de sexul guvernanților, decât poate dacă ei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
iasă din rând. Cum este condusă această lume, cât de eficiente sunt actele de guvernare, cât de bine trăim de pe urma lor, acestea sunt alte categorii de întrebări. Nimeni nu leagă răspunsurile negative de sexul guvernanților, decât poate dacă ei ar îndrăzni să fie femei. Curentul, 5 noiembrie, 1998 Sex și mâini, cap și mușchi. Sau despre cum arată femeile și bărbații în mass-media românească la anul de grație 2005 După ce am citit rezultatele cercetării coordonate de Laura Grünberg sub egida PNUD
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
infantilizați în sfera privată, femeile sunt cele care par dependente; - La telefon, bărbații dau informații, femeile sporovăiesc vrute și nevrute; - Ei sunt Vocea (vocea autorității), ele sunt Imaginea (imaginea răsplății); - Bărbații se mișcă rapid și energic, femeile lent și lasciv. Dacă ele „îndrăznesc” să ia viteză, capătă o imagine isterică și haotică; Ce învățăm, prin excepție, despre femei și bărbați din reclame? - Există indiscutabil un parteneriat: femeile și bărbații își beau cafeaua împreună; - Uneori bărbații îngrijesc femeile, copiii și casa; - Uneori femeile mai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
înainte de a se aprinde vîlvătăile Marii Revoluții franceze, asupra cărora a suflat puternic, întețindu-le curentul ideilor și al verbului său înflăcărat. E secolul în care lumina rațiunii face să pălească tenebrele dogmatismului medieval, iar spiritul critic și libera cugetare îndrăznesc să sfideze misticismul și ordinea teologală, căpătînd teren și înspăimîntînd." (Dumitru Isac) Rousseau s-a născut la Geneva, într-o familie mic burgheză. Tatăl și bunicul lui Jean-Jacques fuseseră ceasornicari. Familia era originară din Paris. La naștere (28 iunie 1712
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
voi putea ierta niciodată faptul că am văzut cum erau vânați oamenii în amiaza mare și nu am ripostat așa cum ar fi trebuit, convinsă că nu voi reuși să fac altceva decât să fiu călcată și eu în picioare. Am îndrăznit totuși să spun câteva cuvinte în vreme ce era hăituit un tânăr. Am întrebat ce a făcut și am înțeles că era bătut și târât la poliție pentru că un străin îl întrebase ceva și el răspunsese în limba engleză. Dar ce a
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
ceva și el răspunsese în limba engleză. Dar ce a spus am întrebat-o pe „femeia de bine” isterizată de plăcerea acestei vânători, care chema echipa de făcut ordine să-l ridice. Întâi s-a uitat revoltată la mine că îndrăznesc să vorbesc și apoi a urlat: „Dacă e cinstit, de ce n-a vorbit românește?!”, după care a adăugat: „Vezi să nu te duci și tu după el”. M-am îndepărtat îngrozită fiindcă oricum nu mai era nimic de făcut. Fusese
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
respectul nostru al tuturor și i-au pus să umble cu bâte și cu cozi de topor ca să atace femei și copii și să distrugă laboratoarele facultăților și sediile partidelor și ale redacțiilor. Nimeni (nici măcar „odiosul” și „sinistra”) nu a îndrăznit să coboare această clasă care a fost cândva în avangarda societății românești până acolo unde a fost coborâtă în aceste zile de groază. N-o spun cu patimă, ci cu tristețe, având în vedere memoria tatălui meu care a fost
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
adoptarea ei nu făcea altceva decât să mascheze un alt referendum: pe cel menit să restabilească o formă de guvernământ care la noi a făcut posibil ca o mie de oameni să fie împușcați în stradă în amiaza-mare pentru că au îndrăznit să spună că nu mai suportă. Evenimentele din 13-15 iunie - când actuala putere a chemat o parte a populației țării să lupte împotriva alteia ca într-un război civil, consolidându-și în mod cinic poziția prin această învrăjbire făcută cu ajutorul
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
ar fi făcut pentru cultură mai puțin decât cel condus de analfabetul de Dăscălescu”. (Chiar dacă hiperintelectualul și-a depus mandatul, lăsând în urma sa doar premisele create pentru bișniță și pentru un fel de cultură de piață în care atunci când cineva îndrăznește să spună adevărul este împroșcat cu noroi în toate fițuicile care nu se mai sfiiesc să facă deschis elogiul securității.) „Nu te lăsa, Petrică, tată”, era îndemnat acum un an într-o astfel de fițuică liderul nostru național, iar cel
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
deschis, tovărășește, cum știe dânsul - că, la urma urmei, morții îi aparțin și nu are nimeni voie să-l mai întrebe de ei; că, dacă va obține pentru încă patru ani mandatul și imunitatea presupusă de el, să nu mai îndrăznim să-l sâcâim cu astfel de lucruri, fiindcă se enervează și nu mai răspunde de ceea ce va face. Această întâmplare ieșită din comun, tratată cu mai mult humor decât s-ar fi cuvenit, a fost transformată, conform obiceiurilor casei, într-
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
direct - și prin ochiul la fel de implicat al lui Mircea Dinescu care fusese la Madrid după „evenimente”. Între timp, la București avusese loc contramitingul organizat de noua putere comunistă (care a fost o adevărată dezlănțuire de forțe împotriva celor ce au îndrăznit să sufle în Front), iar în străinătate fuseseră difuzate casetele cu așa-zisul proces al „odiosului” și al „sinistrei” și cu omorârea lor în ziua de Crăciun, iar impresia din primele zile se tulburase. Dar speranța disperată născută departe de
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
și lipsei de colaborare și de solidaritate, atât de prezente în cotidianul românesc natural"1234. Înstrăinarea ca fenomen social este unul dintre elementele de bază care-i determină pe români să se declare nemulțumiți de direcția în care merg lucrurile. Îndrăznim să spunem că fenomenul nu este nou, ci are rădăcini adânci, în epoca socialismului-ceaușist când totul se întâmplă în spatele unui apartament, iar nivelul de comunicare cu cel de aproape a ajuns la un minim pe fondul unei represiuni fără sfârșit
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
o spune și să-i laude metehnele de schizoidă, bătută din când în când de soț, cu țipete care se aud pe scara blocului până la parter. Românii nu-și asumă responsabilități, tocmai pentru că mereu majoritatea pedepsește întotdeauna pe cei care "îndrăznesc", pe cei care sunt dispuși să gândească și să se manifeste altfel. Poți fi orice tip de erou, în România nu vei fi niciodată decorat. Se va găsi cineva să spună că ai furat un măr când erai mic, din
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
o predilecție aparte față de el; i-a oferit o încredere specială când, la Cezareea lui Filip, i-a făcut promisiunea că-i va da cheile Împărăției cerurilor. Cum s-a comportat Petru? Cineva se poate ridica pentru a spune: a îndrăznit să îl certe pe Isus în public când a început să-și expună proiectul Său; s-a arătat insensibil față de planul lui Isus, l-a mustrat în public și I-a spus: „Niciodată nu Ți se va întâmpla așa ceva, Doamne
E Domnul!: aceasta este credinţa noastră by Carlo Maria Martini () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100981_a_102273]
-
urcat [în barcă] și a tras la mal năvodul plin cu o sută cincizeci și trei de pești mari. Și, deși erau așa de mulți, năvodul nu s-a rupt. Isus le-a zis: Veniți și mâncați! Și nici unul dintre discipoli nu îndrăznea să-l întrebe Tu cine ești? căci știau că este Domnul. Isus a venit, a luat pâinea și le-a dat-o; la fel și peștele. Aceasta a fost de acum a treia oară că Isus s-a arătat discipolilor
E Domnul!: aceasta este credinţa noastră by Carlo Maria Martini () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100981_a_102273]