8,741 matches
-
și competențe, Editura Spiru Haret, Iași. *** (1968), „Educația adulților - Cercetare științifică și acțiune culturală”, referate și comunicări prezentate la simpozionul „Cercetarea științifică și acțiunea cultural-educativă pentru adulți”, București. *** (2001), Caracteristici ale formării profesionale continue în România, Institutul Național de Statistică (INS), București. *** (2002), Strategia de aderare a României la Uniunea Europeană, Guvernul României. *** (2003a), Adult Education in Romania, Institutul Român de Educație a Adulților, Timișoara. *** (2003b), „Review of Progress in Vocational Education and Training Reform in Romania”, European Training Foundation, vezi http
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
perplexă a oamenilor cinstiți că viața onestă, dusă în modestie și cumpătare după reguli simple și clare, ce n-au nevoie să fie reinventate, nu valorează nimic pe lângă un ticălos isteț, pe lângă un viclean înrăit, dar de succes, pe lângă un ins lipsit de cuvânt și de onoare care, inventează fără jenă și restricții infinite forme de abjecție în orice situație de viață. De aici, din acest spațiu vin cinicii și indiferenții zilei de azi. Ei sunt noii tirani, adesea nevăzuți și
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
stil, un limbaj teatral performant, o estetică etalon, prezentă în toate compartimentele artei spectacolului: repertoriu, distribuție, scenografie, în caligrafierea și tensionarea acțiunii, în structura imaginilor, personajelor, relațiilor. Din clipa când l-am cunoscut mi-a fost limpede că e un ins special, un copil teribil al teatrului românesc, că are în sânge destin de lider. Spre deosebire de Manea, Micu, sentimentali, poetici, ludici, Alexa e mai tot timpul încrâncenat, în alertă, de o gravitate cel ține mereu sub presiune. În nicio împrejurare nu
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
rivalele lor, argumentând c] abordarea consecințialist] este mai conving]toare. Utilitatea și binele ROBERT E. GOODIN Ce lucruri sunt bune în sine? Este evident c] teoriile consecințialiste au nevoie de un r]spuns la aceast] întrebare; la fel de mult] nevoie are ins] și orice etic] care promoveaz] în anumite condiții binele. Utilitarismul clasic sugereaz] c] doar pl]cerea este bun] în sine; versiunile ulterioare ale utilitarismului au oferit ins] răspunsuri diferite și poate mai conving]toare. Spre deosebire de eseul precedent, acest articol se
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
au nevoie de un r]spuns la aceast] întrebare; la fel de mult] nevoie are ins] și orice etic] care promoveaz] în anumite condiții binele. Utilitarismul clasic sugereaz] c] doar pl]cerea este bun] în sine; versiunile ulterioare ale utilitarismului au oferit ins] răspunsuri diferite și poate mai conving]toare. Spre deosebire de eseul precedent, acest articol se concentreaz] pe conținutul, măi degrab] decât pe structura teoriilor consecințialiste și a oric]rei îndatoriri sau obligații de a promova binele. Teoria virtuții GREG PENCE Poate c
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
s] tr]iesc?” este greșit]. O intrebare mai potrivit] ar fi poate: „Ce fel de persoan] ar trebui s] fiu?”. Teoria virtuții se concentreaz] pe aceast] din urm] întrebare și pe virtuțile care alc]tuiesc un caracter bun. Este posibil ins] că o teorie a virtuților s] înlocuiasc] abord]ri etice alternative? Drepturile BRENDA ALMOND Unii susțin c] morală se poate baza pe drepturi, în timp ce alții cred c] drepturile sunt derivate dintr-un principiu sau principii morale mai profunde. Oricare ar
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
situație prin intermediului unui tip de intuiție sau cunoaștere legate de însușirile lor morale. Naturalismul CHARLES R. PIGDEN Că și intuiționiștii, naturaliștii consider] c] judec]țile morale pot fi adev]rate sau false și c] pot fi cunoscute. Spre deosebire de intuiționiști ins], ei nu cred c] exist] fapte sau însușiri morale speciale care s] fie cunoscute prin intuiție. Ei afirm] c] însușirea de a fi bun sau r]u poate fi identificat] sau redus] la o alt] proprietate (fericirea, poate, sau voința
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de asemenea, și utilizarea frecvent] a exemplelor ipotetice și imaginare pentru a decide între teorii. Partea a șaptea: Provoc]ri și critici Subiectivismul și relativismul, discutate în partea a șasea, neag] obiectivitatea sau validitatea universal] a eticii. Acestea nu sunt ins] singurele provoc]ri c]rora susțin]torii eticii trebuie s] le fac] fâț]. Au existat și alte încerc]ri, susținute de anumite poziții filosofice, de a ar]ta c] morală nu este nimic altceva decât instrumentul grupului dominant din societate
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
inițial] este atat de complex]. Întreb care sunt originile eticii nu este la fel cu a întreb] cum au apărut meteoriții. Înseamn] s] întrebi de ce noi trebuie acum s]-i respect]m regulile. (Morală nu se rezum] de fapt reguli, ins] ne putem concentra asupra lor pentru moment, deoarece ele sunt adesea punctul de la care pornesc conflictele.) Pentru a r]spunde acestei întreb]ri, trebuie s] ne imagin]m cum ar fi viața f]r] aceste reguli, iar acest lucru ridic
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
a descris-o Hobbes, „un r]zboi al tuturor împotriva tuturor” (1651, Partea întâi, capitolul 13, p. 64), deși, așa cum sublinia Rousseau, ei nu fuseser] ostili unul fâț] de cel]lalt înainte de interactiune (1762, pp. 188, 194; 1754, Partea întâi). Ins]și supraviețuirea, nemaivorbind de ordinea social], a devenit posibil] doar datorit] regulilor la care s-a ajuns printr-o negociere nedorit]. (Aceast] variant] a fost, desigur, acceptat], de obicei, la modul simbolic, nu literal.) Cealalt] variant], de origine creștin], explic
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
morală că pe o încercare uman] necesar] de a alinia natură noastr] imperfect] la voința divin]. Mitul originii este C]derea Omului, care a produs acea imperfecțiune în natură noastr] așa cum a fost descris] - din nou, simbolic - în Facere. Simplitatea ins]și este întotdeauna bine-venit] într-o lume confuz], așa c] popularitatea acestor dou] variante nu este surprinz]toare. Dar simple relat]ri nu pot explica cu adev]rât fapte complexe și a devenit clar deja c] nici unul din aceste dou
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
care ne-ar îndemna s] o facem. Ideea de Dumnezeu nu se rezum] doar la o astfel de ființ], ci cristalizeaz] un intreg ansamblu de idealuri și standarde foarte complexe care se afl] în spatele regulilor morale și le confer] semnificație. Ins] chiar autoritatea acestor idealuri și standarde face obiectul investigației noastre. Așadar întrebarea nu are inc] r]spuns. îi. Tentația egoismului și contractul social Ideea c] etică nu e decât un contract încheiat pe baza vigilentei egoiste este, într-adev]r, mult
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în societ]țile umane reale. Și este cert c] acești egoiști prudenți ar evita multe dintre atrocit]țile pe care oamenii în realitate le comit, deoarece nechibzuința și imprudenta specific umane agraveaz] în mod constant efectele negative ale viciilor noastre. Ins] acest lucru nu poate însemna c] morală, așa cum exist] pretutindeni, izvor]ște doar din acest egocism prev]z]tor. Exist] mai multe motive pentru care acest lucru este imposibil, dar eu voi menționa doar dou]. (Pentru continuarea discuției, vezi capitolul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
afecțiune familial] și alte asemenea - calit]ți care sunt recunoscute și prețuite în majoritatea societ]ților umane. Teoreticieni individualiști precum Hobbes explic] uneori acest fapt susținând c] aceste așa-zise motive nu sunt reale, ci doar concepte lipsite de substanț]. Ins] este greu s] ne imagin]m cum au putut fi inventate concepte ce au ajuns s] fie folosite în mod curent din motive inexistente. Și cu atât mai derutant este cum ar putea cineva s] pretind] c] a fost vreodat
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și complexul de motive umane pe care ideologia contemporan] le valideaz] drept caracteristice compețitorilor. Se poate spune despre oricare dou] organisme c] sunt „în competiție” dac] ele doresc sau au nevoie de ceva pe care nu îl pot avea amândou]. Ins] nu se poate spune c] se afl] fiecare de competiție decât dac] fiecare știe acest lucru și reacționeaz], încercând în mod intenționat s] îl înving] pe cel]lalt. Întrucât majoritatea copleșitoare a organismelor este reprezentat] de plante, bacterii etc., care
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
spune c] se afl] fiecare de competiție decât dac] fiecare știe acest lucru și reacționeaz], încercând în mod intenționat s] îl înving] pe cel]lalt. Întrucât majoritatea copleșitoare a organismelor este reprezentat] de plante, bacterii etc., care nu au conștiinț], ins]și posibilitatea unei competiții conștiente și ostile este foarte rar] în natur]. Mai mult, atât la nivel conștient, cât și la nivel inconștient, toate procesele vitale depind de o bâz] imens] de cooperare armonioas] necesar] pentru a construi sistemul complex
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Platon propunându-i o metafizic] mult mai puțin discordant] care s] reconcilieze diversele aspecte atât ale individualit]ții umane, cât și ale lumii exterioare. Sfanțul Toma a mers pe aceeași linie, iar gândirea recent] a urmat, în general, acelasi traseu. Ins] aceast] abordare mai monist] nu a reușit s] conceap] cum este posibil că ființele umane s] se fi dezvoltat din animale neumane. Problema era c] acele animale erau considerate simboluri ale forțelor antiumane, uneori doar ca niște vicii întruchipate (lup
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
asupra animalelor neumane. În zilele noastre, comportamentul lor a fost, în sfârșit, studiat sistematic, iar natură complex] și bogat] a vieții sociale a multor p]s]ri și animale este bine cunoscut]. Oamenii știu de mult timp câte ceva despre această, ins] nu și-au folosit aceste cunoștințe atunci când au considerat animalele drept întrup]ri ale r]ului. Astfel, acum dou] secole, Kant a scris: „Cu cat venim mai mult în contact cu animalele, cu atat le iubim mai mult pentru c
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
lipsit de motivații nu a fost niciodat] plauzibil]. Exagerarea a avut un interes moral puternic - și anume respingerea anumitor idei periculoase despre chiar ceea ce înseamn] inclinații înn]scute, idei folosite pentru a justifica instituții că r]zboiul, rasismul și sclavia. Ins] acestea erau reprezent]ri ideologice eronate ale moștenirii umane. S-a dovedit a fi mult mai ușor s] fie atacate pe terenul lor propriu decât a se susțin] cu mari dificult]ți o tez] atât de neconving]toare cum este
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ideal], ar face regulile inutile. Dar, în starea noastr] real], imperfect], aceste atașamente într] adesea în conflict unele cu altele sau cu alte motive puternice și importante. La animalele neumane, aceste conflicte pot fi reglate simplu prin inclinații firești secundare. Ins] ființele care reflecteaz] mult asupra propriei vieți și a altora, așa cum facem noi, trebuie s] arbitreze aceste conflicte astfel încât viețile lor aib] un curs relativ coerent și continuu. În acest scop, noi fix]m priorit]țile între diverse țeluri, iar
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
alte creaturi sociale pentru a ne furniza material ce s-ar putea transforma în ceva asem]n]tor moralei umane? Unii adversari le exclud în totalitate deoarece se manifest] neregulat, iar incidența lor manifest] o predispoziție accentuat] spre rudele apropiate. Ins] aceeași neregularitate și aceeași parțialitate în favoarea familiei predomin] - adesea foarte puternic - în morală uman]. Acestea se manifest] puternic în rândul micilor societ]ți de pr]d]tori-culeg]tori care par mai apropiate de condiția uman] original]. Oamenii care se dezvolt
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
puii de lup sau de cimpanzeu - de cei ce constituie de fapt familia lor, astfel încât atitudinea normal] pe care o preiau de la cei din jur conduce, într-o m]sur] sau alta, la o mai mare grij] și compasiune. Este ins] important de observat c] aceast] predispoziție nu dispare, nici m]car nu se diminueaz] vizibil, pe parcursul dezvolt]rii civilizației. Este inc] foarte activ] și în propria noastr] cultur]. Dac] p]rinții moderni nu ar afișa mai mult] grij] și afecțiune
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
a moralei, si anume predispoziția spre reciprocitate. Este adev]rât c], dac] am avea de-a face cu egoiști vigilenți, simpla întoarecere a favorurilor celor care le-au f]cut inițial nu ar fi altceva decât un târg prudent. Revin ins] cu ideea c] în orice tip de moral] uman] existent] aceast] tranzacție apare într-o cu totul alt] lumin], nu doar ca o asigurare pentru viitor, ci și ca recunoștinț] pentru amabilitatea ar]țâț] în trecut, decurgând firesc din afecțiunea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
subliniaz], pe bun] dreptate, sociobiologii, tr]s]turile altruiste ce pot fi moștenite nu sunt ușor transmise mai departe dac] nu fac posibil] o creștere a speranței de viat] a familiei persoanei altruiste, care împarte genă ce le d] naștere. Ins], când acest lucru se întâmpl], asemenea tr]s]turi pot s] se dezvolte și s] se r]spândeasc] prin „selecția familiei”, într-o manier] de neconceput în cazul modelului mai vechi, neprelucrat care nu lua în considerare decât competiția pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
o „inc]rc]tur]” mai mare -, iar statutul s]u este în mod corespunz]tor mai important decât în societatea noastr], unde multe relații sunt impersonale și au o functie unic] - de exemplu, relația șofer de autobuz - pasager. Închipuiți-v] ins] cât de diferit ar sta lucrurie dac] șoferul ar fi în același timp sora mea vitreg], un vecin apropiat și fiică partenerului de golf al țâț]lui meu - nu as îndr]zni niciodat] s] ofer mai puțin decât prețul corect
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]