11,061 matches
-
Diferențele au apărut atunci când s-a pus problema însemnătății raporturilor dintre elementele de asociere reflectate senzorial. La el, asociațiile rămân să joace același rol integrator, dar cu unele modificări mai importante. Astfel, asociația a fost subordonată unui mecanism de "sinteză creativă". În acord cu intervenția acestui mecanism, conținutul oricărei legături psihice poate ajunge să fie mai bogat decât elementele care o compun. Wundt a sesizat legătura cauzală dintre asociație și imaginea rezultată. Aceasta din urmă îl va determina să calce pe
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
pretinde ca echivalența aplicată la nivelul fenomenelor materiale poate fi reprodusă întocmai la nivelul fenomenelor psihice pentru că fenomenele psihice au alte izvoare, și pentru a se manifesta au nevoie de alte legi. Una dintre acestea este menționata lege a sintezei creative, aflată în completarea asociației, de considerare a evenimentelor psihice ca sumă a elementelor care le compun, de exemplu a melodiei ca sumă de elemente (notele) din care este compusă; altă lege este cea a contrastului, cu elementele opuse ce se
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
parte a sistemului social din care făceau parte. O asemenea metamorfoză a "interioarelor" acestei vieți sufletești a avut darul să bulverseze echilibrul ordinii ecleziaste, teologia și reprezentații bisericii au fost prinși pe picior greșit. Se creează premisele ca întreaga tradiție creativă franceză să fie tezaurizată și ca anterioarele cugetări făcute asupra sufletului să devină obiect de cunoaștere științifică. În Franța, acest eveniment este raportat la viața și opera lui Théodule Ribot (1839-1916), personaj cu o menire ce a fost larg comparată
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
și evidențiate de rezultate. Țin să mulțumesc profesorilor care, dincolo de teorie, formează tinerilor o gândire vizionară de care nu doar domeniul tehnic are nevoie. De aceea, inginerii pregătiți aici au făcut carieră în mai toate domeniile. Să nu uităm latura creativă, care reprezintă un mare plus al Facultății. Din păcate, lucrurile sunt departe de a fi așezate pe făgașul lor normal. Nu este o noutate faptul că studenții noștri nu au întotdeauna parte de cele mai bune condiții de studiu, că
SA NU ÎNLOCUIM PERFORMANŢA CU INDIFERENŢA. In: PE SUIŞUL UNUI VEAC by ADRIAN BUTUCĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/420_a_1009]
-
în sfîrșit, efectele de antrenare reușesc cu greu să se facă simțite. Cum masele țărănești, în mare mulțumite de soarta lor chiar dacă trebuie să se facă distincția între țărănimea proprietară și cea fără pămînt se instalează într-un sistem puțin creativ, sărac în capital, care, fără o criză majoră, trimite puțini dezrădăcinați către ceea ce ar putea deveni un proletariat industrial și nu intră pe calea unei revoluții agricole, Franța rămîne în afara marilor mutații și lasă Anglia să-și mărească avansul. Economia
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
a lumii În procesul de creație fiind asemănător copiilor deoarece artiștii naivi simt și păstrează puritatea copilului. În acest fel ei reușesc să găsească forme noi de interpretare a lumii reale, apelînd mai mult sau mai puțin conștient la tehnici creative ce implică eludarea legilor fizicii, modificarea formei și mărimii obiectelor, schimbarea proporțiilor, culorii sau consistenței materialului, etc., care Îi ajută să-și exprime sentimentele. În plus, artistul naiv lucrează pentru a exprima ceea ce simte, spre deosebire de copil, care desenează În special
PAGINI DE ARTĂ NAIVĂ IEŞEANĂ by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Science/91838_a_93005]
-
Dacă există o ordine cosmică, se arată nu numai că Dumnezeu poate fi conceput, ci mai mult decât atât că Dumnezeu există. În acest punct argumentul teleologic sprijină argumentul ontologic 29. Argumentul teleologic pe care Hartshorne îl prezintă în lucrarea Creative Synthesis, susține că poziția teistului este singura poziție inteligibilă dintre cele 4 posibile, iar cineva care alege o altă variantă se află într-o dificultate mult mai mare: A1 Nu este nici o ordine cosmică. A2 Există o ordine cosmică, dar
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
viață bună printre anumite creaturi după moarte sau în ceruri. T Există un scop suprem, acela de a îmbogăți viața divină 51. Argumentul moral pe care îl prezintă Hartshorne vizează felul în care oamenii contribuie la viața divină prin activitate creativă. Chiar dacă în principiu argumentul moral este folosit pentru a dovedi existența lui Dumnezeu, au existat și încercări de a folosi ideea de moralitate și lege morală pentru a aduce probe contrare existenței lui Dumnezeu. Un asemenea caz este reprezentat de
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
Donald Wayne Viney, recunosc importanța deosebită pe care o are în concepțiile lui Hartshorne "argumentul global". Acest "argument global" se referă la o serie de argumente care trebuie să formeze un cadru cumulativ în favoarea existenței lui Dumnezeu 264. În lucrarea Creative Synthesis and Philosophic Method, Hartshorne considera că nu se poate construi un singur argument satisfăcător pentru teism deoarece se va găsi întotdeauna cineva care să respingă una din premisele care stau la baza acestui argument sau se va găsi un
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
procesual încearcă să arate că Dumnezeu creează în mod liber, adică face o tranziție de la o posibilitate abstractă către o actualitate concretă. Se consideră de asemenea că trebuie să existe contingență atât în Dumnezeu, cât și în lume actele sale creative puteau fi altfel. Mulți teologi au considerat de-a lungul timpului că în cazul în care Dumnezeu este liber să creeze, atunci poate fi la fel de liber în a nu crea nimic. A nu crea nimic înseamnă a nu exista ca
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
University Publications, Milwaukee, 1976. Hartshorne, Charles, Anselm's Discovery: A Re-Examination of the Ontological Proof for God's Existence, Open Court, La Salle, IL, 1965. Hartshorne, Charles, Beyond Humanism: Essays in the philosophy of nature, Peter Smith, 1975. Hartshorne, Charles, Creative Synthesis and Philosofic Method, La Salle, Open Court, 1970. Hartshorne, Charles, Man's Vision of God, Archon Books, 1964. Hartshorne, Charles, Omnipotence and Other Theological Mistakes in Timothy Robinson (ed), God, Hacket Publishing Company, 2002. Hartshorne, Charles, The Divine Relativity
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
Aquino, traducere de Adrian Niță, Editura Humanitas, București, 2002, p. 102. 28 Norman Geisler, op. cit., p. 118. 29 Donald Wayne Viney, Charles Hartshorne and the Existence of God, State University of New York Press, Albany, 1985, p. 77. 30 Charles Hartshorne, Creative Synthesis and PhilosophicMethod, New York, University, Lanham, 1983, p. 281. 31 Idem, p. 78. 32 Idem, p. 78. 33 Platon în Legile și în Phaedros argumentează susținând un prim mișcător al lumii, Aristotel susține existența unui prim mișcător nemișcat, în Metafizica
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
ens realissimum and necessary being in The Critique of Pure Reason", în Religious Studies, 37, p. 468. 43 Donald Wayne Viney, Charles Hartshorne and the Existence of God, State University of New York Press, Albany, 1985, p. 61. 44 Charles Hartshorne, Creative Synthesis and PhilosophicMethod, New York, University, Lanham, 1983, p. 281. 45 Donald Wayne Viney, Charles Hartshorne and the Existence of God, State University of New York Press, Albany, 1985, p. 61. 46 Idem, p. 65. 47 Charles Hartshorne, Man Vision of God
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
Company, Chicago, p. 233. 48 Vezi: I. Kant, Critica rațiunii practice, traducere de Nicolae Bagdasar, Editura IRI, București, 1999, pp. 152-153 și, de asemenea, N. Geisler, op. cit., p. 129. 49 N. Geisler, op. cit. p. 130. 50 Ibidem. 51 Charles Hartshorne, Creative Synthesis and PhilosophicMethod, University, New York, 1983, p. 287. 52 Bertrand Russell, Why I Am Not a Christian, p. 590, apud, N. Geisler, op. cit., p. 136. 53 N. Geisler, op. cit. p. 137. 54 Karl Barth, Fides Quaerens Intellectum, p. 171, apud
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
261 Charles Hartshorne, op. cit., p. 11. 262 Idem, p. 152. 263 Daniel A. Dombrowski, op. cit., p. 16. 264 Donald Wayne Viney, Charles Hartshorne and the Existence of God, State University of New York Press, Albany, 1985, p. 1. 265 Charles Hartshorne, Creative Synthesis and PhilosophicMethod, University, New York, 1983, p. 275. 266 Charles Hartshorne, "What the Ontological Proof Does Not Do", în Review of Metaphysics, vol. 17, nr. 4, 1964, p. 609. 267 Daniel A. Dombrowski, Rethinking the Ontological Argument, Cambridge University Press
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
s Existence, Open Court Publishing Company, 1965, p. 3. 340 Idem, pp. 4-5. 341 Idem, p. 7. 342 Idem, pp. 8-9. 343 Idem, pp. 87-89. 344 Idem, p. 97. 345 Idem, pp. 38-39. 346 Idem, p. 40. 347 Charles Hartshorne, Creative Synthesis and Philosofic Method, La Salle, Open Court, 1970, p. 229. 348 Ibidem. 349 Idem, p. 237. 350 Charles Hartshorne, Aquinas to Whithead, Marquette University Publications, Milwaukee, 1976, pp. 6-7. 351 Idem, pp. 8-11. 352 Idem, p. 12 353 Idem
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
Publications, Milwaukee, 1976, pp. 6-7. 351 Idem, pp. 8-11. 352 Idem, p. 12 353 Idem, p. 15. 354 Idem, p. 32. 355 Charles Hartshorne, Beyond Humanism: Essays in the philosophy of nature, Peter Smith, 1975, pp. 137-138. 356 Charles Hartshorne, Creative Synthesis and Philosophic Method, University Press of America, Lanham, 1897, p. 243. 357 Idem, p. 264. 358 Charles Hartshorne, The Divine Relativity A social conception of God, Wipf and Stock Publishers, Eugene, 1998, pp. 8-9. 359 David A. Pailin, "Hartshorne
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
Journal for Philosophy of Religion, nr. 61, 2007, p. 37. 437 Donald Wayne Viney, op. cit., pp. 16-17. 438 Graham Oppy, op. cit., pp. 187-189. 439 Daniel Dombrowski, op. cit, p. 86. 440 Donald Wayne Viney, op. cit., p. 39. 441 Charles Hartshorne, Creative Synthesis and Philosophic Method, Open Court, Illinois, 1970, pp. 294-295, apud Daniel Dombrowski, Rethinking the Ontological Argument, Cambridge University Press, New York, 2006, p. 124. 442 Idem, pp. 119-120. 443 Vezi Jhon Hick, A Critique of the Second Argument, Macmillan, New York
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
de cercetare pentru psihologi, pedagogi, psihanaliști, filosofi, esteticieni, sociologi, axiologi, antropologi, lingviști, economiști, fiecare dintre aceștia punând accentul pe dimensiuni diferite ale acesteia. „Asemenea cercetării, descoperirii, invenției, formulării și rezolvării de probleme, inovării etc., creație și proces de creație, proces creativ, creativitate, forță (respectiv activitate sau acțiune) creatoare și, tot astfel, activitate (respectiv muncă sau situație) creativă, situație creatoare etc. sunt termeni și sintagme nu tocmai ușor de definit, ori operaționalizat”1. De aceea, conceptul de creativitate este destul de vag În
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
punând accentul pe dimensiuni diferite ale acesteia. „Asemenea cercetării, descoperirii, invenției, formulării și rezolvării de probleme, inovării etc., creație și proces de creație, proces creativ, creativitate, forță (respectiv activitate sau acțiune) creatoare și, tot astfel, activitate (respectiv muncă sau situație) creativă, situație creatoare etc. sunt termeni și sintagme nu tocmai ușor de definit, ori operaționalizat”1. De aceea, conceptul de creativitate este destul de vag În mintea omului obișnuit, acesta fiind asociat, de regulă, cu creații artistice, invenții tehnice sau descoperiri științifice
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
și pentru cercetătorii acestei Însușiri umane deosebit de valoroase, mult timp, creativitatea a fost limitată la domeniul artistic și mai apoi științific, fiind asociată inițial de psihologi cu revelația pură sau chiar cu un proces patologic. Cercetătorii creativității consideră că procesul creativ cuprinde trei etape de bază, fiecare având subetape proprii: ) Pregătirea, care cuprinde: − sesizarea problemei; − definirea problemei cu analiza datelor semnificative. ) Găsirea ideii (incubația + iluminarea), care cuprinde: − producerea de idei noi, de găsire a unor noi piste; − sortarea ideilor și alegerea
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
de cercetare pentru psihologi, pedagogi, psihanaliști, filosofi, esteticieni, sociologi, axiologi, antropologi, lingviști, economiști, fiecare dintre aceștia punând accentul pe dimensiuni diferite ale acesteia. „Asemenea cercetării, descoperirii, invenției, formulării și rezolvării de probleme, inovării etc., creație și proces de creație, proces creativ, creativitate, forță (respectiv activitate sau acțiune) creatoare și, tot astfel, activitate (respectiv muncă sau situație) creativă, situație creatoare etc. sunt termeni și sintagme nu tocmai ușor de definit, ori operaționalizat”1. De aceea, conceptul de creativitate este destul de vag În
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
punând accentul pe dimensiuni diferite ale acesteia. „Asemenea cercetării, descoperirii, invenției, formulării și rezolvării de probleme, inovării etc., creație și proces de creație, proces creativ, creativitate, forță (respectiv activitate sau acțiune) creatoare și, tot astfel, activitate (respectiv muncă sau situație) creativă, situație creatoare etc. sunt termeni și sintagme nu tocmai ușor de definit, ori operaționalizat”1. De aceea, conceptul de creativitate este destul de vag În mintea omului obișnuit, acesta fiind asociat, de regulă, cu creații artistice, invenții tehnice sau descoperiri științifice
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
și pentru cercetătorii acestei Însușiri umane deosebit de valoroase, mult timp, creativitatea a fost limitată la domeniul artistic și mai apoi științific, fiind asociată inițial de psihologi cu revelația pură sau chiar cu un proces patologic. Cercetătorii creativității consideră că procesul creativ cuprinde trei etape de bază, fiecare având subetape proprii: ) Pregătirea, care cuprinde: − sesizarea problemei; − definirea problemei cu analiza datelor semnificative. ) Găsirea ideii (incubația + iluminarea), care cuprinde: − producerea de idei noi, de găsire a unor noi piste; − sortarea ideilor și alegerea
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
la unele dintre categoriile de manifestare a personalității, respectiv la aptitudini, atitudini sau trăsături comportamentale), iar anul 1950 este considerat ca fiind cel care marchează Începutul investigațiilor sistematice asupra creativității 4. Gordon Willard Allport a simțit nevoia să transforme adjectivul "creative", prin sufixare, În "creativity", lărgind sfera semantică a cuvântului și impunându-l ca substantiv cu drepturi depline, așa cum apare mai târziu În literatura și dicționarele de specialitate. În anii '70, neologismul preluat din limba engleză s-a impus În majoritatea
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]