8,414 matches
-
Răspunsuri către Talasie, rp. 63, în Filocalia..., vol. III, p. 366, 367, 368) „... sobornicească 99 și apostolească Biserică ...” „... Să respecte și pe episcop, care este chip al Tatălui, iar pe preoți ca pe sobor al lui Dumnezeu și adunare a Apostolilor. Fără de aceștia nu se poate vorbi de Biserică. Sunt convins că despre acestea și voi gândiți la fel”. (Sf. Ignatie Teoforul, Epistole, (către tralieni), cap. III, 1-2, în PSB, vol. 1, p. 204) „Căci de fapt merită să fie socotită
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
oameni care au trăit viață de sfințenie”. (Sf. Vasile cel Mare, Epistole, epistola 160, II, în PSB, vol. 12, p. 348) „... Predania cea de la început și învățătura și credința Bisericii universale, pe care a dat-o Domnul, au propovăduit-o apostolii și au păzit-o Părinții. Pe ea s-a întemeiat Biserica 100 și cel ce cade din ea nu mai este și nu se mai numește creștin”. (Sf. Atanasie cel Mare, Epistola Întâia către Serapion, Episcopul de Thmuis, Împotriva celor
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
și nu se mai numește creștin”. (Sf. Atanasie cel Mare, Epistola Întâia către Serapion, Episcopul de Thmuis, Împotriva celor care hulesc și spun că Duhul Sfânt este creatură, XXVIII, în PSB, vol. 16, p. 58) „Iar voi, rămânând pe temelia apostolilor și ținând predaniile Părinților”. (Sf. Atanasie cel Mare, Epistola despre sinoadele ce s-au ținut la Rimini în Italia și la Seleucia în Isauria, XLIX, în PSB, vol. 16, p. 166) „Domnul așa a învățat; apostolii au propovăduit, părinții au
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
voi, rămânând pe temelia apostolilor și ținând predaniile Părinților”. (Sf. Atanasie cel Mare, Epistola despre sinoadele ce s-au ținut la Rimini în Italia și la Seleucia în Isauria, XLIX, în PSB, vol. 16, p. 166) „Domnul așa a învățat; apostolii au propovăduit, părinții au păstrat, mucenicii au întărit”. (Sf. Vasile cel Mare, Omilii și cuvântări, omilia a XXIV-a, VI, în PSB, vol. 17, p. 595) 99 Biserica este sobornicească, adică desăvârșită, caracterizată prin deplinătate și universalitate (καθολικη înseamnă în
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Omilii și cuvântări, omilia a XXIV-a, VI, în PSB, vol. 17, p. 595) 99 Biserica este sobornicească, adică desăvârșită, caracterizată prin deplinătate și universalitate (καθολικη înseamnă în grecește deplinătate și universalitate); ea păstrează întreagă învățătura Mântuitorului Hristos, a Sfinților Apostoli și a Sfinților Părinți de la cele șapte Sinoade (Soboare) Ecumenice - n.n. 100 Tâlcuirea Pr. Stăniloae: În vremea sfântului Atanasie se știa care e tradiția ce vine de la Domnul prin apostoli și Părinții Bisericii. Ea era criteriul adevărului, pentru că venea de la
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
și universalitate); ea păstrează întreagă învățătura Mântuitorului Hristos, a Sfinților Apostoli și a Sfinților Părinți de la cele șapte Sinoade (Soboare) Ecumenice - n.n. 100 Tâlcuirea Pr. Stăniloae: În vremea sfântului Atanasie se știa care e tradiția ce vine de la Domnul prin apostoli și Părinții Bisericii. Ea era criteriul adevărului, pentru că venea de la Hristos. Era învățătura Lui păstrată în continuitate neîntreruptă. Pe ea se întemeiază până azi Biserica și aceasta înseamnă că se întemeiază pe Hristos Dumnezeu. Mai bine știa sfântul Atanasie, născut
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Maxim Mărturisitorul, Epistole, Partea a Doua, Scrieri, 6, în PSB, vol. 81, p. 223) „Mai întâi și mai presus de toate însă să-și îngrădească sufletul cu dreapta credință, potrivit cu dumnezeieștile dogme ale Bisericii sobornicești, primite de la propovăduitorii de Dumnezeu apostoli și de la Sfinții Părinți. Căci cei ce viețuiesc așa, multă răsplată vor avea, viață fără de sfârșit și casă nesurpată la Tatăl, la Fiul și la Duhul Sfânt, dumnezeirea cea de o ființă și în trei ipostasuri”. (Teodor al Edessei, Una
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
stromata a VII-a, cap. XVII, 107.3.-107.6., în PSB, vol. 5, p. 544-545) „Într-adevăr, dacă am încerca o explicare verosimilă a întemeierii și formării Bisericii creștine, atunci va trebui să spunem că nu este plauzibil ca apostolii lui Iisus, oameni fără carte și simpli (Fap. 4, 23), să se fi încurajat și să se fi hotărât prin altceva să vestească oamenilor învățătura lui Hristos decât prin puterea încredințării lor și prin harul care însoțea cuvintele lor, care
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
cele în care fuseseră crescuți”. (Origen, Contra lui Celsus, cartea a VIII-a, cap. XLVII, în PSB, vol. 9, p. 543) „Dar pentru că e atât de neclătinată clădirea, pentru că e atât de nesfărâmat zidul, să vedem cum i-au pus apostolii temeliile, cât de adânc au săpat ca să fie clădirea de neclintit. N-au săpat adânc! N-au avut nevoie de atâta osteneală. De ce? Pentru că au găsit temelie veche, temelia proorocilor. După cum un om care vrea să-și zidească o casă
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
-și zidească o casă foarte mare, dacă găsește în pământ o temelie veche, tare, de nesfărâmat, nu strică temelia aceea, nici nu mișcă pietrele, ci lasă temelia să stea nemișcată și așază pe ea clădirea cea nouă, tot așa și apostolii, vrând să zidească această mare clădire, Biserica aceasta care-i ridicată în întreaga lume, n-au săpat adânc, ci găsind temelie veche, cea pusă de prooroci, n-au stricat-o, n-au mișcat zidirea și învățătura, ci au lăsat-o
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
pus temelia. Dar să vedem cum a pus temelia! Am pus-o, spune el, peste altă temelie veche, pe temelia proorocilor. De unde știm asta? Nu mai sunteți străini, spune el, ci împreună cetățeni cu sfinții, deasupra fiind zidiți pe temelia apostolilor și a proorocilor. Ai văzut temelie și temelie; una a proorocilor, cealaltă a apostolilor, așezată deasupra celeilalte. Și, într-adevăr, e de mirare că n-au venit apostolii după prooroci îndată, ci după multă curgere de vreme. Pentru ce? Zidarii
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
peste altă temelie veche, pe temelia proorocilor. De unde știm asta? Nu mai sunteți străini, spune el, ci împreună cetățeni cu sfinții, deasupra fiind zidiți pe temelia apostolilor și a proorocilor. Ai văzut temelie și temelie; una a proorocilor, cealaltă a apostolilor, așezată deasupra celeilalte. Și, într-adevăr, e de mirare că n-au venit apostolii după prooroci îndată, ci după multă curgere de vreme. Pentru ce? Zidarii cei meșteri fac tot așa. După ce-au pus temelia, nu încep îndată clădirea
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
spune el, ci împreună cetățeni cu sfinții, deasupra fiind zidiți pe temelia apostolilor și a proorocilor. Ai văzut temelie și temelie; una a proorocilor, cealaltă a apostolilor, așezată deasupra celeilalte. Și, într-adevăr, e de mirare că n-au venit apostolii după prooroci îndată, ci după multă curgere de vreme. Pentru ce? Zidarii cei meșteri fac tot așa. După ce-au pus temelia, nu încep îndată clădirea, pentru ca nu cumva, fiind zidăria temeliei proaspătă și slabă, să nu poată ține greutatea
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
așa a făcut și Hristos: a lăsat să se întărească bine temelia proorocilor în sufletele ascultătorilor, să se întărească învățătura lor; când a văzut că dogmele cele sfinte sunt întărite ca să poată ține cugetarea cea nouă, atunci a trimis pe apostoli, care pe temelia proorocilor au ridicat zidurile Bisericii. De aceea și apostolul n-a spus: fiind zidiți pe temelia apostolilor, ci 108 deasupra fiind zidiți, adică zidiți peste ceva”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilie la titlul Faptelor apostolilor, (La
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
proorocilor în sufletele ascultătorilor, să se întărească învățătura lor; când a văzut că dogmele cele sfinte sunt întărite ca să poată ține cugetarea cea nouă, atunci a trimis pe apostoli, care pe temelia proorocilor au ridicat zidurile Bisericii. De aceea și apostolul n-a spus: fiind zidiți pe temelia apostolilor, ci 108 deasupra fiind zidiți, adică zidiți peste ceva”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilie la titlul Faptelor apostolilor, (La începutul Faptelor Apostolilor - II), în vol. Omilii la săracul Lazăr. Despre soartă
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
lor; când a văzut că dogmele cele sfinte sunt întărite ca să poată ține cugetarea cea nouă, atunci a trimis pe apostoli, care pe temelia proorocilor au ridicat zidurile Bisericii. De aceea și apostolul n-a spus: fiind zidiți pe temelia apostolilor, ci 108 deasupra fiind zidiți, adică zidiți peste ceva”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilie la titlul Faptelor apostolilor, (La începutul Faptelor Apostolilor - II), în vol. Omilii la săracul Lazăr. Despre soartă și Providență..., p. 313-317) „... mărturisesc un Botez spre
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
pe apostoli, care pe temelia proorocilor au ridicat zidurile Bisericii. De aceea și apostolul n-a spus: fiind zidiți pe temelia apostolilor, ci 108 deasupra fiind zidiți, adică zidiți peste ceva”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilie la titlul Faptelor apostolilor, (La începutul Faptelor Apostolilor - II), în vol. Omilii la săracul Lazăr. Despre soartă și Providență..., p. 313-317) „... mărturisesc un Botez spre iertarea păcatelor ...” „(Botezul - n.n.) se numește baie, pentru că suntem curățiți de păcate; se numește harismă, pentru că ni se șterg
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
temelia proorocilor au ridicat zidurile Bisericii. De aceea și apostolul n-a spus: fiind zidiți pe temelia apostolilor, ci 108 deasupra fiind zidiți, adică zidiți peste ceva”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilie la titlul Faptelor apostolilor, (La începutul Faptelor Apostolilor - II), în vol. Omilii la săracul Lazăr. Despre soartă și Providență..., p. 313-317) „... mărturisesc un Botez spre iertarea păcatelor ...” „(Botezul - n.n.) se numește baie, pentru că suntem curățiți de păcate; se numește harismă, pentru că ni se șterg pedepsele pentru păcate; se
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
ranei poți măsura și adâncimea ei; căci după 112 pătrunderea adâncă a fierului se poate vedea măsura ranei în care a încăput o mână omenească. Or, dacă acest om a înviat, poți înțelege ușor de ce pe bună dreptate a întrebat Apostolul (I Cor. 15, 12): dacă se propovăduiește că Hristos a înviat din morți, cum zic unii dintre voi că nu este înviere a morților?” (Sf. Grigorie de Nyssa, Despre facerea omului, cap. XXV, în PSB, vol. 30, p. 71) „Recunoaștem
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
viețile lor. Odată începută activitatea misionară, cei doi propovăduitori au adunat în jurul lor numeroși discipoli. Diferența e că anturajul celor doi a depins în bună parte de statutul lor social. Discipolii apropiați ai lui Buddha proveneau din familii nobile, în timp ce Apostolii lui Iisus erau ca și El oameni simpli. Atât Buddha cât și Iisus au utilizat în predicile lor în mod frecvent parabolele. Este celebră de exemplu parabola săgeții, prin care Buddha a încercat să sugereze preocuparea necesar constantă a omului
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
Este celebră de exemplu parabola săgeții, prin care Buddha a încercat să sugereze preocuparea necesar constantă a omului pentru eliberare și îndepărtarea tuturor acelor activități și gânduri care nu au acest scop. Mântuitorul Hristos vorbea adesea mulțimilor și mai ales Apostolilor Săi prin pilde. Acestea erau mici istorisiri fictive, dar verosimile, luate din viața de zi cu zi, prin care, cu ajutorul unor comparații sau asemănări, se împărtășeau anumite învățături de credință și de morală. Pildele sau parabolele erau mai apropiate de
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
să nu stimuleze orgoliul și să nu-i abată pe discipoli de pe calea urmată, Iluminatul a interzis etalarea puterilor miraculoase (siddhi , păli: iddhi ). În ceea ce-l privește pe Iisus, El a săvârșit numeroase minuni și a dăruit această putere și Apostolilor Săi. Mântuitorul a vindecat bolnavi, orbi, ologi, muți, demonizați și a înviat morți. Același lucru l-au făcut și Apostolii, mai ales Petru și Pavel. În creștinism minunile au un unic scop, acela de a ajuta pe alții și de
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
siddhi , păli: iddhi ). În ceea ce-l privește pe Iisus, El a săvârșit numeroase minuni și a dăruit această putere și Apostolilor Săi. Mântuitorul a vindecat bolnavi, orbi, ologi, muți, demonizați și a înviat morți. Același lucru l-au făcut și Apostolii, mai ales Petru și Pavel. În creștinism minunile au un unic scop, acela de a ajuta pe alții și de aceea sunt permise. Buddha nu pretinde că propovăduiește o doctrină originală. El repetă de nenumărate ori că urmează „calea veche
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
Schimbați-vă mintea, căci s-a apropiat împărăția cerurilor” (Matei, 5, 17). Atât Iluminatul cât și Mântuitorul au propovăduit o egalitate socială între oameni. Primul a condamnat sistemul castelor, iar al doilea a recomandat punerea în comun a averilor discipolilor. Apostolii, și în general ucenicii lui Iisus, au aplicat în primele comunități creștine această regulă, care însă nu era menită să dureze. Punerea în comun a averilor s-a dovedit o naivitate, care ignoră firea umană, înclinată în mod natural spre
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
și să preia conducerea comunității. Devadatta a fost chiar supranumit „Iuda al buddhismului”. Iluminatul moare înconjurat de discipolii săi și le lasă acestora Legea (dharma), dar nu mai poate fi cu ei. Iisus moare răstignit, aproape singur și părăsit de Apostoli. Le lasă și El ucenicilor Legea Sa, însă învie, apoi se înalță la ceruri și îi încurajează spunându-le că va fi întotdeauna cu ei. 3. Contururi religioase în istorie În comunitatea buddhistă, există trei elemente fundamentale numite „Giuvaeruri”: Buddha
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]