8,377 matches
-
Godot, pentru că i se asimilează ("lumea e de-a dreapta și de-a stânga mea") și de aceea, ultima lumânare, propriul trup aprins ca un rug, este pentru "sufletul" său, și nu ca jertfă supremă pentru un Dumnezeu mort. După toate aparențele, cea de-a treia "tragedie ontologică" soresciană marchează desprinderea de problematica absurdului. Între alții, Edgar Papu nota categoric în "Vatra" (iunie, 1980) că Marin Sorescu "își dă seama că acest absurd nu este o fatalitate inexorabilă care-l apasă pe
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Matca. Deși "coconită" și singulară prin abilitatea de rememorare a fericirii intrauterine, Irina va perpetua moștenirea de filosofie stenică transmisă din generație în generație și va persevera în "lupta cu absurdul", prin procura transferată pe umerii fiului. Astfel că, în pofida aparențelor, Irina, mai mult decât Iona și Paracliserul, devine "eroul" absurd în cel mai deplin înțeles camusian. Absurdul și comicul absurdului a stârnit așadar și interesul unor scriitori remarcabili din literatura română din cea de a doua jumătate a secolului trecut
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
însuși, conștient de responsabilitatea pe care soarta i-a impus-o, hărăzindu-i un astfel de nume, îndeobște asociabil cu "pușlamaua simpatică" a "micului Paris"17, și-a jucat rolul de Mitică în deplină cunoștință de cauză, însușindu-și atât aparența de veselie iresponsabilă, specifică personajului caragialian, cât și substratul grav, misterios sau absurd al acestuia. În acest sens, destinul și comportamentul său amintesc nu doar de arhicunoscutul Mitică, ci și de varianta sa tragică, Anghelache, a cărui tulburătoare și enigmatică
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
și coborându-se apoi în mâini, cu o iuțeală vertiginoasă, pe o scară mobilă de lemn, la capătul căreia își rezuma rezultatul observărilor sale în afară."81 Deși nu atât de străvezie, ca în relația extraconjugală a lui Stamate, sub aparența absurdului din ritualul posesiunii, alegoria actului sexual ascunde asemenea întunericului nopții și rușinoasa pățanie a diavolului din povestirea Calul dracului, al cărei comic reiese din discrepanța dintre aparența de fragilitate și epuizare a bătrânei cerșetoare și nebănuita ei "virilitate" care
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
nu atât de străvezie, ca în relația extraconjugală a lui Stamate, sub aparența absurdului din ritualul posesiunii, alegoria actului sexual ascunde asemenea întunericului nopții și rușinoasa pățanie a diavolului din povestirea Calul dracului, al cărei comic reiese din discrepanța dintre aparența de fragilitate și epuizare a bătrânei cerșetoare și nebănuita ei "virilitate" care-l vlăguiește pe Prichindel. Sub învelișul incontestabil de onorabil al fantasticului de tip folcloric, textul caragialian dezvăluie o surprinzătoare scenă erotică 82, perfect camuflată prin metafora călătoriei nocturne
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
parodierii sale pentru că sunt mai mult decât "mofturi", sunt chiar percepute drept "inutile", fără rost și fără sens, așadar esențial absurde. În timp ce Caragiale sancționează parodic întotdeauna exagerarea, excesul, deplasările necontrolate pe verticala bunului simț și a bunului gust, discrepanțele între aparențe și esențe, Urmuz exagerează prin parodierea banalului, a locului comun, a aplatizarii limbajului sufocat de clișee, a discursului încorsetat în chingile inutile ale logicii și ale verosimilității. Dacă marele dramaturg parodia excesul de formă, brodând pe schema stereotip nesfârșite cascade
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
și artistic. În primul rând comicul absurdului, ca procedeu predilect de antiiluzionare și atenționare asupra nonsensului pervaziv în toate, precum și identitățile subterane de la nivelul tipologiei și al tematicii, pledează pentru această congeneritate literară. În plus, această apropiere, perfect justificată, în ciuda aparenței de maximă discrepanță între forma, conținutul, mesajul sau valoarea 158 operelor, îi avantajează pe ambii autori deopotrivă. Verigi în lanțul genealogic al literaturii române a absurdului, Caragiale, Urmuz și Eugen Ionescu se definesc unii prin ceilalți ca într-o ecuație
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
accesului la metafizică și transcendență, al mesianismului. Paralelismul între cei doi poli ai spiritualității românești a fost adesea dus la extrem, perechile de opoziții fiind, de regulă în defavoarea caragialismului. Dan C. Mihăilescu inventaria o serie de astfel de dihotomii în aparență juste: "introvertire/ extravertire, sublimul utopiei/ grotescul ei, hamletismul/molierismul, idealismul luptător/realismul placid, melancolia cu accente violente/sarcasmul cu accente de jubilație bonomă, activismul coleric/ flegmatismul pragmatic, himericul și exaltarea/ caricaturalul etc."4 În privința existenței unui manifest literar care să
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
80 Idem, p. 20. 81 Idem, p. 18. 82 Florin Manolescu dezvăluie, deasemenea, ca strategie a acestui text caragialian, dublarea palierelor de interpretare: "În această ipostază "de la miezul nopții", al doilea cuplu practică până în zorii zilei un joc care in aparența este fabulos, dar care poate fi interpretat în planul absent al "palimpsestului", ca alegorie a unui joc erotic interzis." în Caragiale și Caragiale.Jocuri cu mai multe strategii, ed. cit., p. 188. 83 I. L. Caragiale, Opere,III, Nuvele, povestiri, amintiri
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
venit pe cap de locuitor, stau țările industriale, iar pe treapta cea mai de jos a scării se regăsesc țările agricole. Această comparație s-a putut face Încă din prima jumătate a secolului al XVII-lea. Sectorul construcțiilor industriale, În aparență mai puțin spectaculos pentru creația de arhitectură În general, beneficiază de un impuls creator important. Progresul tehnologic are În permanență o influență notabilă În modul de conformare a acestui tip de clădiri. Marii industriași, dornici de a beneficia de spații
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
va fi de la ușor la profund dizarmonic, având un raport supraunitar între segmentul superior și segmentul inferior al corpului . în general, axa longitudinală este mai afectată decât axa transversală, ceea ce dă uneori pacientei cu sindrom Turner un aspect particular, dând aparența unor umeri mai lați, a areolelor mamare îndepărtate și a toracelui în scut (planșa 31, în dreapta imaginii). Deseori, pacientele au cubitus valgus de diverse intensități (planșa 32) și prezintă o incidență crescută a luxației congenitale de șold. Ele au frecvent
Tulburările de creștere: ghid de diagnostic și tratament by Dumitru Brănișteanu () [Corola-publishinghouse/Science/92272_a_92767]
-
dimensiuni mici (acromicrie, în contrast cu acromegalia: extremitățile faciale și ale membrelor sunt mari, cauzate de excesul, de obicei tumoral, de GH). Ies în evidență de multe ori piramida nazală mică și bosele frontale incomplet dezvoltate, în contrast cu craniul normal dezvoltat, dând uneori aparența unei false hidrocefalii . Faciesul infantil al nanicului hipofizar, însoțit de întârzierea declanșării pubertății fac ca observatorul să-i subevalueze vârsta cronologică. La vârste mai mature, infantilismul faciesului este însoțit de o îmbătrânire prematură, din cauza insuficienței hormonilor sexoizi, îmbrăcând aspectul de
Tulburările de creștere: ghid de diagnostic și tratament by Dumitru Brănișteanu () [Corola-publishinghouse/Science/92272_a_92767]
-
au pentru a compensa handicapul statural. La polul opus, alți nanici hipofizari dovedesc imaturitate în dezvoltarea lor psihologică, încercând să își mențină statutul de copil cu care se identifică. în plus, slăbiciunea musculară asociată deficitului de IGF-I poate da aparența unei insuficiente dezvoltări motorii la vârste mici, ceea ce poate accentua inclusiv impresia de retard de dezvoltare mintală. La această impresie poate contribui și disproporția dintre masivul facial și cutia craniană, care poate sugera în mod eronat existența unei hidrocefalii. Nu
Tulburările de creștere: ghid de diagnostic și tratament by Dumitru Brănișteanu () [Corola-publishinghouse/Science/92272_a_92767]
-
Davey și al lui Vittorio Gregotti, caracteristicile culturii arhitecturale și comunicaționale contemporane pentru a identifica și a ne detașa de rolurile „spectaculare― aleimaginii În accepțiunealui Guy Debord. Ulterior vom efectua clarificări asupra ideii adevărului fotografic 156 relaționat tratării fotografice a aparențelor, alături de Fred Ritchin, Martha Rosler, Jean Baudrillard, André Bazin, Roger Scruton și Kendall Walton, pentru a demonstra că manipularea imaginii, independentă de revoluția digitală, are o funcție etică atunci cândeste acordată dezvăluirii realităților de substrat. Beneficiind de clarificări În direcțiile
Polarităţile arhitecturi by Mărgulescu Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92985]
-
fotografiei este o istorie a manipulărilor „adevărului― fotografic determinată nu atât de tehnologiile analoagă sau digitală, ci de specificitatea lumii capitaliste care prin 160 producția de masă și prin accentul pus pe consum Încurajează cu mult Înainte de digitalizarea tehnicii, primatul aparenței În detrimentul fondului său, adică primatul semnificantului asupra semnificatului. De fapt, intertextualitatea imaginii fotografice nu este o noutate adusă de digitalizare, ci de interconectivitatea lumii moderne transmisă și celei postmoderne. Tehnica digitală are rolul de a extinde considerabil scara circulației imaginii
Polarităţile arhitecturi by Mărgulescu Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92985]
-
comunicării și scării mondialității acesteia. Disimularea este pretenția de a nu avea ceea ce ai, iar simularea este pretenția de a avea ceea ce de fapt, nu ai. Mai mult decât atât, imaginea poate fi de trei feluri În raport cu referențialitatea sa: buna aparență În care ea revelă o realitate profundă, reaua aparență care maschează sau alterează o realitate profundă, aparența virtuală În careimaginea Își păstrează exact acceeași formă, dar nu mai există referință, imaginea fiind realitatea Însăși. Este de observat În mod evident
Polarităţile arhitecturi by Mărgulescu Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92985]
-
a nu avea ceea ce ai, iar simularea este pretenția de a avea ceea ce de fapt, nu ai. Mai mult decât atât, imaginea poate fi de trei feluri În raport cu referențialitatea sa: buna aparență În care ea revelă o realitate profundă, reaua aparență care maschează sau alterează o realitate profundă, aparența virtuală În careimaginea Își păstrează exact acceeași formă, dar nu mai există referință, imaginea fiind realitatea Însăși. Este de observat În mod evident că buna aparență este cazul ideal al reprezentării adevărului
Polarităţile arhitecturi by Mărgulescu Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92985]
-
pretenția de a avea ceea ce de fapt, nu ai. Mai mult decât atât, imaginea poate fi de trei feluri În raport cu referențialitatea sa: buna aparență În care ea revelă o realitate profundă, reaua aparență care maschează sau alterează o realitate profundă, aparența virtuală În careimaginea Își păstrează exact acceeași formă, dar nu mai există referință, imaginea fiind realitatea Însăși. Este de observat În mod evident că buna aparență este cazul ideal al reprezentării adevărului fotografic, dar această categorie poate fi nuanțată. De
Polarităţile arhitecturi by Mărgulescu Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92985]
-
ea revelă o realitate profundă, reaua aparență care maschează sau alterează o realitate profundă, aparența virtuală În careimaginea Își păstrează exact acceeași formă, dar nu mai există referință, imaginea fiind realitatea Însăși. Este de observat În mod evident că buna aparență este cazul ideal al reprezentării adevărului fotografic, dar această categorie poate fi nuanțată. De exemplu, o imagine realist - exhaustivă ar putea fi considerată atât de specialiști cât și de laicii domeniului fotografic, o bună aparență prin faptul că nu manipulează
Polarităţile arhitecturi by Mărgulescu Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92985]
-
În mod evident că buna aparență este cazul ideal al reprezentării adevărului fotografic, dar această categorie poate fi nuanțată. De exemplu, o imagine realist - exhaustivă ar putea fi considerată atât de specialiști cât și de laicii domeniului fotografic, o bună aparență prin faptul că nu manipulează, nu alterează, ci redă fidel realitatea. Aceasta ar fi și opinia automatistă alui André Bazin. Dar judecând după criteriile lui Debord sau după cele ale lui Baudrillard, există un risc al aparenței de a induce
Polarităţile arhitecturi by Mărgulescu Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92985]
-
fotografic, o bună aparență prin faptul că nu manipulează, nu alterează, ci redă fidel realitatea. Aceasta ar fi și opinia automatistă alui André Bazin. Dar judecând după criteriile lui Debord sau după cele ale lui Baudrillard, există un risc al aparenței de a induce o stare de autosuficiență, risc nu neapărat ontologic, ci decurgând din caracteristicile lumii contemporane de a funcționa ca spectacol. Imaginea realist-exhaustivă poate fi aparent o bună aparență, dar contextualizată În fenomenul media global, poate fi de fapt
Polarităţile arhitecturi by Mărgulescu Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92985]
-
sau după cele ale lui Baudrillard, există un risc al aparenței de a induce o stare de autosuficiență, risc nu neapărat ontologic, ci decurgând din caracteristicile lumii contemporane de a funcționa ca spectacol. Imaginea realist-exhaustivă poate fi aparent o bună aparență, dar contextualizată În fenomenul media global, poate fi de fapt o rea aparență sau chiar o virtualitate. Raportareala relația dintre fotografie și calitatea „adevărată― sau iluzorie a reprezentării subiectului său, nu este un scop În sine. Martha Rosler (Lister 2002
Polarităţile arhitecturi by Mărgulescu Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92985]
-
induce o stare de autosuficiență, risc nu neapărat ontologic, ci decurgând din caracteristicile lumii contemporane de a funcționa ca spectacol. Imaginea realist-exhaustivă poate fi aparent o bună aparență, dar contextualizată În fenomenul media global, poate fi de fapt o rea aparență sau chiar o virtualitate. Raportareala relația dintre fotografie și calitatea „adevărată― sau iluzorie a reprezentării subiectului său, nu este un scop În sine. Martha Rosler (Lister 2002: 337) susține că miza fotografiei nu se raportează la calitatea reprezentării aparențelor realității
Polarităţile arhitecturi by Mărgulescu Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92985]
-
rea aparență sau chiar o virtualitate. Raportareala relația dintre fotografie și calitatea „adevărată― sau iluzorie a reprezentării subiectului său, nu este un scop În sine. Martha Rosler (Lister 2002: 337) susține că miza fotografiei nu se raportează la calitatea reprezentării aparențelor realității , ci la modul În care le poate depăși accesând substraturile acesteia . În acest caz, fotografia ar reda un adevăr esențial și foarte probabil, ar căpăta o formă de expresie manipulată capabilă să depășească barierele aparențelor. Urmând această direcție de
Polarităţile arhitecturi by Mărgulescu Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92985]
-
raportează la calitatea reprezentării aparențelor realității , ci la modul În care le poate depăși accesând substraturile acesteia . În acest caz, fotografia ar reda un adevăr esențial și foarte probabil, ar căpăta o formă de expresie manipulată capabilă să depășească barierele aparențelor. Urmând această direcție de gândire, putem afirma că realismul fotografic poate fi fără miză În raport cu realitatea, el putând aborda doar aparențele saleiluzorii. Un interesant exemplu de non-realism formal și de realism de fond, poate fi cel al fotomontajului dadaist , aparent
Polarităţile arhitecturi by Mărgulescu Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92985]