9,485 matches
-
rețele cognitive cu rute de rezolvare, tabele comparative pe criterii, liste de alternative, modelări, analiza SWOT. Prin acțiuni de prevenire a insuccesului, a perturbării, a erorilor în rezolvare. Condiții în înțelegerea creativă Procedee, tehnici, instrumente • De respectare a condițiilor necesare climatului creativ: încurajarea independenței, limitarea constrângerilor, încurajarea comunicării, stimularea intereselor variate, acceptarea unor riscuri. • De eliminare a atitudinilor de blocaj: descurajare a ideilor, hipercriticism, sarcasm, rigiditate, lipsă de entuziasm, prețuire a memoriei, interese înguste, competență redusă, neacordare a sprijinului, conformism, autoritate
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
motivată de afirmare și succes, pentru învățarea bazată pe construcție autonomă și reflecție, iar apoi pe colaborare și negociere de obiectivizare. În acest sens, educatorul este sprijinit să prevadă și să asigure: situații reale, materiale multiple, condiții ergonomice și de climat emoțional și relațional, elemente de motivare, experiențe anterioare în temă, sugestii sau ipoteze și puncte de sprijin, strategii de îndrumare, criterii de evaluare și reflecție, de reglare sau reconstrucție. Iar apoi să gândească flexibil, în variante acționale și procedurale, la
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
Se inițiază un dialog cu educatul, pentru conștientizare, completare, corectare. • Ridică problema managementului comunicării educator-educați-grup Criteriul Evaluarea formativ-constructivistă și în diferite situații, iar educatorul să-și dovedească și competențele ca lider real: în îndrumare, în facilitare, în stimulare, în asigurarea climatului adecvat dialogului, afirmării, a menținerii raportului autoritate-libertate. • Să fie raportată mereu la drumul spre împlinirea obiectivelor generale și specifice date, rezultând astfel urmărirea conștientizată și apreciată critic, constructiv, stimulativ a procesului formării competențelor de învățare, la fiecare educat. Metode și
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
invers, determină nivelul angajării educaților, al motivației pentru atingerea standardelor, metodologia abordată, echilibrarea condițiilor de organizare și proiectare, programarea evaluărilor periodice corective, inițierea de dialoguri cu aceștia pe această temă, adaptarea rolurilor educatorului (facilitare, îndrumare, consiliere), pentru menținerea efortului, a climatului favorabil. Problema standardelor exprimă încă vechea relație cu măsurarea, pentru a constata diferențele individuale în realizarea reușitei, cu o interpretare criterială cantitativă, realizată odată cu evaluarea sumativă, dar la care se adaugă și aspecte calitative prin judecare, apreciere. Și este valabilă
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
leadership, care se afirmă la toate nivelurile acțiunii: prevedere, organizare, decizie, coordonare. Este tot mai mult solicitată astăzi (Kowalski, 2002, pp. 3-15) asigurarea de către instituțiile educative a condițiilor de facilitare a aplicării noilor paradigme, ca problemă de management, profesionalism: context, climat, dotare, organizare diversificată, factori afectivi, filosofia educației, mediu cultural, raportarea la realitatea comunitară, tehnologii, planificare științifică, condiții pentru cunoaștere prin cercetare-construcție, pregătirea pentru continuarea învățării după școală. Complexitatea acestor dimensiuni ale managementului teoretic și practic, în tendința lui de a
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
în conceperea și realizarea de procese, situații, în activarea resurselor, în raționalitatea și umanizarea deciziilor, în motivare, în antrenarea sistemului informațional și de comunicare, în aducerea în prim plan a succesului și a performanței, prin coordonare și stimulare, prin valorificarea climatului, printr-o viziune umană și de perspectivă asupra funcțiilor conducerii, a managementului clasic. De aici și nevoia de cultură managerială, de profesionalizare managerială și de leadership, de abordare interdisciplinară a teoriei și practicii conducerii, de considerare a lor și ca
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
că el pornește de la recunoașterea priorității învățării și a relației sale cu noua abordare a managementului clasei/școlar, ca expertiză, cu depășirea celui clasic (administrativ). Acum învățarea a devenit o problemă a comunității (școala ca organizație) și îi trebuie asigurat climatul corespunzător, atmosfera de descoperire, colaborare, luarea de decizii optime, unde liderii formali să dezvolte capacitatea de reflecție și autocercetare. LCL echilibrează balanța între normele profesionale și dispozițiile personale ale educatorului-lider formal, în administrarea realizării curriculumului în clasă, dar și creează
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
pp. 3-10) îi acordă acestui model LCL încă și alte valențe, pe fondul noilor paradigme ale instruirii în clasă și ca prilej pentru dezvoltarea profesională a educatorilor prin: aplicarea democrației, creșterea responsabilității, promovarea eficienței organizaționale, apropierea de standarde, instaurarea unui climat favorabil, conturarea de așteptări pentru noile roluri ale educației, afirmarea rolului comunității, perfecționarea concepției manageriale clasice, eliminarea diferitelor frustrații, dezechilibre, armonizarea sarcinilor școlare cu cele din clasă, aducerea ca prioritate a calității rezultatelor, menținerea disciplinei, și a stabilității, susținerea aspirațiilor
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
Educatorul-manager al clasei își îndeplinește noile roluri prin leadership, care dovedește că este mai mult decât liderul formal numit: • facilitează îmbinarea realizării și a sarcinilor de învățare științifică și a celor sociale, • creează și menține situațiile de învățare participativă, • optimizează climatul necesar pentru motivare, • dezvoltă noi reguli de activitate, • organizează și optimizează resursele, • alege proceduri pentru îndeplinirea așteptărilor elevilor, • monitorizează și menține desfășurarea procesului învățării active (prin noi decizii, problematizări, disciplinare, comunicare și colaborare), • încurajează, • previne tensiuni, • previne dificultăți, • formulează reflecții
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
și ghideze în îndeplinirea rolurilor, în câștigarea de experiențe formative și educative, • să stimuleze o bună comunicare și relaționare, • să prevadă utilizarea punctelor tari și a celor slabe, a restricțiilor, • să permită luarea științifică, rațională a deciziilor adecvate, • să ofere climatul afectiv necesar, • să provoace alternarea procedurilor și rutelor metodologice, • să valorifice experiențele anterioare, • să asigure diferențierea în îndrumare și stimulare, • să faciliteze libertatea de afirmare în clasă. Nu putem ignora în justificarea leadershipului nici dimensiunile morale importante, cu principii reconsiderate
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
pentru eficientizarea aplicării lui, pentru consolidarea recunoașterii educatorului ca lider real în clasă: ► Să se intereseze inițial, să cunoască experiențele și așteptările elevilor, să le clarifice, să aleagă sarcinile în acord cu acestea, după curriculum Să creeze în clasă un climat de dezvoltare, afirmare, pornind de la mediul fizic îmbogățit, până la modul de tratare al educaților, susținerea entuziasmului lor, a bucuriei reușitei. Să aplice relații democratice, de colaborare în stabilirea regulilor necesare, bazate pe experiențe și așteptări, a consecințelor pozitive și negative
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
nu trebuie limitată participarea, implicarea doar la ceea ce didactica numește "activizarea" lor în procesul învățării la o disciplină. Analizând rolul său în leadership, în perfecționarea clasicei activizări, în obținerea succesului așteptat, educatorul este preocupat de proiectarea rațională, organizarea condițiilor, crearea climatului optim, utilizarea relațiilor de comunicare și colaborare, implicarea educaților înșiși în activitatea de conducere a activizării lor. Acest aspect este denumit în literatura temei management participativ (Zlate, 2004), pentru a marca diferența între managementul clasic (teoria X) și cel modern
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
la unele măsuri manageriale specifice: formarea și afirmarea motivației intrinseci a cunoașterii, utilizarea metodelor de construcție mentală individuală și prin colaborare, utilizarea de tehnici de îndrumare diferențiată. În același timp, chiar din proiectare, susțin unii autori (Everson, 2006), pentru conceperea climatului participativ, educatorul va avea nevoie de respectarea a două condiții manageriale: de cunoaștere a experiențelor anterioare de participare a elevilor, ce satisfacții au obținut, ce elemente de rutină au, ce greșeli tipice manifestă în procesul învățării, ce așteptări noi formulează
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
impune și adaptarea, prelucrarea conținutului curricular dat. B) Managementul prin motivație implică alt tip de motivație, decât cea pentru rezolvarea sarcinilor curente de învățare și probabil că mentalitatea autorității formale a educatorului va inhiba încă. El poate să asigure un climat care să motiveze participarea educaților, prin încurajare continuă (chiar pornind și de la erori făcute în învățare), să conștientizeze rolul efortului în realizarea sarcinilor, să arate valoarea înțelegerii problemelor, a utilității ei, a corelației cu alte teme deja apreciate, cu aspecte
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
responsabilitate asumată, inițiativă, autonomie, comunicare, colaborare, spirit critic, reconstrucție. Pentru educație și leadership, studii tematice sintetizate anterior (Joița, 2000, pp. 135-147) au atras atenția asupra necesității: • reinterpretării autorității educatorului, • a luării în considerare a manifestării educaților în activitate, • a rolului climatului din clasă, • a cunoașterii și îndepărtării stărilor și conduitelor negative rezultate, • a prevenirii diferitelor stări conflictuale, • a promovării metodelor de învățare constructivistă, • a reconsiderării stilului educatorului ca urmare a efectelor asupra educaților, • a utilizării feedbackului, • a accentuării pregătirii acestora pentru
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
colectivă, în dezvoltarea profesională și cercetarea eficienței instituției. Fiecare educator are un plan de dezvoltare profesională în timp și cuprinde și acțiunea de cercetare, nu numai programe oficiale de formare continuă, cu acumularea de date pentru luarea de decizii științific, climat de participare democratică. Metoda analizei conceptuale • Pentru a găsi valoarea, consistența diferitelor cercetări în problemele necunoscute, critice ale practicii. Dimensiuni pentru analiză critică ai cercetării și acțiunii practice: finalități, funcții • Aparține cercetării calitative: indică primele strategii de culegere a datelor
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
folosite, aspecte ale eficientizării învățării, profesorul ca mentor, oferă asistență și analize, cu impact asupra curriculumului-instruirii-evaluării, oferă noi informații asupra stării critice) sau în grup, pe problemă comună în școală (pentru decizii ameliorative, performanțe în organizație, cu depășirea obstacolelor, îmbunătățirea climatului de muncă și relaționare, leadership, comunicare, factorii de colaborare a școlii, evaluarea planurilor și programelor școlii, politica școlii) sau prin cooperare cu cercetători. • Importanța: conectează teoria la practică, identifică problemele critice și testează soCriterii Cercetarea-acțiune-formare expertă Acțiunea formare-cercetare a practicianului
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
și cunoaștere socială, dorința de autocunoaștere și participare la propria formare; 4. grupul creativ de formare se poate organiza cu adolescenți, studenți, tineri specialiști și cu pensionari; 5. relațiile dintre membrii grupului sunt bogate și neformale, desfășurându-se într-un climat de destindere, manifestare spontană, libera; 6. comunicarea în acest grup este o comunicare creativă care stimulează și manifestarea empatiei membrilor; 7. activitatea desfășurată în grupul creativ este o formă de învățare socială creativă; 8. evoluția în grupul creativ se face
COMPORTAMENTE CREATIVE ÎN ȘCOALĂ by Adriana Apostol, Iuliana Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/720_a_1436]
-
de îmbogățire a fondului informațional interdisciplinar. El urmărește respectarea normelor grupului creativ prevenind tendința de critică și evaluare care se face simțită la participanți la începutul antrenamentului. Normele grupului creativ sunt cele care generează instalarea în reuniunile grupului a unui climat permisiv, liber de critică, de normative și o atmosferă de libertate și bucurie a comunicării. Antrenamentul creativ In grupul creativ de formare se desfășoară o activitate complexă (80% din timpul afectat) de antrenament, pentru realizarea obiectivelor propuse: stimularea, dezinhibarea, dezvoltarea
COMPORTAMENTE CREATIVE ÎN ȘCOALĂ by Adriana Apostol, Iuliana Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/720_a_1436]
-
sumbre pe cât le consideră realiștii, nici atât de ușor de schimbat precum le cred utopicii ("revoluționariști" în limbajul lui Wight). Există, susțin membrii Școlii Engleze, un nivel înalt de ordine și cooperare în relațiile dintre state, chiar dacă acestea trăiesc într-un climat de anarhie un climat marcat de absența unei puteri care se află deasupra și care are puterea să domine statele suverane. După patru decenii, nu ne mai putem referi, precum o făcea Wight, la "insuficiența" teoriei internaționale. După cum o va
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
realiștii, nici atât de ușor de schimbat precum le cred utopicii ("revoluționariști" în limbajul lui Wight). Există, susțin membrii Școlii Engleze, un nivel înalt de ordine și cooperare în relațiile dintre state, chiar dacă acestea trăiesc într-un climat de anarhie un climat marcat de absența unei puteri care se află deasupra și care are puterea să domine statele suverane. După patru decenii, nu ne mai putem referi, precum o făcea Wight, la "insuficiența" teoriei internaționale. După cum o va arăta acest volum, acum
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
și accentului pe care acesta l-a pus pe importanța unor standarde globale și a statului de drept. Este adevărat că astfel de cazuri nu pot fi niciodată separate în mod real de atmosfera politică a zilei, în special de climatul politic intern din fiecare țară direct implicată; cu toate acestea, simplul fapt că ele apar în cadrul jurisdicțiilor legale internaționale indică un progres însemnat către un sistem de justiție globală. Formele moderne ale intervenției umanitare urmează un model stabilit la mijlocul secolului
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
nu-și fac un scrupul din a realiza un atentat la Însăși intimitatea noastră.) „Omul să-și Îngăduie a spune numai ceea ce Îi place lui Însuși să asculte.” (Aristotel) Vai de casa aceea unde găina cântă și cocoșul tace! (Desigur, climatele familiale sunt mai liberale astăzi, autoritatea/prestigiul reprezentând o valoare morală accesibilă nu numai bărbatului, ci și femeii. Acest fapt are virtutea deosebită ca, atunci când capul familiei și-a compromis, dintr-un motiv sau altul, autoritatea, soția acestuia să o
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
este Întrebuințată În cultivarea de resentimente și ostilități. Dimpotrivă, transpunerea empatică, generatoare de simpatie umană, este condiția fundamentală a luptei cu tendințele de risipire energetică ale unui eu hipertrofiat, atras doar de fapte urâte, de fapte josnice, imorale. Μ Orice climat familial Își are rezervat un anumit stil de expresie, adică o anumită configurație a raporturilor intrafamiliale: de aceste raporturi, de tipologia și natura lor depinde acel efect specific al climatului familial (de a fi, de exemplu, tonifiant, securizant sau, dimpotrivă
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
doar de fapte urâte, de fapte josnice, imorale. Μ Orice climat familial Își are rezervat un anumit stil de expresie, adică o anumită configurație a raporturilor intrafamiliale: de aceste raporturi, de tipologia și natura lor depinde acel efect specific al climatului familial (de a fi, de exemplu, tonifiant, securizant sau, dimpotrivă, stresant, angoasant). Μ Conținutul operei de artă devine uneori riscant, dar acest lucru nu se datorează operei În sine, ci particularităților psihologice ale celui care realizează percepția operei de artă
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]