8,894 matches
-
nu ignor]m faptul c] cet]tenii au dreptul de a fi evaluați pentru pozițiile dorite doar pe baza calific]rilor pe care le au pentru aceste poziții, iar culoarea pielii sau sexul nu reprezint] calific]ri pentru o poziție. Dac] au dreptate, tratamentul preferențial încalc] principiul egalit]ții șanselor deoarece încalc] principiile ignor]rii culorii și sexului unei persoane. Tratamentul preferențial pare a inc]lca prima parte a principiul egalit]ții de șanse. Poate, de exemplu, cere unei școli de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
care, dup] majoritatea standardelor, pare mai puțin calificat]. Dar nu trebuie uitat] cea de-a doua parte a principiului egalit]ții de șanse conform c]reia fiecare persoan] trebuie s] dețin] posibilit]ți egale de a obține calific]ri. Doar dac] este satisf]cut acest aspect, competiția pentru locuri va fi corect]. În cazul anterior expus, aceast] a doua parte a principiului egalit]ții de șanse are șanse foarte mari s] nu fie respectat. Albii merg, în medie, la școli mai
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în timp ce europenii emigrau în America pentru a-și g]și de lucru, negrii erau refuzați datorit] rasei lor. Astfel, afirmația conform c]reia multe alte grupuri etnice în afar] de negrii au fost discriminate nu poate fi susținut] de argumente. Dac] societatea poate acoperi doar câteva cereri de compensație, ar trebui s] le acopere pe cele mai stringențe, iar negrii par a le avea pe acestea. Acest argument poate fi completat în urmă analizei diferitelor segmente ale populației de culoare neagr
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
rate alarmante și nemaiîntâlnite de șomaj, dependent] social], graviditate adolescentin], copii în afara c]sniciilor, familii conduse de femei, consum de droguri și criminalitate violent]. Dar majoritatea persoanelor de culoare neagr] nu fac parte din clasa de subzistent]. În particular, multi, dac] nu majoritatea, dintre negrii care beneficiaz] de tratament preferențial își au originea în clasa de mijloc. Pentru a fi acceptat în mod preferențial la Drept sau la Medicin], un negru sau o femeie trebuie că în prealabil s] fi absolvit
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
înl]turat]. Atât timp cât tratamentul preferențial îi compenseaz] pe cei care merit] s] fie compensați, faptul c] nu ii compenseaz] pe cei care merit] cel mai mult aceast] compensare nu reprezint] un argument împotriva sa. Obiecția ridic], totuși, o problem] serioas] dac] societatea nu este capabil] s] îi compenseze pe toți cei care merit]. În acest caz, programele de tratament preferențial de care beneficiaz], în mare parte, negrii și femeile din clasa mijlocie pot face loc programelor care îi compenseaz] pe cei
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
afirmat de curând, în discuțiile aprinse despre clasa de subzistent], c] societatea a uitat de „muncitorii s]răci”. Școlile la care copiii acestora învăț] pot fi puțin mai bune decât cele ale copiiilor negri care provin din clasa de subzistent]. Dac] se întâmpl] acest lucru, actualele programe de tratament preferențial sunt nedrepte deoarece ele compenseaz] dezavantajele provocate de râs] și sex, dar tind s] ignore dezavantajele clasei, discrimineaz] b]rbații albi care provin din clasa „muncitorilor s]răci” în favoarea negrilor și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
deoarece beneficiarilor le-au fost refuzate șanse egale, aceștia merit] compensare. Ins] nu este clar ce fel de compensare trebuie acordat]. Poate acest lucru este simplu pentru inc]lc]rile specifice primei p]rți a principiului egalit]ții de șanse. Dac] o firm] refuz] acordarea unei slujbe unei femei datorit] sexului ei, aceasta merit] respectivă slujb] drept compensare oricând devine disponibil], chiar dac] în acel moment alții sunt mai bine calificați. În ceea ce privește inc]lc]rile celei de-a doua p]rți
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
acest lucru este simplu pentru inc]lc]rile specifice primei p]rți a principiului egalit]ții de șanse. Dac] o firm] refuz] acordarea unei slujbe unei femei datorit] sexului ei, aceasta merit] respectivă slujb] drept compensare oricând devine disponibil], chiar dac] în acel moment alții sunt mai bine calificați. În ceea ce privește inc]lc]rile celei de-a doua p]rți a principiului egalit]ții de șanse este mai dificil de determinat ce fel de compensare trebuie acordat] celor care au fost discriminați
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
mod particular, este evident faptul c] ceea ce trebuie f]cut este acordarea locurilor și pozițiilor dezirabile. Vom considera aceast] dificultate ca fiind aplicabil] beneficiarilor tratamentului preferențial din clasa de mijloc. În acest caz, r]spunsul oferit acestei probleme este c], dac] nu ar fi existat atât discriminarea sexual] și rasial], cât și stereotipurile, negrii și femeile din clasa de mijloc care beneficiaz] de pe urma tratamentului preferențial pentru locurile și pozițiile dezirabile ar fi fost cei mai bine preg]titi candidați pentru aceste
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
negrii și femeile din clasa de mijloc care beneficiaz] de pe urma tratamentului preferențial pentru locurile și pozițiile dezirabile ar fi fost cei mai bine preg]titi candidați pentru aceste locuri și poziții. Din p]câte, trebuie menținut] obiecția conform c]reia dac] nu ar fi existat o istorie a discrimin]rii rasiale și sexuale și a stereotipurilor, negrii și femeile din clasa de mijloc care sunt beneficiarii tratamentului preferențial nu ar exista și, cu sigurant], nu ar fi fost cele mai preg
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sigurant], nu ar fi fost cele mai preg]tite persoane pentru ocuparea acelor poziții. Ceea ce este afirmat în cadrul acestei obiecții nu poate fi formulat în termenii câștigului. Discriminarea rasial] și sexual], împreun] cu stereotipurile au modificat radical imaginea societ]ții. Dac] nu ar fi existat aceste aspecte, nu ar fi existat nici predecesorii negrilor și femeilor din clasa de mijloc care primesc tratament preferențial, ceea ce implic] faptul c] negrii și femeile din clasa de mijloc care primesc tratament preferențial nu ar
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
din num]rul total al populației. Cei care concureaz] pentru pozițiile dorite în societate sunt aleși în mod copleșitor din clasa de mijloc. Mulți dintre cei aflați în clasa inferioar] socio-economic sunt excluși datorit] educației relativ precare. Prin urmare, chiar dac] rașele au aceleași abilit]ți și nu exist] discrimin]ri, num]rul negrilor din pozițiile dorite va fi inc] și mai mic decât al celor care beneficiaz] de programele de tratament preferențial. O versiune mai atenuat], dar semnificativ], a acestei
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
au abilitatea de a excela în acest domeniu tratamentul preferențial pentru încurajarea femeilor de a deveni ingineri poate ajuta la destr]marea stereotipurilor și la egalizarea șanselor. Aceste posibile consecințe ale tratamentului preferențial nu sunt îndeajuns pentru a îl justifica dac], așa cum obiecteaz] anumiți critici, se încalc] drepturile b]rbaților albi de a fi evaluați pentru un anumit loc de munc] doar pe baza calific]rilor pe care le deține. Aceast] obiecție deriv] din principiile ignor]rii culorii și sexului, care
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
albi de a fi evaluați pentru un anumit loc de munc] doar pe baza calific]rilor pe care le deține. Aceast] obiecție deriv] din principiile ignor]rii culorii și sexului, care la rândul lor provin din principiul egalit]ții șanselor. Dac] ne asum]m faptul c] nici o calificare pentru anumite poziții sociale nu presupune culoarea sau sexul, vom observa ins] c] exist] scoruri la testele de aptitudini și diplome ale universit]ților care difer]. Consider c] principiile ignor]rii culorii și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
orașe, astfel încât oamenii din mediul rural nu vor avea acces la îngrijire medical] adecvat]. S] presupunem, de asemenea, c] este mai probabil că acei candidați pentru facultate care provin din mediul rural s] profeseze medicină în zonele rurale, dup] absolvire. Dac] statul acord] o considerare egal] interesului oamenilor din mediul rural și urban în ceea ce privește asistență medical], poate fi îndrept]țiț] cererea adresat] facult]ții respective că originile rurale s] fie considerate un criteriu pentru admitere. Acest lucru ar putea însemna faptul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
tratamentul preferențial puternic încurajeaz] credință c] femeile și negrii nu pot concura împotriva b]rbaților albi f]r] ajutor. Acesta a fost principalul argument al criticii aduse de Charles Murray tratamentului preferențial, opinie citat] la începutul acestui eseu. Ins] chiar dac] scepticii se înșeal] și tratamentul preferențial este justificabil doar pe baza argumentului orientat c]tre viitor, considerațiile bazate pe trecut r]mân semnificative. Oamenii au interesul de a ști c] beneficiaz] de poziții morale egale. În momentul în care, cum
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
o societate a exclus în mod sistematic membrii unei minorit]ți rasiale din comunitatea moral] și politic] și le-au negat atât teoretic, cât și practic, pozițiile morale egale, ea nu le recunoaște egalitatea doar prin acordarea de privilegii, chiar dac] acestea sunt generoase. Trebuie s] admit] c] ei beneficiaz] de aceste privilegii din cauza tratamentului aplicat în trecut. În asemenea cazuri, programele bazate pe tratament preferențial sunt foarte importante pentru crearea unei societ]ți egalitariste. Referințe: Harlan: Comentariile lui Justice Harlan
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sunt folosite mai frecvent. Unii filosofi, si mai ales Donald Davidson, în cartea Inquiries into Truth and Interpretation [Adev]r și interpretare] și R.G. Frey, în lucrarea Interests and Rigths [Interese și drepturi], au susținut c] ființele pot gândi doar dac] înțeleg limbajul unei alte ființe. Din acest punct de vedere, limbajul este în mod necesar legat de atitudini volitive, precum „dorințe, credințe și intenții”. O ființ] nu poate fi f]cut] fericit] sau nu poate fi dezam]git] f]r
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
comunitatea moral] le poate folosi dup] cum dorește: „subdezvoltații mintal” sunt, de asemenea, țint] legitim]. Admițând aceast] problem], Fox încearc] s] includ] toți oamenii, indiferent de capacit]ți, în comunitatea moral] protectoare, argumentând c] oricine ar putea fi în locul lor. Dac] m-aș fi n]scut cu deficiențe mintale, nu aș dori s] fiu tratat ca si cum suferință mea nu conteaz]. Astfel, „caritatea, bun]voința, omenia și prudență cer” includerea în comunitatea moral] a „ființelor umane subdezvoltate sau prezentând deficiențe mintale” (Fox
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
r]u, nu este comparabil] cu r]ul reprezentat de moartea oric]ruia dintre oameni. A-l aruncă pe oricare dintre oameni peste bord ar însemna un r]u mult mai mare cauzat acestuia dec]ț r]ul cauzat câinelui, dac] animalul ar fi fost aruncat peste bord. El merge și mai departe și sugereaz] c] raționamentul ar fi corect, chiar dac] alegerea ar trebui s] fie f]cut] între patru oameni și orice num]r de câini. El consider] c
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
oameni peste bord ar însemna un r]u mult mai mare cauzat acestuia dec]ț r]ul cauzat câinelui, dac] animalul ar fi fost aruncat peste bord. El merge și mai departe și sugereaz] c] raționamentul ar fi corect, chiar dac] alegerea ar trebui s] fie f]cut] între patru oameni și orice num]r de câini. El consider] c]... l]sând la o parte cazurile speciale, drepturile animalelor inc] implic] faptul c] milioane de câini ar trebui aruncați peste bord
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
leac pentru SIDA sau reducerea efectului de ser]), iar animalele nu, dar nu este evident faptul c] valoarea acestor aspirații joac] un rol semnificativ din punct de vedere moral în determinarea severit]ții r]ului cauzat prin moarte. De exemplu, dac] sunt aruncat peste bord înainte s] scriu piesă de teatru pe care visez s] o scriu sau dac] un câine este ucis înainte s] mai alerge o dat] de-a lungul râului, dorințele noastre, ale amândurora, sunt z]d]rnicite
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
acestor aspirații joac] un rol semnificativ din punct de vedere moral în determinarea severit]ții r]ului cauzat prin moarte. De exemplu, dac] sunt aruncat peste bord înainte s] scriu piesă de teatru pe care visez s] o scriu sau dac] un câine este ucis înainte s] mai alerge o dat] de-a lungul râului, dorințele noastre, ale amândurora, sunt z]d]rnicite în aceeași m]sur]. Tot ceea ce se poate spune este c] eu am suferit un r]u mai
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
mare deoarece scrierea unei piese este mai important] decât alergatul de-a lungul râului. Dar ordinea importanței nu este aceeași și pentru câine. Dorința unei persoane de a-și îndeplini scopurile este, probabil, la fel de mare și în cazul câinelui, chiar dac] scopurile sunt foarte diferite. Dup] cum afirma Dale Jamieson, „moartea este cel mai mare egalizator... Negru sau alb, b]rbat sau femeie, s]rac sau bogat, om sau animal, moartea ne reduce pe toți la nimic” (1985). Viziunea lui Regan
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sunt mai raționali și mai comunicativi decât un bebeluș în vârst] de o zi, de o s]pt]mân] sau chiar de o lun]. Presupunând c] nu ar fi așa, cu ce ne-ar ajuta acest lucru? Întrebarea nu este dac] animalele pot raționa sau pot vorbi, ci dac] pot suferi. (Introduction to the Principles of Morals and Legislation, capitolul 17, not] de subsol) Ca și în cazul teoriei drepturilor animalelor, poziția utilitarist] nu accept] influențarea judec]ților morale de c
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]