10,090 matches
-
oare... Doar, ochii ne-au exprimat dezamăgirea. Mircea Cozma avea în ochi o tristețe nemărturisită, pe care o îmbălsămă cu o glumă amară... Aghe, dacă facim un „Carré de popi”..! și zâmbi dezamăgit. Da, dar fără sutană..! îi completă cineva gluma. Ne citeam unul în sufletul celuilalt dezamăgirea... dar, ne era greu s-o spunem. Să mai așteptăm... să mai așteptăm, poate.. murmură Bistriceanu, privindu-ne cu un zâmbet de copil care te primea în inima lui pururi deschisă și răbdătoare
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
un zgomot gros și se răspândește în jur un miros puturos, acesta fiind foarte asemănător cu vânturile trase de un cal și că tot aerul Romei ajunge să fie contaminat de bășina imperială. Bineînțeles că astea sunt doar cleveteli și glume ale celor care trăiesc la periferie, aflați în exil de bunăvoie, ca și mine. Bârfele astea nu au nici o greutate și garnizoana romană se comportă exact ca și cum aceste zvonuri nici n-ar exista: trebuie să se ocupe de lucruri cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
maydis, Helminthosporium carbonum) (Colchlioblus heterostrophus) La sorg: Tăciunele zburător al bobului (Sphacelotheca cruenta) Putregaiul rădăcinii (Pythium arrhenomanes) La grîu: Ergot (Claviceps purpurea) Rîia (Giberella și Fusarium spp.) Ophiobolus graminis Putregaiul plantei și putregaiul rădăcinii (Helminthosporium sativum) Pătarea frunzei și pătarea glumei (Septoria tritici și Septoria nodorum) Arsura (Typhula itoana și Typhula idahoensis) La ovăz: Tăciunele urît mirositor (Tilletia caries) Pătarea frunzei (Septoria passerinu) Pleava neagră (Xanthomonas translucens) Putregaiul negru al rădăcinii (Thielaviopsis basicola) La tutun: Antracnoza tutunului (Colletotrichum destructivum) La orez
CONVENŢIE din 6 aprilie 1972 privind protecţia plantelor şi carantina fitosanitara, între guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Republicii Arabe Egipt. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127161_a_128490]
-
priveam (iar asta ține și azi) ca pe o soră. Existau, totuși, două excepții - jocul de fotbal și jocul de-a războiul. În jocul de fotbal fetele nu erau niciodată implicate. Pur și simplu, jocul de fotbal "nu era o glumă", ci, pentru mine cel puțin, era o trăire intensă, puternic afectivă (ceea ce m-a făcut, multă vreme, să plâng atunci când pierdeam; abia în adolescență, când deja îl practicam în mod "profesionist", i-am priceput spiritul competițional), cu care fetele nu
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
ceea ce este ușor contrar concepțiilor lor inițiale. Uneori simt că o fac pentru a mă proteja, pentru a nu mă face să mă gândesc că ceva ar putea fi în neregulă dacă nu m-am căsătorit până la vârsta asta. În glumă tată și fratele îmi spun din când în când: Ce bărbat s-ar însura cu o feministă?". Cred că găsirea unui partener este pentru feministe o problemă reală. Eu am avut șansa să am lângă mine un bărbat feminist, cu
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
de "galinaceu", precum și cel de "galicism"). Tot în derâdere, legionarii nu au ezitat să-i asimileze pe gali faimosului om al lui Platon: "o găină cu două picioare după ce penele i-au fost smulse", altfel spus, "o găină fără pene". Gluma s-a naturalizat, într-o bună zi născându-se de aici, dintr-o ironie, cocoșul galic. În 59 î.Hr., Iulius Cezar a fost învestit în funcția de proconsul pe cinci ani al Galiei Cisalpine, la care s-a adăugat, la
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
1967 și am terminat-o în 1970. Am făcut carte bună, o visam. Aveam un lector, maior inginer Nenoiu, electronist, și pe o planșă era instalația electrică a stabilizatorului și visam cum se închid și se deschid contactele. Școală nu glumă! Mi-amintesc că m-am dus apoi la Someșeni și am luat în primire un pluton. S. B.: Vorbiți deja de aspecte tehnice pentru că tancul este o armă de elită ce presupune cunoștințe tehnice. Dacă se defecta un tanc dumneavoastră
Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
un atac din interior? Mai ales că era modelul Americii Latine, unde se știe că din partea armatei, de multe ori, s-au dat lovituri de stat. M. M.: Dar la noi nu. Armata era sub prestare de jurământ. Nu-i glumă! S. B.: Și-n America Latină se depune jurământul. M. M.: Dar cine știe ce fel de educație au? Încă o dată vă spun: eu, la unele dintre asemenea chestiuni le spun "fabulații". Domnule, dacă erau așa ceva, îmi arăta exact unde, când, ce, cum
Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
Celelalte erau pentru sarcini de mobilizare. În total erau aproape 200. S. B.: Cele 64, care au pornit la cheie, erau și întreținute cel mai bine, bănuiesc. M. M.: Bine, eu am fost un comandant de regiment al dracu', fără glumă. La mine nu mergea cu jumătăți de măsură. Totul trebuia să meargă. S. B.: Știu, că așa vi se dusese vestea. M. M.: S-a dus vestea? Ăsta-i adevărul. Dacă am fost pus să fac o treabă... Însă, cel
Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
știam că ești la USLA", " Da", "Și tu ce faci?", " Avem o misiune la canale". Treaba voastră, mergeți, dar aveți grijă pe unde că vă văd ăștia că sunteți de la USLA și vă cred teroriști și vă împușcă". Da, fără glumă, pe cuvântul meu de onoare, așa s-a întâmplat. Omul, Liteanu, trăiește și azi, înainte de a ieși la pensie a fost rector la Academia Națională de Informații. Și când ne întâlnim și acum mă întreabă dacă-mi amintesc momentul. Sau
Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
nu ne interesau alte lucruri, am aflat atunci că generalul Gușă e în sediul CC-ului și-am spus: Dacă el este aici, înseamnă că noi avem treburile noastre, ne vedem de treaba noastră. Ne vedem de treburile noastre". Fără glumă! 3.8. Incendiul de la Bibliotecă S. B.: Cum a izbucnit incendiul de la Bibliotecă? M. M.: Pe la 10-11 seara vine și-mi spune unul că a izbucnit incendiul în Bibliotecă. "Bă, voi ați tras acolo?" Nu, că noi am fost cu
Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
M.: Dar de ce s-a sinucis? S-a aflat vreodată? S. B.: Să vă mai spun încă o fază, tot așa. Era un maistru militar, unul Drumea de la Parcul auto. Și, pornind de la obiceiul cu fluierul, ca să facă el o glumă la apelul de seară, îi strigă lui David din formație, ca să audă tot Divizionul: "Toa'șu, ar trebui să vă luați un corn, că sună mai bine!" "Bă, Drumea, aștept să crească la boul de tine unul!" L-a anulat
Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
soia. S. B.: Bun, dar atunci n-a fost bine. M. M.: Vedeți dumneavoastră, în percepția mea, totuși, și atunci Ceaușescu, pentru noi, era conducătorul statului. Azi, în Băsescu, nu mai văd așa ceva, adică nu mai am această percepție. Fără glumă. Orice-ar fi fost, nu merita să fie ucis. S. B.: Bun, discuția nu era de merit sau de oportunitate, ci dacă trebuia sau nu trebuia. M. M.: Și de aici au început fabulațiile: unde i-s banii, unde-s
Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
a fi oracol al ultimelor înțelesuri ale vieții, la care totuși ajunge și revine stăruitor. Slujitor de mistere fără îndoială, noul poet preferă costumului preoțesc și hieratismului, chiar evoluând prin altare, cămașa deschisă la piept, mânecile suflecate și umorul benign. Gluma delicat tristă, fără clovneria sau sarcasmul altora, e identitatea lui în a gândi ideea de viață și de moarte. Ingenuitatea comunică o experiență fundamentală de viață: e paradoxul liric pe care ni-l propune Marin Sorescu. S-ar zice că
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
de scriitori sau de opere, contrazicând unicitatea; consonanța implică subiectivitatea, or „criticul, în înțelesul deplin al cuvântului, e dator să înțeleagă și structuri străine propriei sale alcătuiri spirituale”3; cât privește folosirea metaforei, aceasta i se pare lui Cioculescu o glumă, metafora neputând fi exactă („Metafora ca ”instrument” e desigur cel mai inexact, deoarece substituie rigorii intelectuale fantezia literară a criticului, cea mai arbitrară dintre „echivalențe”4Ă. Dincolo de atari obiecții, Șerban Coiculescu putea scrie în 1938 rânduri de reală prețuire la adresa
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
Golfului Queenstown, experiență deconectantă În grup și romantică În perechi. În piața centrală a orașului se desfășoară concerte improvizate În aer liber cu piese din repertoriul internațional, tinerii dansează nestingheriți, se bea bere și se consumă fast food-uri, se fac glume. Peste tot domnește buna dispoziție. Magazinele, micile restaurante, baruri, cafenele sunt luate cu asalt de zecile de turiști, mai ales În zona cheiului. Când ne pregăteam să facem o scurtă croazieră pe lac, un vânt furios, se stârni, parcă din
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
de unde mi-am ales un mic suvenir și câteva ilustrate colorate cu insula Bali. Când am ieșit În ușă, am văzut microbuzul nostru demarând În forță, fără ca nimeni să se mai uite Înapoi. La Început credeam că este o simplă glumă și am mers câteva sute de metri pe jos, Într-o circulație infernală. Am intrat În panică, Înțelegând că nu puteam Întârzia prea mult. Cum altă alternativă nu era, fac semn la un taxi cu destinația Ngurah Rai. Șoferul mă
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
zice ca și un frate...”), care face și desface căsătorii: „Păi de ce am dezvorțat-o pe Zița de el, gândești? Nu mai putea trăi cu mitocanul, domnule...”; „...ș- am și dezvorțat-o.”; „(Încet Ziții) Să-Ți cinstești bărbatul: ăsta e om, nu glumă; Ți- ai găsit norocul.”. Lucid, Jupân Dumitrache Îi prezintă situația materială a Ziței lui Rică Venturiano, conștient că bărbatul are un ascendent social (nu neapărat și material): „Dacă dumnealui cabulipsește să ne onoreze cu atâta cinste... de! Zestrea nu-i
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
10 cm, de genul celor care pot fi cumpărate din orice supermarket : interzis cu țigări, alcool, telefon mobil, mâncare (de fapt, figurat era un hamburger) și, în fine, interdicția de a intra cu animale neținute în lesă, mai degrabă o glumă sau o formă, puțin probabilă, de autoironie, dacă ținem cont de numărul impresionant de câini din incinta mănăstirii. Ceea ce mi-a mai atras atenția, odată pătruns în curtea interioară, a fost felul în care ocupa spațiul o familie de rromi
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
rând. „Azi nu am stat la coadă decât puțin, vreo două ore, da’ mâine venim în gașcă, mai mulți. Dar de ce în gașcă, întreb eu, naiv. Pentru că în gașcă trece timpul mai repede, iar aici e rost de caterincă. Facem glume, jucăm la tiki-taka cu jandarmii.” La finalul discuției se oferă, prietenoși, să-mi „țină rândul”, dacă ne mai întâlnim și mâine-seară, când se vor întoarce. Cineva din rând se plânge de faptul că așteptarea a fost lungă și grea între
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
am purtat cu comercianții din zonă. Inclusiv cu cel care vindea gogoși puțin mai departe, frecându-și mâinile de frig ce era. L-am întrebat, mai mult pentru a-l provoca : „A început foamea și la mata ?”. El a prins gluma imediat, răspunzându-mi, „Ei, cine are bani cumpără, cine nu stă și suflă-n pumni !”. Grătarul cu mici se află acolo, în curte, a dorit să „încerce piața acum două zile”, dar nu prea a mers, așa că a renunțat. „Mirosul
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
de pe masă, cu toate că în zonă este plin de pelerini, cerșetori, trecători de tot soiul. Ba nu, mă înșel, standul este supravegheat discret de unul dintre paznicii locali ai Mitropoliei, mă întreabă dacă sunt interesat să cumpăr ceva. Fac repede o glumă, spun că aș vrea să cumpăr Omagiul lui Ceaușescu, celebra carte, grea și mare cât o canistră de benzină, devenită un fel de simbol memorial al comunismului anilor 1980. Omul începe să râdă, apoi mă întreabă dacă am venit în
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
cu un grup de 10-15 tineri rromi, originari din Constanța, după cum aveam să aflu ulterior, care au sosit aici la Iași la miezul nopții. Îmbrăcați sumar, în haine de sport, inadecvate, se agită tot timpul, ies din rând, fumează, fac glume, au propria lor logică de așteptare, se vede imediat că sunt aici din curiozitate, din nevoia imediată de miracol și emoție religioasă. „Da, rromii nu prea sunt obișnuiți să aștepte nici în viața de zi cu zi, d-apoi aici
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
acum la dimensiunea sa maximă, cam două ore de așteptare, multă populație urbană din Suceava, mulți tineri, îmbrăcați modern, dar foarte decent. O tânără blondă citește acatistul Sfântului Ioan cel Nou direct de pe ecranul iPhone-ului, o întreb oarecum în glumă dacă este mai comod așa, iar ea confirmă zâmbind acest lucru. Multe familii de rromi în ținută de sărbătoare. Atrage toate privirile o tânără rromă de 15-16 ani, blondă, cu ochi albaștri, având o salbă grea de aur la gât
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
locală) arată deci legătura dintre putere și politică în pelerinaje. Iar în cazul specific al pelerinajelor din România, celebra și atât de subtila „simfonie bizantină” a raportului Biserică-Stat trece prin brațul vânjos al jandarmilor care păstrează ordinea. Nu este o glumă sau o ironie afirmația anterioară. Dintotdeauna forța fizică a fost brațul secular al legii, o introducere fără mediator în inima sacrului, având drept coordonate de bază Forța și Permanența (De Heusch, 1962 : 64). Sacrul însuși face parte din structura Puterii
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]