51,240 matches
-
șapte zile să spună de câte ori au mers în perioada respectivă. Cu excepția categoriei ,,Nu știu", răspunsurile vor fi sub formă numerică. Pasul ulterior este să se numere câte persoane au spus ,,o dată", ,,de două ori" etc., respectiv, să se efectueze distribuția frecvenței. Frecvențele ar putea fi atunci transformate în proporții sau procentaje ca mai sus, dar s-ar putea cere, de asemenea, măsurarea mediei, a ceea ce este tipic pentru acest eșantion de respondenți. Există mai multe genuri de medii și cercetătorul trebuie
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
zile să spună de câte ori au mers în perioada respectivă. Cu excepția categoriei ,,Nu știu", răspunsurile vor fi sub formă numerică. Pasul ulterior este să se numere câte persoane au spus ,,o dată", ,,de două ori" etc., respectiv, să se efectueze distribuția frecvenței. Frecvențele ar putea fi atunci transformate în proporții sau procentaje ca mai sus, dar s-ar putea cere, de asemenea, măsurarea mediei, a ceea ce este tipic pentru acest eșantion de respondenți. Există mai multe genuri de medii și cercetătorul trebuie să
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
erori care pot afecta pertinența demersului investigativ. Putem admite că măsurarea este o operație prin care "se atribuie o serie de valori în acord cu proprietățile obiectului studiat, pentru a surprinde manifestările fenomenelor și a stabili anumite ordini de mărime: frecvențe, grade, intensități, probabilități etc."3 Definirea cât mai precisă a problemelor legate de măsurarea fenomenelor sociale în așa fel încât să se poată vorbi despre pertinența schemei de măsurare în raport cu specificul fiecărei probleme ridică o serie de dificultăți teoretice și
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
admitem că de fapt cantitativul îmbracă două forme, cea de numărare și cea de măsurare se poate ușor demonstra că în unele condiții care sunt specifice și sondajului se poate trece de la numărare la măsurare. Dacă rezultatul numărării este o frecvență, adică un număr care indică o cantitate de entități, măsurarea vizează o caracteristică a obiectului vizat, nu obiectul în sine iar rezultatul măsurării este măsura care este exprimată printr-un număr care arată câte unități de măsură exprimă intensitatea respectivei
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
de măsură unui fenomen. De exemplu, în cazul sondajelor de opinie politică intenționăm să măsurăm și intenția de vot. Unitatea de măsură pentru intenția de vot este declarația subiectului asupra intenției sale de vot. Această măsurătoare se realizează prin numărarea frecvențelor de apariție a respectivelor intenții de vot raportate la numărul celor care și-au exprimat o opțiune. Spre deosebire de alegerile propriu-zise, când se exprimă efectiv votul și se pot realiza estimări, în celelalte situații se exprimă intenții de vot ceea ce înseamnă
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
soție, soția față de copil nu implică soțul dominant față de copil. 2.2.4. Nivele de măsurare Cantitatea nu este separată de calitate, ci coexistă cu aceasta, ea reprezintă un mod de existență a calității tradus în termen de mărime, durată, frecvență, intensitate, ordine etc. Faptul că fenomenele sociale sunt, prin excelență, calitative nu înseamnă că nu au și laturi cantitative, ci doar că aspectele cantitative sunt mai puțin evidente, mai greu accesibile și mai dificil de tradus în sisteme de măsură
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
care poate fi aplicată fenomenelor sociale. La baza acestui nivel al măsurării se af1ă logica noțiunii și a operațiilor pe sfera și conținutul noțiunilor: definiție, clasificare, diviziune, generalizare, concretizare. La nivelul nominal, răspunsurile pot fi grupate în categorii, stabilindu-se frecvența răspunsurilor în fiecare categorie, fiind permise toate operațiile efectuate cu caracteristicile sau variabilele discrete (determinarea criteriilor de independență sau de contingență, a coeficienților de asociere). Pentru întrebările închise, aceste operații sunt relativ simplu de realizat. Probleme speciale ridică întrebările deschise
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
pensionar, elev/student, agricultori), intenția de a vota (da/nu), marca de bere preferată (Ciucaș, Ursus, Bergenbier, altele) etc. Utilizând acest tip de scală se poate realiza ușor operația de numărare a unităților din fiecare categorie și de determinare a frecvențelor. Stabilirea claselor și a frecvenței în interiorul fiecărei clase se pot face în funcție de o singură caracteristică, rezultând colecții sau serii unidimensionale, sau în funcție de mai multe caracteristici rezultând colecții sau serii bidimensionale, tridimensionale etc. În acest sens, înregistrarea (numărarea) la nivelul nominal
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
de a vota (da/nu), marca de bere preferată (Ciucaș, Ursus, Bergenbier, altele) etc. Utilizând acest tip de scală se poate realiza ușor operația de numărare a unităților din fiecare categorie și de determinare a frecvențelor. Stabilirea claselor și a frecvenței în interiorul fiecărei clase se pot face în funcție de o singură caracteristică, rezultând colecții sau serii unidimensionale, sau în funcție de mai multe caracteristici rezultând colecții sau serii bidimensionale, tridimensionale etc. În acest sens, înregistrarea (numărarea) la nivelul nominal al măsurării se poate face
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
înregistrarea (numărarea) la nivelul nominal al măsurării se poate face și prin folosirea "spațiilor de atribute", adică printr-un ansamblu de celule constituite la intersecția a două/trei caracteristici. În anumite cazuri, însăși construirea acestor spații de atribute, cu menționarea frecvențelor corespunzătoare, este suficientă pentru sesizarea unor tendințe și interdependențe privind fenomenele studiate. Întrucât construirea colecțiilor sau seriilor nominale se întemeiază pe logica noțiunilor și a operațiilor cu noțiuni, cerințele de corectitudine privind acest nivel al măsurării rezultă în principal din
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
notă de la 1 la 5 (unde 1 reprezintă nota cea mai proastă si 5 nota cea mai bună) pentru berea consumată de dumneavoastră, pentru fiecare dimensiune în parte : Aromă Gust Spumă Culoare Concentrația de CO2 2. scale temporale (cronologice, de frecvență, de ritm) cu folosirea gradelor: întotdeauna, deseori, uneori și niciodată (sau alte variante). Cât de des consumați următoarele mărci de bere: Niciodată Uneori Deseori Ciucaș 1 2 3 Ursus 1 2 3 Bergenbier 1 2 3 Ciuc 1 2 3
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
nr. 2.4: Indicatori și tehnici de analiza a datelor în funcție de scala de măsurare a variabilelor Scala de măsurare Analiza univariată (descrierea datelor) Analiză bivariată (identificarea relațiilor dintre două variabile) Analiză multivariată (identificarea relațiilor dintre mai multe variabile) Nominală -determinarea frecvențelor absolute și relative (procente); -evidențierea modului distribuției; -teste non-parametrice. -coeficienți de contingență; -testul χ2 -analiză de corespondență; -analiza de corelație canonică; -analiză loglineară; etc Ordinală -mediana, modul și elementele înrudite: centile, decile, quartile; -coeficienți de corelație a rangurilor; -testul χ2
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
ipoteză neexplicitată privind o relație dintre două fenomene". Din punctul de vedere al posibilităților de măsurare, indicatorii de opinie permit măsurarea la nivelul nominal și la cel ordinal. 1. La nivelul nominal, răspunsurile pot fi grupate în categorii, stabilindu-se frecvența răspunsurilor în fiecare categorie, fiind permise toate operațiile efectuate cu caracteristicile sau variabilele discrete (determinarea criteriilor de independență sau de contingență, a coeficienților de asociere). Pentru întrebările închise, aceste operații sunt relativ simplu de realizat. Probleme speciale ridică întrebările deschise
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
închise la care variantele de răspuns constau în diferite grade de adeziune/nonadeziune sau de apreciere (evaluare) grade sau niveluri care, după cum am mai arătat în primul capitol, pot fi de intensitate (foarte mult, mult, puțin foarte puțin, deloc), de frecvență (întotdeauna, deseori, uneori, rareori, niciodată), de calitate (foarte bun, bun, destul de bun, slab, foarte slab) sau pe oricare altă dimensiune care poate fi apreciată sau evaluată prin ierarhizarea manifestărilor ei concrete (de pildă, se pot stabili grade de importanță, de
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
se exprimă numeric, ci nominal. Seriile statistice construite pe baza, acestor indicatori numite serii nominale discrete sunt alcătuite nu din două șiruri de numere, ci dintr-un șir exprimat nominal (denumirea caracteristicilor studiate) și un șir exprimat numeric (numărul sau frecvența unităților statistice care au caracteristicile respective). Exemple de astfel de indicatori sunt cei referitori la profesiune, statut social, stare civilă, sex, loc de muncă, domiciliu, apartenență etnică sau politică și orice alte atribute care, în plan real sau din considerente
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
decât necăsătorit. Rezultă că, din punctul de vedere al raporturilor valorice dintre cele patru stări, A = B, B = C, C = D, ceea ce înseamnă că aceste stări nu pot fi așezate pe un continuum de la A la D. Diferențele apar în ceea ce privește frecvența cazurilor în fiecare categorie, dar frecvențele obținute nu au semnificația unei "distribuții de frecvențe", întrucât variația caracteristicii, nefiind propriu-zis cantitativă, nu poate fi ordonată crescător sau descrescător. Trebuie să remarcăm că, în timp ce caracteristicile, privite ca proprietăți ale fenomenelor reale, sunt
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
de vedere al raporturilor valorice dintre cele patru stări, A = B, B = C, C = D, ceea ce înseamnă că aceste stări nu pot fi așezate pe un continuum de la A la D. Diferențele apar în ceea ce privește frecvența cazurilor în fiecare categorie, dar frecvențele obținute nu au semnificația unei "distribuții de frecvențe", întrucât variația caracteristicii, nefiind propriu-zis cantitativă, nu poate fi ordonată crescător sau descrescător. Trebuie să remarcăm că, în timp ce caracteristicile, privite ca proprietăți ale fenomenelor reale, sunt continue sau discontinue în funcție de natura lor
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
stări, A = B, B = C, C = D, ceea ce înseamnă că aceste stări nu pot fi așezate pe un continuum de la A la D. Diferențele apar în ceea ce privește frecvența cazurilor în fiecare categorie, dar frecvențele obținute nu au semnificația unei "distribuții de frecvențe", întrucât variația caracteristicii, nefiind propriu-zis cantitativă, nu poate fi ordonată crescător sau descrescător. Trebuie să remarcăm că, în timp ce caracteristicile, privite ca proprietăți ale fenomenelor reale, sunt continue sau discontinue în funcție de natura lor intrinsecă, variabilele și, respectiv, indicatorii pot avea un
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
în termeni cu referințe nemijlocite în realitatea empirică a criteriilor de analiză a populației studiate; construirea claselor (grupelor) ce rezultă din aplicarea unuia sau a mai multor criterii combinat; numărarea obiectelor care au proprietățile desemnate prin criteriile respective și stabilirea frecvențelor de grupă. Seriile statistice care rezultă prin acest tip de măsurare sunt alcătuite deci dintr-una sau mai multe grupe de elemente definite nominal și din frecvența elementelor ce aparțin fiecărei grupe. Pentru indicatorii empirici care desemnează variabile nemijlocit observabile
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
criterii combinat; numărarea obiectelor care au proprietățile desemnate prin criteriile respective și stabilirea frecvențelor de grupă. Seriile statistice care rezultă prin acest tip de măsurare sunt alcătuite deci dintr-una sau mai multe grupe de elemente definite nominal și din frecvența elementelor ce aparțin fiecărei grupe. Pentru indicatorii empirici care desemnează variabile nemijlocit observabile gruparea se face conform unor delimitări naturale (de exemplu, fete băieți, înalți-medii-scunzi, prezențiabsenți etc.) Pentru indicatorii definiționali și de inferență, este necesară precizarea clară, fără ambiguități, a
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
și, ulterior, a prelucrării statistice: a) aceeași unitate a populației nu poate să facă parte simultan din două grupe diferite departajate pe baza aceluiași criteriu: b) gruparea trebuie să fie completă, adică să epuizeze întreaga populație, ceea ce înseamnă că suma frecvențelor de grupă trebuie să fie egală cu efectivul total al populației pe care s-a efectuat gruparea. Construirea spațiilor de atribute Primul pas al măsurării nominale îl reprezintă construirea combinațiilor de criterii pe baza cărora se delimitează grupele și se
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
grupă trebuie să fie egală cu efectivul total al populației pe care s-a efectuat gruparea. Construirea spațiilor de atribute Primul pas al măsurării nominale îl reprezintă construirea combinațiilor de criterii pe baza cărora se delimitează grupele și se înregistrează frecvențele de grupă. Firește, când se studiază o singură variabilă, gruparea este o operație simplă, care nu ridică probleme. Dacă însă se studiază două sau mai multe variabile, asociate în moduri variate, construirea unor "spații de variabile" sau de "atribute" devine
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
apreciere (foarte mult, mult, nu prea mult, puțin, foarte puțin sau alte variante). O serie ordinală construită pe această bază este alcătuită din două șiruri : unul cuprinzând gradele sau nivelurile de apreciere ordonate în sens crescător sau descrescător, iar celălalt frecvența de apariție a fiecărui nivel. De cele mai multe ori însă, operația de scalare nu se oprește aici, ci continuă prelucrarea datelor primare și construirea unor serii în care fiecărui termen îi este atribuită o valoare de scală care are, de data
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
care are, de data aceasta, semnificația unei unități de măsură. Scalele devin deci instrumente de măsurare, iar seriile ordinale construite pe baza lor rezultă din compararea valorilor observate cu valorile de scală comparare exprimabilă numeric nu numai în termeni de frecvență, dar și în unități de variație. Trebuie subliniat că în ceea ce privește termenul de scală în literatura de specialitate nu există consens asupra semnificațiilor acestuia. Unii autori consideră scalarea drept noțiunea cu sfera cea mai largă, incluzând măsurarea la toate nivelurile acesteia
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
concluzia a fost că există mari diferențe între categoriile găsite de codificatorii experimentați și cei neexperimentați. Tabularea datelor Tabularea datelor se face cu ajutorul unor programe specializate SPSS, EXCEL, FOXPRO, MS ACCES și are drept scop: 1. estimarea unor mărimi vizarea frecvențelor fiecărei variabile de răspuns îi alocăm un număr de atribute care se regăsesc în clasa respectivă; 2. testarea ipotezelor se folosesc testele de semnificație. Analiza, interpretarea și prezentarea datelor Analiza materialului anchetei nu trebuie neapărat să aibă un caracter statistic
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]