9,246 matches
-
a cărui apariție ar fi suficientă pentru a schimba cursul istoriei. Or, ce se-ntîmplă de fapt? Dacă întoarcem privirea de la scrierile lor către tratatele clasice de istorie, vedem că mitul este în continuare reprezentat cu succes. Renaște din propria lui cenușă grație unui ritual de ceremonii bine pus la punct, pigmentat cu parade, cu discursuri. Mulțimile asistă acum pe stadioane sau în jurul mausoleelor la puneri în scenă gigantice care adumbresc sărbătorile împăraților Romei ori Chinei. Rațiunea îmi șoptește că aceste spectacole
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
față și acaparează întreaga comunitate 515. Fără să se ascundă, fiecare evreu se identifică cu tatăl întors din nou printre ei, Moise, se declară fiu și adept al acestuia. Cînd se spune că un popor a renăscut din propria-i cenușă, ar trebui spus de fapt: din propria-i memorie. Mai precis, acesta se vindecă de amintirea crimei care l-a tulburat peste măsură. Fără această crimă însă nimic nu s-ar fi petrecut. Aici, cuvintele lui Cehov, marele scriitor rus
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
pot menționa cîteva criterii specifice la unele produse aparținînd de industrii diferite: * la motoare tehnice: raportul de compresie, putere, consum/h sau C.P/h, turație, greutate/Cp etc.; * la benzine: cifra octanică; * la cărbuni: puterea calorică, umiditate, conținut în cenușă; * la uleiuri industriale: vîscozitate, temperatura de congelare; * la vopsele pe bază de ulei: puterea de acoperire a peliculei, flexibilitatea peliculei, gradul de uscare în 24 de ore etc.; * la țesături: greutate/m.p, rezistență la rupere, desime în urzeală și
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3149]
-
bucureștean (Nae Ionescu, Mircea Eliade, Mircea Vulcănescu, Constantin Noica), prin surprinderea unor secvențe pariziene cu Emil Cioran (căruia îi consacrase în 1988 cartea Cioran, jadis et naguère) ori prin prezentarea lui Eugen Ionescu în viața de toate zilele. Alt memorial, Cenușa zilelor (2002), acoperă, sub formă de jurnal, perioada 1997-2001, parcursă alternativ la München și București. Proză propriu-zis narativă, scurtă, de fină penetrație psihologică, cuprinde volumul Filigrane (2000). Foarte scurt, romanul Rătăcire (1995) se reduce, în fapt, la un episod de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289792_a_291121]
-
naguère, Paris, 1988; O viață-n bucăți, București, 1992; ed. București, 2001; Despre, despre, despre..., București, 1995; ed. București, 2000; Rătăcire, București, 1995; Mărturisirile unui neisprăvit, București, 1999; Filigrane. Scrisori din Paris și alte proze din cinci decenii, București, 2000; Cenușa zilelor. Jurnal (1997-2001), București, 2002. Traduceri: Zaharia Stancu, Hunde..., București, 1954 (în colaborare cu Ernst Ossorowitz); ed. (Rumänische Ballade), Berlin, 1957; Ioan Slavici, Novellen, București, 1955, Novellen aus dem Volk, pref. Silvian Iosifescu, București, 1961 (în colaborare cu Thea Constantinides
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289792_a_291121]
-
este vorba de fixarea unei stări căreia detaliile-sursă îi ,,rezumă” unda de emoție („Întâmplările se legau între ele, / frunzele împlineau o călătorie prin moarte”; „piatra adumbrea istorii miraculoase, / dar cărțile rămâneau necitite”), fie de semnalizări indirecte, învăluite, ale ,,spaimei de cenușă”. Chiar în monturi „lucrate”, cu un anume aer prețios, accentul de cruzime, evocând parcă oximoronice asocieri în genul lui Gellu Naum, este rarisim (,,prin carnea frunzei umblă fierăstraie”). E preferat, vizibil, refugiul într-o spunere mai dispersată, în pliuri relativizante
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288324_a_289653]
-
E preferat, vizibil, refugiul într-o spunere mai dispersată, în pliuri relativizante, catifelând, încețoșând peisajul și obscurizând imaginea: „Glorioase trec păsările spre vărării./ Un ochi de aur bântuie apele serii./ Ce naufragiu? - îngerii noștri târziu/ Se războiesc, presărând pe cărare cenușă.” De regulă, impulsul de dezvăluire confesivă va fi captat laconic, în notații succint rezumative, și astfel obligat a nu se discursiviza. Nu lipsește însă conștiința unei supervizări lucide a propriului demers, ambiguizant, disimulator. Tâlcuitorul se păstrează în aceeași notă reținută
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288324_a_289653]
-
se distragă în predici ce păreau a fi delir. Ceva îi spunea că i se pregătea podiumul de foc pe care, pentru ultima oară, ar fi putut să se înalțe și să strige adevărul său, dar focul preschimbă totul în cenușă și, atunci când lumii i se oferă un spectacol, toți râd și nu iau în serios niciun adevăr, spus fie cu voce normală, fie cu un strigăt. Era nevoie, așadar, să găsească un mod ca o după-amiză să nu devină sărbătoare
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
să o reinterpreteze. Dar adevărata sa vocație este dificilul gen al haiku-ului, ca și toate celelalte subspecii ale poeziei japoneze tradiționale, pe care le transformă și le utilizează cu scopul de a da o nouă dimensiune liricii românești. În Cenușa unui zbor (1997) poemele într-un vers se construiesc parcă de la sine, dând naștere unor mici bijuterii de o mare muzicalitate și delicatețe („Flori, slovele pe-o creangă, din muguri de nesomn”), în timp ce propriul lirism și-l definește ca „un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290458_a_291787]
-
SUA), 1994; Tolba cu licurici - Le Sac à lucioles - The Bag with Glow Worms, ed. trilingvă, tr. Constantin Frosin, Rodica Ștefănescu și Ștefan Benea, pref. Aurel Rău, București, 1994; Peregrin prin suflete, Cluj-Napoca, 1995; Inscripții într-un vers, București, 1996; Cenușa unui zbor - Les Cendres d’un vol, ed. bilingvă, tr. Paula Romanescu, București, 1997; Japonia necunoscută, București, 1998; Sfidarea paradoxului, București, 1998; Cornetul cu scaieți, București, 1999; Istoria literaturii japoneze, I, București, 1999; Universul paradoxurilor, București, 1999; Poezia lirică japoneză
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290458_a_291787]
-
însuși gânditor politic care duce mai departe, cu fidelitate și obstinație, campaniile Junimii după 1920, Filitti este vocea unei lumi excentrice în raport cu direcțiile postbelice dominante. Posteritatea Junimii este marcată în plan ideologic, odată cu Ioan C. Filitti, de un gust al cenușii și al zădărniciei. Marile ei bătălii au fost pierdute, iar lumea de astăzi nu pare să mai păstreze decât memoria îndepărtată a unui proiect de evoluție definit prin moderația sa militantă. Această suveranitate a rațiunii și criticismului, evidențiată de Filitti
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
Începe ca o curiozitate, care ni se iartă; Încercând-o din nou, Începem să-i simțim plăcerea, dar și mușcătura; iar repetând-o prea des, devenim dependenți de ea.) „Pasiunile noastre sunt adevărați fenicși. Îndată ce arde cel vechi, izbucnește din cenușa lui cel nou.” (J.W. Goethe) Obiceiul ușurează povara. (O normă de conduită, cum ar fi, de exemplu, „punctualitatea”, nu este suficient să fie Înțeleasă și privită ca utilă; dacă n-o transformăm Într-o deprindere de viață, o vom
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
rezistentă la stresul termic și hidric. 12 bobul. în urma autopolenizării (polenizare autogamă) în fruct se formează de regulă 2-3 semințe. Semințele ajunse la maturitate au 9,2-12% apă, 18,5-28,7% proteină brută, 6,2-7,2 % grăsimi, 2,5-3,7% cenușă, 46,4-47,9% amidon și 2,55,4% celuloză (SMIRNOVA IKONNIICOVA M., 1960; ROZMARIN GH. și colab.,1984, 1992) . II.1.3. SISTEMATICA NĂUTULUI. SOIURI. Năutul face parte din tribul Vicieae, genul Cicer, gen care cuprinde 27 specii, unele anuale
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
amidon, pe lângă acesta se mai găsesc mici cantități de dextrine, zaharoză, glucoză, levuloză și alte substanțe. Conținutul în grăsimi depășește pe cel al leguminoaselor (cu excepția soiei și arahidelor), ajungând adeseori la 5-7,2% (MUNTEAN L. și colab., 1995, 2001, 2003). Cenușa boabelor de năut este bogată în primul rând în fosfor (34,51% P2O5), apoi în potasiu (28,38% K2O), magneziu (20,06% MgO) și calciu (10,19% CaO). în cantități mici, cenușa mai conține sodiu, fier, sulf, clor și siliciu
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
2% (MUNTEAN L. și colab., 1995, 2001, 2003). Cenușa boabelor de năut este bogată în primul rând în fosfor (34,51% P2O5), apoi în potasiu (28,38% K2O), magneziu (20,06% MgO) și calciu (10,19% CaO). în cantități mici, cenușa mai conține sodiu, fier, sulf, clor și siliciu (BĂLTEANU GH., 1974; AXINTE M. și colab.,1999, 2002). Boabele mature de năut conțin și cantiății însemnate de vitamine, care contribuie la mărirea valorii lor alimentare. Vitamina B1 se află în cantitate
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
rădăcinilor și tulpinilor (Macrophomina phseoli) (RĂDULESCU E., 1966; LAZĂR AL, 1980). Efectul infectării cu diferiți agenți patogeni este remarcat prin scădera capacității de absorbție a apei, a conținutului și calități uleiului, iar într-o măsură mai mică a proteinei și cenușei (HUNG J.V., 1996). Virusurile, în special virusul piticirii clorotice, influențează crșterea și dezvoltarea plantelor de năut, mai ales în funcție de faza de vegetație în care sunt atacate plantele, producția scăzând cu cât virusul infectează planta mai devreme (HORN N.M., REDDY S.V.
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
întregului în părți. Apoi, ca într-un ritual hermeneutic, poeta disecă fiecare dintre aceste segmente, ca pe niște texte sacre, în care nu cuvintele contează, ci mesajul transmis. Iar mesajul este zbaterea, adică încercarea de renaștere a spiritului din propria cenușă, pentru că pasărea tăiată pare să aibă aceleași proprietăți ca acelea ale păsării mitice Phoenix (autoincendierea periodică și regenerarea din propria cenușă ca formă de reproducere)172. Utilizarea adjectivului participial tăiată cu sens pasiv notează faptul că incendierea, deci moartea, nu
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
care nu cuvintele contează, ci mesajul transmis. Iar mesajul este zbaterea, adică încercarea de renaștere a spiritului din propria cenușă, pentru că pasărea tăiată pare să aibă aceleași proprietăți ca acelea ale păsării mitice Phoenix (autoincendierea periodică și regenerarea din propria cenușă ca formă de reproducere)172. Utilizarea adjectivului participial tăiată cu sens pasiv notează faptul că incendierea, deci moartea, nu se face ca act deliberat, de această dată, ci este impusă. Într-o notă clasică de interpretare, Alex Ștefănescu realizează o
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
general al literaturii române (L/O), volumul IV, București, Editura Univers Enciclopedic, p. 289. 171 Ibidem, p. 506. 172"Pasărea Phoenix (grecescul Φοῖνιξ, phoínix, uneori Phönix) este o pasăre mitică, care posedă proprietatea de autoincendiere periodică și regenerarea din propria cenușă. Este considerată a fi o pasăre oraculară. Are o longevitate extraordinară, ce diferă de la autori la autori, unii afirmând că trăiește de la 500 la 13.000 de ani. Este singura din specia ei, deși nu se poate reproduce. Atunci când lunga
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
specia ei, deși nu se poate reproduce. Atunci când lunga sa viață este pe terminate și ea își simte sfârșitul, aceasta își face un cuib din plante aromatice și tămâie; dă foc apoi cuibului, se întinde, arzând odată cu cuibul, iar din cenușa sa se formează o altă pasăre. Noua pasăre o îngroapă pe cea precedentă, punându-i rămășițele într-un înveliș de smirnă și tămâie in formă de ou și ducându-le la sanctuarul din Heliopolis". Sursa: http://ro.wikipedia.org/wiki
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
morți după vechituri... Nae: (ce să facă?!; rutină) Da..., aici ne aflăm într-un loc istoric. Tomy: Adevărat? Nae: Da... aici au fost înmormîntate mari personalități istorice... Tomy: Oh, da, înțeleg... Octav: Spune-i că avem și relicve istorice... oase... cenușă... Nae: Tu mă zăpăcești complect...! Octav:...Și vindem... la săculețe... la pliculețe... (Nae e ca hipnotizat) Tomy: Ce spune? Nae:...De ce nu l-am dus eu la Voroneț pe ăsta?! (scoțianului) Te întreabă dacă nu vrei să cumperi ceva suveniruri
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Nae e ca hipnotizat) Tomy: Ce spune? Nae:...De ce nu l-am dus eu la Voroneț pe ăsta?! (scoțianului) Te întreabă dacă nu vrei să cumperi ceva suveniruri... Octav: Ăsta-i cuvîntul... Tomy: O, da, suveniruri! Ce suveniruri? Nae:...Oase... cenușă... la săculeț... la pliculeț... Tomy: Oh, ce fel de oase... ce fel de cenușă...? Nae: Păi... istorice... oase de... Tomy: Oh, asta la noi s-ar numi profanare... Octav: Ei, spune-i că la noi se numește privatizare... Bă, ăsta
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
la Voroneț pe ăsta?! (scoțianului) Te întreabă dacă nu vrei să cumperi ceva suveniruri... Octav: Ăsta-i cuvîntul... Tomy: O, da, suveniruri! Ce suveniruri? Nae:...Oase... cenușă... la săculeț... la pliculeț... Tomy: Oh, ce fel de oase... ce fel de cenușă...? Nae: Păi... istorice... oase de... Tomy: Oh, asta la noi s-ar numi profanare... Octav: Ei, spune-i că la noi se numește privatizare... Bă, ăsta ce face, ne ține cursuri de morală! Tomy: Aș vrea, totuși, să cumpăr ceva
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
obiecte, corelativă agoniei tuturor realităților culturale al căror principiu se sprijină pe diferența dintre vizibil și invizibil. Adevărul literaturii, acela niciodată dezvăluit tocmai pentru că locuiește În limbajul literar, În interiorul unui limbaj de ne-explicat, a ars și a lăsat doar cenușă. Adevărul literaturii de astăzi, cînd se scriu, se cumpără și se vînd atîtea cărți, astăzi cînd cunoașterea stă În rețeaua virtuală mondială, este acela al unui obiect de muzeu. Dincolo de literatura ca savoir, ca și cunoaștere, stă literatura dintotdeauna, cea
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
Elegia pentru floarea secerată" 1 Din dialogul lăuntric proiectat pe cele două coordonate, cel general al umanității și cel biografic, se desprinde "Surâsul peste noapte", care poartă în el mesajul de lumină, în numele căruia poetul întreține cultul renașterii din propria-i cenușă, în sensul descoperirii unor resurse tonice care să dea echilibru existenței. Conceptul de moarte implică, în poezia lui, nu numai accepția de moarte organică a lumii, provocată de cataclismul atomic, dar și fenomene sociale terifiante în formule alegorice: foamea, mizeria
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]