9,571 matches
-
a ridicat în 1946 o clopotnița din piatră cu dimensiunea de 5m/5m, care deține 4 clopote datate la 1797, 1799, 1884 și unul nedatat (probabil la fel de vechi că primele două). Casă parohiala a fost construită în anul 1911 din cărămidă, acoperită cu țigla, compusă din 6 camere. Între preoții parohi care au slujit bisericii sunt amintiți Mihai Bendevschi, Vasile Turtureanu și Vasile Onica. Prima școală din satul Calafindești apare în anul 1875 în locuința gospodarului Poclitar Irimie, pentru că un edificiu
Comuna Calafindești, Suceava () [Corola-website/Science/301937_a_303266]
-
se înfigeau în pământ două rânduri de țăruși din lemn, între care se băga lut amestecat cu paie). Abia după cel de-al Doilea Război Mondial, satul Câmpu Părului se dezvoltă cu adevărat, aproape toți locuitorii făcându-și case din cărămidă. În jurul anului 1965, satul a fost electrificat parțial. Electrificarea completă a avut loc cu puțin înainte de sfârșitul lui 1989. Astăzi, conform ultimului recensământ, satul Câmpu Părului, numără aproximativ 370 de locuitori, ce trăiesc în aproximativ 200 de case. Principala ocupație
Câmpu Părului, Olt () [Corola-website/Science/301958_a_303287]
-
variate păduri de ulm și salcâm ce au oferit locuitorilor combustibilul necesar focului cât și material de construcții,pe lângă posibilitatea agricolă în special viticola.in localitate există doar case din lemn încheiate,nici macar bătute în cuie,întărite cu armatura de cărămidă sau ciment,nu există case de paianta sau de alte materiale nerezistente.clima zonei dominată de vânturi foarte puternice nu permite folosirea unor materiale slabe.biserica satului9cu hramul sfântă Parascheva) este declarată monument national.este o biserică mică cu o
Dienci, Olt () [Corola-website/Science/301972_a_303301]
-
Într-o poiană aflată în pădure, boierul Lupu Răftivanu a construit un han care a dispărut odată cu apariția căii ferate ce face legătura între Pașcani și Suceava. Pe la anul 1850 hanul de aici a fost reconsolidat cu piatră și cu cărămidă și acoperit cu țiglă. De existența lui sunt legate și câteva povestiri care vorbesc de haiduci, potere și locuri de tabere. După Revoluția din decembrie 1989, ultimele ruine ale hanului au dispărut, fiind probabil luate de către țăranii care-și construiau
Poiana (Dolhasca), Suceava () [Corola-website/Science/301985_a_303314]
-
rotunde, necioplite, încheiate, care numai pe interior se tencuiau cu humă, care se văruia. Se compuneau din tindă, celar, cameră de locuit, prispă și chipeng sau magazie. După războaie, tipologia caselor s-a schimbat începând să apară casele construite din cărămidă, acoperite cu țiglă. Populația în marea majoritate este băștinașă, familiile venite în localitate fiind puține. În cele trei sate au funcționat și funcționează câte o școală generală, încă dinaintea războaielor mondiale; de asemenea, câte o biserică și un cămin cultural
Comuna Boișoara, Vâlcea () [Corola-website/Science/301989_a_303318]
-
fonduri s-au strâns la bâlciul de Sf. Mărie pe data de 15 august 1905 din satul Pojogi, sat reședința de comună de care a aparținut satul până când a fost trecut alături de satul Pojogi la comună Stroești în anul 1946 ..cărămidă s-a făcut în cuptoare chiar în curtea bisericii iar tâmplăria s-a realizat manual de meșterii localnici Constantin Ciocu, Solomon Dumitru(Somolica) și Constantin Petrescu. În curtea bisericii se află o cruce de piatră inscripționata cu litere chirilice datata
Cireșu, Vâlcea () [Corola-website/Science/302002_a_303331]
-
palisadă, lat la bază de cca. și cu o înălțime de , care proteja partea superioară a dealului, platoul și terasele. Pe platou se află urmele a două turnuri-locuință, construite, la bază, cu temelii de piatră și în partea superioară din cărămizi (chirpici). O scară monumentală, din piatră fasonată, lată de , ducea la unul dintre aceste turnuri. Pe laturi era prevăzută cu jgheaburi pentru scurgerea apei, iar în față cu o poartă de lemn. Cetatea de la Costești a fost reședința unora dintre
Fortărețe dacice din Munții Orăștiei () [Corola-website/Science/296766_a_298095]
-
predat în mod festiv în fața întregii populații acest prim utilaj membrilor formației. Tot la această adunare conducerea comunei a anunțat că s-a aprobat finanțarea construirii Turnului de Instrucție cu înălțimea de aproximativ 13 metri cu 2 etaje, parterul din cărămidă iar etajul din lemn. O machetă a acestui turn se păstrează și poate fi văzută în Remiza S.V.S.U. Zăbrani. La ședința din 25 iunie 1880 se stabilește că cei care întârzie la ședințele de instrucție să fie penalizați conform
Zăbrani, Arad () [Corola-website/Science/300313_a_301642]
-
căzut ploi multe, iar în timpul secerii a nins. Iar anul 1816, 1817 a fost o foamete generală în Ardeal, aceasta afectând și comunitatea din satul Feiurdeni. În 1821 proprietar era Br. Wesselényi Farkas, care a construit un castel frumos de cărămidă în stilul renașterii. Castelul era așezat cu fața spre apus, pe șase scări de piatră frumos cioplite te urcai într-o verandă spațioasă de unde urcai într-o sală mare în care era o sobă uriașă de teracotă albă. Din ea
Feiurdeni, Cluj () [Corola-website/Science/300327_a_301656]
-
ceașcă de cultură Otomani. Pe porțiunea de drum roman care trece pe contrapantele Tarcei Mici s-au găsit urme ale așezării romane: ziduri, țigle, olane, ceramică, monede. Pe locul unde este astăzi grădinița s-au scos la iveală vase romane, cărămizi, ziduri de piatră. S-a mai găsit ceramică la locul ”După capul satului” și un altar votiv de calcar în 2003. Din punct de vedere administrativ, localitatea a aparținut de Apahida, apoi de Someșeni, apoi de orașul Cluj și de
Sânnicoară, Cluj () [Corola-website/Science/300353_a_301682]
-
amplasate câte două ferestre pe ambele laturi de aceeași înălțime. La intrarea în biserică catfasul este susținut de doi stâlpi de stejar. Lungimea totală a bisericii este de 23,35m cu o lățime exterioară de 8m. Zidurile sunt construite din cărămidă cu o lățime de 60 cm. Unicul turn al bisericii are o înălțime de 25m. Biserica a fost acoperită inițial cu țiglă, ulterior în urma unor renovări (2010), cu tablă din cupru.
Băcel, Covasna () [Corola-website/Science/300370_a_301699]
-
sat, pe dealul "Csókás", au dus la identificarea unei așezări din prima epocă a fierului, suprapusă de o fortificație medievală timpurie. Cu această ocazie a fost descoperit și un mormânt de incinerație din epoca romană. Tot aici s-au descoperit cărămizi, țigle, obiecte din fier și mai multe fragmente ceramice romane. În "Valea Cetății" s-au descoperit fragmente ceramice din epoca târzie a bronzului, precum și o urnă de aspect hallstattian, din prima epocă a fierului.
Ariușd, Covasna () [Corola-website/Science/300368_a_301697]
-
anul 1987, s-au descoperit fragmente ceramice române, respectiv un coronament de monument funerar român, reprezentând doi lei adosați și între ei un sfinx cu mască funerară. În centrul comunei, lângă moară, s-au descoperit substrucțiile unei cladiri și multe cărămizi române; este posibil ca tot de aici să provină și un relief, reprezentând pe o fată doi gladiatori, iar pe cealaltă, un bărbat călare. Monumentul descris pare a fi un perete de aedicula, iar ansamblul descoperirilor ar putea indica existența
Comuna Suatu, Cluj () [Corola-website/Science/300357_a_301686]
-
aparține de satul Căianul Mic, se află fragmente ceramice romane.Cele trei puncte cu descoperiri aparțin, foarte probabil unei singure așezări, dezvoltate pe valea Gădălinului.De asemenea ,în centrul comunei, lângă moară, s-au descoperit substrucțiile unei cladiri și multe cărămizi române; este posibil ca tot de aici să provină și un relief, reprezentând pe o fată doi gladiatori, iar pe cealaltă, un bărbat călare. Monumentul descris pare a fi un perete de aedicula, iar ansamblul descoperirilor ar putea indica existența
Comuna Suatu, Cluj () [Corola-website/Science/300357_a_301686]
-
hramul "Sfinții Arhangheli", atestata în anul 1733, a fost reconstruită în 1877, când a fost pictată de pictorul Dionisiu Iuga de la mănăstirea Necula. În anul 1884, meșterul Webern, din Mediaș, a construit, alături de biserică de lemn, o biserică nouă de cărămidă, biserica ortodoxă cu hramul "Sfântă Treime", data în folosință în 1894. Referitor la populația satului, documentul precizează că localitatea avea 1.261 de locuitori, din care 1.189 români, ceilalți unguri și evrei. Documentul se pare că a fost întocmit
Bobohalma, Mureș () [Corola-website/Science/300364_a_301693]
-
Rusu din Sita Buzăului (aprilie 1926-noiembrie 1928). Al doilea preot stabil a fost Filip Nicanor (1928-1948) - originar din Apoldu de Sus (Sibiu); a refăcut casă parohiala și a acoperit-o cu țigla, în 1935 i-a adăugat o verandă de cărămidă (folosită că birou și bucătărie de vară. În 1936 - s-a făcut gardul din fața bisericii, amenajarea cimitirului și planul pentru renovarea bisericii (înlăturat în favoarea noi biserici); s-au strâns materialele necesare, dar cu timpul s-au irosit. A urmat pr.
Barcani, Covasna () [Corola-website/Science/300369_a_301698]
-
ovala, un fragment de picior de vas de lut, de la sfârșitul epocii bronzului, În punctele la Cremeniș, Cânepiști și la „Râtul Jii” (Viei) au fost descoperite, în anii 1846-1847, mai multe obiecte din epoca română, cuprinzând: un capitel de coloană, cărămizi cu ștampila "Leg. V Macedonica", țigle, fragmente ceramice și un inel de aur;, toate pledând pentru existența pe teritoriului satului Aruncuta a unei așezări din epoca română. În data de 27 iulie 2012, în urma unor lucrări de excavare în zona
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
un fragment de picior de vas de lut, datate la sfarsitul epocii bronzului., În punctele la Cremenis, Cânepiști și la „Ritul Jii” (viei) au fost descoperite, în anii 1846-1847, mai multe obiecte din epoca română, cuprinzând: un capitel de coloană, cărămizi cu ștampila Leg. V Macedonica, țigle, fragmente ceramice și un inel de aur;, toate pledând pentru existența pe teritoriului satului Aruncuta a unei așezări din epoca română. La acestea se adaugă o altă descoperire arheologică, efectuată în anii 1976-1977 de către
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
și Cremeniș, și unde au staționat circa 100 ani (168-274), conform descoperirilor arheologice, pentru a apăra Ocnele și drumul de sare de la Cojocna spre Dej și Târgu-Mureș (prin Suatu), dar și pentru activități agricole și de construcții (s-au găsit cărămizi cu ștampila Legiunii V Macedonica în zona "Cremeniș "- un poanson dreptunghiular cu inițialele LVM ce se imprimă pe cărămidă, înainte ca aceasta să fie uscată și arsă)..Există o probabilitate mare că în jurul anului 168,când a fost adusă la
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
de sare de la Cojocna spre Dej și Târgu-Mureș (prin Suatu), dar și pentru activități agricole și de construcții (s-au găsit cărămizi cu ștampila Legiunii V Macedonica în zona "Cremeniș "- un poanson dreptunghiular cu inițialele LVM ce se imprimă pe cărămidă, înainte ca aceasta să fie uscată și arsă)..Există o probabilitate mare că în jurul anului 168,când a fost adusă la Turda Legiunea V Macedonica , o subunitate militară a acesteia și-a stabilit baza în vatra de atunci a satului
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
din județul Cluj care se mai păstrează, fiind folosite și astăzi în cadrul serviciilor religioase. Din păcate, biserica de lemn din Aruncuta nu s-a mai păstrat, fiind demolată de săteni în anul 1928 după construirea actualei biserici din piatră și cărămidă. Clopotele bisericii din lemn erau amplasate în cimitir, la o înălțime mică, într-o "clopotnița" din scândura, identică cu clopotnița de la biserica de lemn din Crișeni, jud.Cluj, tragerea clopotelor făcându-se cu funia, mai frecvent de copiii din sat
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
mai bună stare. De aceea aici vin anual 10.000 - 20.000 de vizitatori din alte județe sau chiar alte țări. Biserica a fost ridicată în anii 1800. Inițial era din lemn, apoi, în anul 1862, a fost reconstruită din cărămidă. La începutul secolului XX, ea a devenit neîncăpătoare pentru enoriași și a fost demolată, pentru a fi construită altă biserică, mai mare. Lucrările au durat trei ani (1912-1915). După terminare, picturile au fost realizate de celebrul pictor Corneliu Baba. Biserica
Comuna Goicea, Dolj () [Corola-website/Science/300401_a_301730]
-
construită altă biserică, mai mare. Lucrările au durat trei ani (1912-1915). După terminare, picturile au fost realizate de celebrul pictor Corneliu Baba. Biserica Cuvioasa Paraschiva a fost construită în 1848, inițial din lemn, iar în 1956 a fost reconstruită din cărămidă. Este construită aproape de centrul comunei, în Goicea Mare. Este o clădire de dimensiuni modeste, ridicată numai cu ajutorul bunăvoinței credincioșilor. Anterior, ei fuseseră nevoiți să se deplaseze pe jos aproape doi kilomerti pâna la biserica din Goicea Mică. Din Noiembrie 2008
Comuna Goicea, Dolj () [Corola-website/Science/300401_a_301730]
-
mai multe încăperi și un cubaj de 30 mc, 58 case de lemn cu două încăperi și un cubaj de 29 mc și 16 case de zid cu un cubaj de 40 mc. Școala era într-un local construit din cărămidă, acoperită cu tablă de fier, avea 2 săli de cursuri, una cu cubajul de 138 mc, frecventata de 120 elevi și alta cu cubajul de 68 mc frecventata de 51 elevi. Despre, sătul aparținător Nedeia se scrie că „își trage
Comuna Gighera, Dolj () [Corola-website/Science/300399_a_301728]
-
produsele ceramice descoperite sau fabricate în secolul trecut. Creșterea animalelor a fost o ocupație permanentă. În anul 1932 Administratia Domeniilor Regale a pus în funcțiune o secție de fabricat țiglă care după 1962 a fost modernizată și profilată pe țiglă, cărămidă, sobincă și cahle de teracotă, în prezent conservată. Învățământul a avut o ascensiune continuă ca formă și ca populație până în anul 1989. Elevii au absolvit școala primară, școala elementară, dar și treapta I de liceu. Activitatea cultural-artistică s-a desfășurat
Comuna Lipovu, Dolj () [Corola-website/Science/300405_a_301734]