12,966 matches
-
L'Hachette, Paris, 1934. Galilei, Galileo, Dialog despre ce două sisteme principale ale lumii, Editura Științifică, București, 1962. Galilei, Galileo, Dialoguri asupra științelor noi, Editura Academiei, București, 1961. Galilei, Galileo, Scrisori copernicane, Editura Humanitas, București, 2010. Garin, Eugenio, Întoarcerea filosofilor antici, Editura Omniscop, Craiova, 1998. Gaskoin, C. J. B., Alcuin: His Life and his Work, London: C.J. Clay & Sons, Cambridge University Press, 1904. Gilson, Etiene, La philososphie au Moyen Age, tome II, Payot & Cie, Paris, 1922. Ginzburg, Carlo, Istorie nocturnă, Editura Polirom
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Kant. Poezie și cunoaștere, Vasilica Cotofleac • Introducere în filosofia minții, Teodor Negru • Înțelegerea filosofiei, Yves Cattin • Jean Calvin. Providența, predestinarea și estetica simbolului religios, Mihai Androne • Lexic de filosofie, Alain Graf • Marii filosofi contemporani, Alain Graf • Marile curente ale filosofiei antice, Alain Graf • Marile curente ale filosofiei moderne, Alain Graf • Marile noțiuni filosofice 1. Cunoașterea, rațiunea, știința, Michel Coudarcher • Marile noțiuni filosofice 2. Societatea, puterea, statul, Denis Collin • Marile noțiuni filosofice 3. Justiția, dreptul, Denis Collin • Marile noțiuni filosofice 4. Metafizică
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Coudarcher • Marile noțiuni filosofice 2. Societatea, puterea, statul, Denis Collin • Marile noțiuni filosofice 3. Justiția, dreptul, Denis Collin • Marile noțiuni filosofice 4. Metafizică și religie, Yves Cattin • Marile noțiuni filosofice 5. Munca și tehnica, Denis Collin • Marile opere ale filosofiei antice, Thierry Gontier • Marile opere ale filosofiei moderne, Thierry Gontier • Marile probleme ale eticii, Christine le Bihan • Paradigme în istoria esteticii filosofice. Din Antichitate până în Renaștere, C. Aslam • Proiectele filosofiei kantiene, Viorel Cernica • Teze kantiene în arhitectură, Vasilica Cotofleac 1 Jean
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
pornește de la o întâmplare reală. Ținând seama de anumite limite ale stilului literar se poate considera anumite elemente ale romanului ca fiind veridice și luate ca atare, măcar din punctul de vedere al imaginii promovate. 75 Eugenio Garin, Întoarcerea filosofilor antici, Editura Omniscop, Craiova, 1998, p. 21. 76 Ibidem, p. 26. 77 Jakob Burckhardt, Cultura Renașterii în Italia, vol. I, Editura Meridiane, București, 2000, pp. 224-225. 78 Andrei Oțetea, Renaștere și reformă, Editura Științifică, București, 1968, p. 182. 79 Dionisie pseudo
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
și artă în gândirea Renașterii, Editura Polirom, Iași 2003, reia concepția lui Foucault și o dezvoltă susținând pulsionalitatea culturii renascentiste. 153 Jakob Burckhardt, Cultura Renașterii în Italia, Vol. I, Editura Meridiane, București, 2000, p. 216. 154 Eugenio Garin, Întoarcerea filosofilor antici, Editura Omniscop, Craiova, 1998, p. 21. 155 Ibidem, p. 18. 156 Jakob Burckhardt, Cultura Renașterii în Italia, Vol. I, Editura Meridiane, București, 2000, pp. 219-220. 157 Andre Maurois, Istoria Angliei, Editura Orizonturi, București, 1996, p. 318. 158 Eugenio Garin, op. cit
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
p. 10. 39 Bonaventura, op. cit., p. 26. 40 Nicolaus Cusanus, De docta ignoratia, apud, Octavian Nistor, Între Antichitate și Renaștere. Gândirea Evului Mediu, vol. II, Editura Minerva, București, 1984, p. 308. 41 Francis Bacon, "Cugetări si observări", în Despre întelepciunea anticilor, Editura Științifica și Enciclopedică, București, 1976, p. 265. 42 Voichita Ionescu, Dicționar latin-român, Editura Orizonturi, București, 1993. 43 A. Bailly, Dictionnaire grec-francaise, Hachet, Paris, 1997. 44 Francis Bacon, Noul Organon, I, XXXVII, Noul Organon, Editura Academiei, București, 1957, p. 41
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
trebuie să se realizeze dincolo de un conținut ideatic trecut, doar pe ceea ce era cunoscut în mod direct prin experiment științific. 73 Francis Bacon, Noul Organon, Editura Academiei, București, 1957, p. 35. 74 Francis Bacon, "Critica sistemelor filosofice", în Despre înțelepciunea anticilor, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1976, p. 321. 75 Ibidem, p. 321. 76 Francis Bacon, Noul Organon, I, III, ed. cit., p. 35. 77 Ibidem, I, I, p. 35. 78 Ibidem., I, XII, p. 37. 79 Teodor Dima, Metode inductive
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
în cunoașterea naturii a fost identificată și de Amos Funkenstein în Teologie și imaginație științifică, Editura Humanitas, București, 1998, pp. 120-137. 10 Francis Bacon, "Aforisme și sfaturi despre ajutoarele de dat minții și pentru producerea luminii naturale", în Despre înțelepciunea anticilor, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1976, p. 222. 11 Toma D'Aquino, De magistro - disertații despre adevăr, Editura Humanitas, București, 1994, pp. 143-146. 12 A. Bailly, Dictionaire grec-francaise, Hâchette, Paris, 1985, pp. 584-585. 13 Francis E. Peter, Termenii filosofiei grecești
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
emanationes (ista evim vocabula habemus, quae ad indicationem sei accedunt), invenim opus et intentio est humane scientiae". 29 Francis Bacon, Noul Organon, II, I, Editura. Academiei, București, 1957, p. 105. 30 Francis Bacon, "Despre principii și origini", în Despre înțelepciunea anticilor, ed. cit., p. 148. 31 Ibidem, p. 147. 32 Ibidem, II, XIII, p. 122. 33 Francis Bacon, "Despre principii și origini", în Despre înțelepciunea anticilor, ed. cit., p. 144. 34 Francis Bacon, Noul Organon, II, XV, ed. cit., p. 107
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Academiei, București, 1957, p. 105. 30 Francis Bacon, "Despre principii și origini", în Despre înțelepciunea anticilor, ed. cit., p. 148. 31 Ibidem, p. 147. 32 Ibidem, II, XIII, p. 122. 33 Francis Bacon, "Despre principii și origini", în Despre înțelepciunea anticilor, ed. cit., p. 144. 34 Francis Bacon, Noul Organon, II, XV, ed. cit., p. 107. 35 Ibidem, p. 132. 36 Ibidem, II, II, p. 106. 37 Ibidem, II, II, p. 106. 38 Aristotel, Metafizica, 1013 b, ed. cit., p. 168
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Francis Bacon, op. cit, II, XIII, p. 124. 74 Ibidem, II, XV, p. 132. 75 Ibidem, II, XIX, p. 136. 76 Ibidem, II, XX, p. 141. 77 Ibidem, p.135. 78 Francis Bacon, "Despre principii și origini", în Despre înțelepciunea anticilor, ed. cit., p. 143. 79 Ibidem, p. 144. 80 Francis Bacon, Noul Organon, II, XXXVIII, ed. cit., p. 178. 81 Ibidem, II, XXXIX, pp. 178-179. 82 Ibidem, II, XL, p. 180. 83 Ibidem, II, XLI, p. 187. 84 Ibidem, II
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
301. 127 Francis Bacon, Noul Organon, ed. cit., p. 57. 128 Francis Bacon, Noua Atlantida, Editura Științifică, București, 1962, p. 37. 129 Serge Hutin, Societăți secrete, Editura de Vest, Timișoara, 1992. 130 Francis Bacon, "Critica sistemelor filosofice", în Despre înțelepciunea anticilor, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1976, p. 290. 131 Umbero Eco, Pendulul lui Foucault, vol. II, Editura Pontica, Constanța, 1991, p. 45. 132 Francis Bacon, Noua Atlantida, ed. cit., p. 44. 133 Francis Bacon, Noul Organon, ed. cit., p. 35
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Pendulul lui Foucault, vol. II, Editura Pontica, Constanța, 1991, p. 45. 132 Francis Bacon, Noua Atlantida, ed. cit., p. 44. 133 Francis Bacon, Noul Organon, ed. cit., p. 35. 133 Francis Bacon, "Douăsprezece cugetări despre interpretarea naturii", în Despre înțelepciunea anticilor, ed. Cit., p. 236. 134 Francis Bacon, Noul Organon, ed. cit., p. 35. 135 Francis Bacon, Noua Atlantida, ed. cit., p. 52. 136 Ibidem, p. 62. 137 Ibidem, p. 62. 138 Ibidem, p. 72. 139 Frances Yates, Iluminismul rosecrucian, Editura
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
de națiune, din perspectiva teologiei și a metafizicii religioase, era cvasi-recurentă în perioada interbelică, aceasta fiind decelabilă la o parte însemnată a elitei: Nae Ionescu și Nichifor Crainic. Dumitru Stăniloae făcea parte din pleiada de patrologi și istorici ai creștinismului antic care-i mai cuprindea pe: Teodor M. Popescu, Ioan G. Coman, Iustin Moisescu, Dumitru Fecioru, Olimpiu Căciulă ș.a. Plecând de la ideea lui Bulgakov potrivit căreia lumea este Sofia în formă creată, teologul Dumitru Stăniloae consideră că națiunea are drept fundament
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
lor. Îngerii sunt purtătorii acestui joc de oglinzi, prin intermediul cărora se poate pătrunde în spațiul transcendenței. Modelul călugărului ca imitatio angeli devine simbolul permanent în literatura patristică 13. Problematica ontologică a imaginii se regăsește în statutul ambivalent atribuit de gândirea antică și medievală imaginii speculare care poate fi asimilată fie unei aparențe iluzorii, fie unei mimetici ontofanice. Valoarea oglinzii, hermeneutica imaginilor în oglindă ne permit să decriptăm modul în care o anumită determinare a imaginii sensibile se regăsește în proiecția ființei
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
și otrava. Asasinatul politic în Europa (1400 1800), Georges Minois Drumul României spre independență, Frederick Kellogg Dobrogea. Evoluția administrativă (1878-1913), Dumitru-Valentin Pătrașcu Electoratul din România în anii democrației parlamentare, Sorin Radu Europa monarhiei stărilor, Gheorghe Bichicean Germania. O istorie de la antici la moderni, Gheorghe Bichicean Istoria Balcanilor (vol. 1, 2), Barbara Jelavich Istoria civilizației britanice (vol. 1-5), Adrian Nicolescu Istoria fortificațiilor medievale timpurii din Transilvania, Ioan Marian Țiplic Istoria Europei (vol. 1-5), Serge Berstein, Pierre Milza Istoria evreilor din România (1866-1938
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
iudeo-creștin. De pildă, oamenii care trăiau în interiorul orizontului existențial promovat de Biblie și scrierile adiacente au trebuit să internalizeze conceptul unei divinități destul de abstracte, cel puțin în comparație cu multiplicitatea animist-panteistă a religiilor tradiționale pe care o găsim în Grecia și Roma Antică, în Africa și, practic, în tot restul lumii. Un astfel de concept radical al abstracțiunii divine a încurajat, poate chiar a declanșat, un mod de gîndire bazat pe abstracțiune. Inevitabil, a implicat și alte categorii la fel de importante. Astfel, individul, persoana
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
fie el și tatăl nostru. Eu unul, cel puțin, nu pot să separ cele două idei, democrația și tradiția; mi se pare evident că e vorba despre una și aceeași idee. Cei dispăruți vor lua parte la scrutinul nostru. Grecii antici votau cu ajutorul pietrelor; ei au să voteze cu ajutorul pietrelor de mormînt. Totul este cît se poate de regulamentar și de oficial, întrucît cele mai multe pietre funerare, ca și cele mai multe buletine de vot au pe ele o cruce". În numele optimismului, fără de care
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
decît orice dizgrație? De ce se așează el ca o cruce funerară peste toate speranțele și peste cosmosul transformat într-un mormînt viu?" Văduvit de credința salvatoare el este și rămîne un păgîn (Plumb de iarnă): ""O, vis... o, libertate..." conștiința antică, precreștină, ignora conflictul între Destin și libertate, dar la Bacovia există această antiteză dureroasă: eterna, triumfătoarea libertate pe care el nu o va ajunge vreodată și destinul fatal care l-a învins și din voința căruia nu mai poate ieși
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
vreme mă duce regretul/ Prin crînguri, pe margini de linii ferate. Arta lui Bacovia este atît de pură încît conținutul emoțional și expresia sa fuzionează: încărcătura fatidică se mulează în construcția poeziei și se repartizează în trei, așa cum cerea tragedia antică" (Svetlana Matta). Marea neputință a poetului este că nu poate să dispară, că nici moartea nu i se împlinește, asistăm la sfîrșitul continuu (vezi cartea lui Ion Caraion - de acum mai bine de trei decenii): ""cîtă vreme moartea reprezintă pericolul
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
înțeles al cuvîntului - și fără această abnegație, întregul aparat administrativ s-ar dezintegra". De la apariția statului constituțional, a democrației în genere, conducătorul politic occidental este demagogul - originea cuvîntului este grecească: demos - popor; agogeo - a conduce - era denumirea dată de Grecia antică conducătorului poporului. "Conotația peiorativă a cuvîntului nu trebuie să ne facă să uităm faptul că nu Cleon, ci Pericle a fost primul care a purtat acest nume. Neavînd nici o funcție sau avînd singura funcție conferită în urma unor alegeri, cea de
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
să ne facă să uităm faptul că nu Cleon, ci Pericle a fost primul care a purtat acest nume. Neavînd nici o funcție sau avînd singura funcție conferită în urma unor alegeri, cea de strateg suprem - celelalte funcții fiind repartizate în democrația antică prin tragere la sorți -, el conducea Adunarea Poporului, suverană în Atena. Demagogia modernă se bazează, desigur, și pe discursuri, într-o imensă măsură chiar, dacă ne gîndim la toate discursurile electorale pe care un candidat modern trebuie să le țină
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
nr. 3-4 (p. 103-136) și nr 5-6 (p. 209-228). 6 Ocupând locul vacant lăsat de Sfințescu, avansat În post de consilier tehnic pe lângă cabinet primar general. Societatea de difuziune radiotelefonică ample conferințe pe teme de arhitectură și artă românească sau antică. Planul Director de Sistematizare a fost terminat și predat către Primărie la 1 noiembrie 1934. Acesta conținea o partea scrisă, Memoriul Justificativ și 50 de planșe desenate. Planul Director de Sistematizare a fost aprobat prin Decret Regal nr. 1316 de la
Polarităţile arhitecturi by Andreea Daniela Radu (Udrea) () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92983]
-
1985, L'ideologia della seismo, Bologna, Il Mulino. În aceeași colecție, au mai apărut (selectiv): • Constituția libertății, Friedrich A. Hayek • Democrația și alternativele ei, R. Rose, W. Mishler, Ch. Haerpfer • Democrația și criticii ei, Robert A. Dahl • Despre libertate la antici și moderni, Benjamin Constant • Despre tolerare, Michael Walzer • Discurs asupra inegalității. Contractul social, Jean-Jacques Rousseau • Ingineria constituțională comparată, Giovanni Sartori • Mitul statului, Ernst Cassirer • Noua eră a inegalităților, Pierre Rosanvallon, Jean-Paul Fitoussi • Noua problemă socială, Pierre Rosanvallon • O teorie economică
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
de apariția conceptului de globalizare geopolitică, și facem această afirmație pornind de la faptul că molimele care au bântuit lumea de-a lungul veacurilor au necesitat impunerea unor politici unice în sănătate. Astfel, o epidemie de ciumă izbucnită în Egiptul antic se extinde în tot bazinul mediteranean, cuprinde Grecia și provoacă moartea lui Pericle în timp ce acesta asedia cetatea Epidaurus. Mai târziu, în anul 164 î.e.n., în provinciile romane din Siria izbucnește din nou ciuma. Molima se extinde cu repeziciune
Prelegeri academice by VASILE BURLUI () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92374]