10,350 matches
-
Un astfel de început ar fi avut implicații largi în viața spirituală a poporului: sprijinirea procesului de dezvoltare a însușirilor fundamentale ale poporului român ca popor latin; stimularea apariției renașterii culturale condiție a creării unei culturi autentice; căutarea izvoarelor de inspirație ale pedagogiei românești cu prioritate în "comoara de idei și simțiri a țărănimii". Iată nota comună cu C. Rădulescu-Motru, Simion Mehedinți, cu reprezentanții pedagogiei sociologice. Pedagogia românească se putea constitui așadar pe ceea ce se considera a fi specific țăranului român
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
conduse de Dumnezeu. Sub aspect moral, Renouvier considera persoana, ca și Im. Kant, totdeauna ca scop; iată un motiv pentru care personaliștii consideră concepția lor expresie a umanismului. De la începuturile sale, personalismul s-a manifestat ca o filosofie idealistă, de inspirație creștină, care reia unele idei ale teologiei și spiritualismului medieval sau modern (9, p. 47; 10, p. 21). Deși, în deceniile următoare, personalismul s-a depărtat destul de mult de tezele renouvieriste, el s-a considerat o filosofie în al cărei
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
OURY (25). (Alături de aceștia s-au remarcat, prin scrierile lor, și G. LAPASSADE, LOUROU FONVIEILLE, AÏDA VASQUEZ, G. FERRY, DANIEL HAMELINE, MARIE-JOËLLE DARDALIN etc.). M. Lobrot susține că la constituirea pedagogiei instituționale a contribuit încă un factor mișcările politice de inspirație marxistă, contestatară, din Franța anilor '50. De altfel, noua teorie conține, într-adevăr, elemente de contestare, dar ea nu s-a conturat ca o contribuție la afirmarea pedagogiei de orientare marxistă. Pentru a înțelege mai bine ideile fundamentale ale acestei
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
opresc aici cu scrisul în această carte, dar păstrez pentru anii care vin o serie de alte amintiri plăcute și interesante, pe care să le postez în paginile unei viitoare cărți, toate acestea sunt pentru mine o puternică sursă de inspirație în tablourile mele și nimeni nu mă va putea convinge vreodată să renunț la modul meu de viață și mai ales de gândire. Cred că mai sunt multe de spus dar mai ales de făcut în arta naivă și tot
Muchia Tărâța. In: Caravana naivilor by Mihai Dascălu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/436_a_1097]
-
lucrase decât uși de automobile (automobilul Porsche, fiind Coupe, avea doar două uși). Să intru eu, începătorul, în concurență cu aceștia, nu aveam nici o șansă, cu toate cunoștințele, experiența și talentele mele de a desena în perspectivă. Atunci am avut inspirația să intru pe un alt domeniu, și am început să le fac calcule de mecanică (statice și dinamice) și de rezistența materialelor, la care ei nu se pricepeau sau nu se încumetau. Până atunci, calculele le făcea un colectiv de
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
să dețină controlul atît asupra Valahiei, cît și asupra Moldovei, iar Mihai Viteazul asupra Valahiei, Moldovei și Transilvaniei din 1600 pînă în 1601, cînd a fost ucis mișelește. Acțiunile lor vizînd unificarea teritoriilor românești aveau să constituie o sursă de inspirație pentru scriitorii naționaliști și liderii politici de mai tîrziu. Domnitorii români întîmpinau dificultăți și în ținerea sub control a boierilor, care erau dispuși să încheie alianțe cu ungurii, habsburgii, polonezii sau otomanii, preocupați doar de propriile lor interese. Ca și
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
meu! Era un fel de diviziune a muncii. Unii lucrează probleme la tablă, alții iau mardeală. Mardeală prin procură. Și poate asta i-a accentuat retardarea. Se izbea cu castana în capul cu gura deschisă. Avea și asemenea clipe de inspirație. Ciocănea, țuguia buzele, își transforma capul într-un fel de cutie de rezonanță și ne arăta că suna a gol. Avea succes trucul ăsta al lui. Ce v-am zis că n-am nimic înăuntru! părea el foarte mândru. - Hopa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
o pună bucolic în mijlocul naturii. Era o văgăună cam de doi metri pe un metru, cât o cabină de camion. Probabil acolo nu erau alde Rodica și nea Titi să-i bată la cap și să se inhibe brusc. Altă inspirație aveau. Tot din perioada aia datează cred și prima mea amintire. Afară de cea cu foarfeca. Nu pot să-mi dau seama când și unde s-a întâmplat. Parcă nu eram în curtea în care am copilărit. De fapt, de mult
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
deoarece acest pământ păstrează un monument de o valoare istorică, artistică, spirituală și culturală deosebită. Irina Osoianu Clasa a X-a Colegiul Teoretic „Mihail Sadoveanu” Pașcani Postfață Oricine va parcurge cartea doamnei profesoare Mariana Coteț Botezatu va putea constata, dincolo de inspirația și talentul domniei sale, intuiția și fluența ideilor în această exigentă artă a cuvântului așternut pe hârtie. Am parcurs până în prezent multe lucrări structurate pe o tematică prevalent geografică, științifică, însă prea puține de factura celei realizate în spirit literar și
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
o soartă amabilă o așezase În catul de deasupra Întreprinderilor noastre culturale, ființă din cele nu prea sperioase și cu Îndeletniciri generoase, spre care, când și când, urcam scările tot din două În două trepte ca să-i cer sfat și inspirație, la fel precum Socrate prea Înțeleptei Diotima din Mantinea, „măiastră În astfel de lucruri, ca și În multe altele“, ne spune Platon În Banchetul... ...Stam și supravegheam, În toamna lui 1919, instalarea mașinilor noastre de tipărit și de cules, a
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
tiparului. Numai așa ți se revelează natura și gradul de radiație a cuvintelor și frazelor. Balzac construia un Întreg capitol de roman așa zicând din bucățele [asamblate] abia la corecturile În șpalte, totdeauna supraîncărcate cu foarte ample adaosuri treptate, nerelevate inspirației În manuscrisul inițial, adesea de o singură pagină numai. Iar Tudor Arghezi Îmi spunea că nu-și dă seama de scă pările scrisului lui din condei decât numai la corectura În șpalt și mai bine, mai nuanțat, mai evident după ce
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
camarazi și prieteni de-ai mei, pe Valea Jiului, la Predeal, la Mărășești sau la Oituz. Dar am ieșit din război cu fața schimbată, ca În Sfintele Scripturi - și nu ascultând vocile din Dumbrava Mistică și nici urcând Muntele spre izvorul inspirațiilor divine, ci dintr-o Întâl nire a mea cu Turcu Ion, soldat brancardier. Îl alesesem din tabăra noastră de lângă Siret, ca să fie, cum se spune, vărsat unei unități sanitare din apropierea frontului. — Ei, Turcule, pregătește-te s-apuci iarăși țucalul de
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Înlăturând În fel și chip susceptibilitățile unora, gâdiliciunea altora, competițiile și rivalitățile abia aparente sau născânde ale acestui neam al scriitorilor, reputat genus irritabile vatum; mai introducând În redacția Noii Reviste Române din Pasajul Imobiliara, atunci când directorul nostru avu buna inspirație să cheme la lucru pe cei mai aleși dintre studenții săi de la seminar, sau În redacția Ideii Europene din Pasajul Român, cu aceiași tineri peste care trecuse războiul și cu alții noi, descoperiți și ajunși printre noi fruntași Între fruntași
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Beldie, despre care stă scris undeva În Jurnal că sunt singurul care i am Înțeles „blestemul firii“ ei; cine m-a lăsat să-i demonstrez prostește că totuși o leacă de „disciplină“ și de „mecanizare“ nu strică scriitoarei a cărei inspirație, spunea, „nu poate fi decât fructul leneviei și al bunului ei plac“, așteptând „darul pe care ceasul i-l aduce fără a Întoarce minutarele cu mâna grăbită“?... Un văl cenușiu s-a așternut dintr-odată peste fața prietenei și scriitoarei
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
oricare Îi va fi fost valoarea documen tară, la rebut sau așteaptă altă utilizare, problematică. Aceasta este, aș zice, „tehnica“ elementară a scrisului de față. Ceea ce citiți, prin urmare, aci nu este vreun rezultat năbă dăios al inteligenței sau al inspirației autorului (lucru care v-ar pune, sunt sigur, pe gânduri sau v-ar lăsa indiferenți), ci mai degrabă un șir de fenomene inconsistente și parazite, ciudate și inexplicabile, născute și vehiculate pe acele unduiri ritmice și armonice, opera ciocanului și
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
rândul la bucătărie. După o primă tentativă eșuată de Încărcare a bateriei, În seara aceasta fac operația chiar din chilie, Întrucât avem curent la priză. Unul foarte oscilant, ce mi-ar fi distrus deja leptopul dacă nu aș fi avut inspirația să cumpăr o sursă UPS. Țiuie ori de câte ori se Întrerupe energia, dar lucrează bine, alimentând și protejând bateria, care Încet-Încet se Încarcă, ajungând la aproape 40% din capacitate. E bine măcar că am totuși o sursă de la care poate fi alimentată. 29
Ultima sută by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91673_a_93187]
-
în scrierea unui poem fluviu, un poem ce se profila plin de forță și înnoitor, iar perspectiva de a pleca val-vârtej acasă îi întrerupea munca, elanul, ceea ce era catastrofal în ochii lui. Din pricina acestei intempestive călătorii probabil își va pierde inspirația, va rata acest poem care se contura în mintea lui plin de strălucire, poate chiar o capodoperă. Cine o să-i mai redea vreodată clipa aceasta de măreție a inspirației, pe care el o irosea acum?... A luat totuși trenul și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
în ochii lui. Din pricina acestei intempestive călătorii probabil își va pierde inspirația, va rata acest poem care se contura în mintea lui plin de strălucire, poate chiar o capodoperă. Cine o să-i mai redea vreodată clipa aceasta de măreție a inspirației, pe care el o irosea acum?... A luat totuși trenul și a pornit spre orășelul Serenite. A participat confuz, abulic la toată ceremonia funerară, desfășurată cumva în clandestinitate, oricum foarte discret (doar mama, el și o parte dintre apropiați, cei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
deloc în largul său. S-a apucat să scrie încheierea poemului fluviu. Era într-o stare de maximă tensiune creatoare. Inițial aprecia că mai are de compus maximum douăzeci de versuri pentru ca opera să fie perfectă, apoi, luat de valul inspirației, a rescris și alte părți din poem. Totul se închega acum formidabil, parcă el era un zidar și parcă această alcătuire verbală era o clădire monumentală ce se ridica armonios din mâinile sale, sub ochii săi. Era trecut de miezul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
literară ca un eveniment. A obținut o catedră universitară și a fost numit director al unei importante reviste. Avea notorietate, recunoaștere: competența și vocația sa nu erau puse la îndoială de nimeni. Scrisul său tot stătea sub steaua glorioasă a inspirației: scria neobosit, scria puternic, înnoitor, scria izbutind să exprime sinele său de profunzime (ceea ce-și dorise dintotdeauna), scria ca și cum cineva suprauman i-ar fi dictat. Practic, fratele meu Vlad era un ins fericit, un ins care-și trăia visul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
marilor comentatori ai evenimentului, apreciat a fi cel mai important brand de Țară. Și iată că patriarhul cronicarilor muzicali, cum poate fi numit pe drept cuvânt Viorel Cozma, veteranul tuturor edițiilor, din 1958, are ceva de spus. Domnia sa a avut inspirația să pună două întrebări pertinente. Prima adresată public concitadinului său timișorean Ioan Holender, aflat la prezidiul select al Conferinței de presă. Întreba dacă la viitoarea ediție din 2014 Ioan Holender va fi din nou Directorul Artistic al manifestării? Răspunsul a
Pledoarie sentimentală enesciană by Mihai Zaborila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91554_a_93565]
-
înainte de a intra în bloc era întotdeauna plin de lume. Misterul e total și așa rămâne vreme de un an, până ce chestorului i se spune că profesorul a fost văzut împreună cu o tânără pe o plajă din Buenos Aires. Chestorul are inspirația să verifice numărul de la care a sunat acasă ultima oară profesorul și misterul devine mai mare. Sau poate mai mic, fiindcă e un număr de Paris. Deci nu la zece minute distanță de mers pe jos, ci la trei ore
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
cât o herghelie natur și, mai ales, de ce toți sculptorii îi vroiau călare pe Vasile Cârlova, Mihail Sadoveanu și compozitorul local de marșuri Manolache, mort de tânăr într-un tragic accident de motocicletă. Singurul artist care l-a convins că inspirația nu depinde de bugetul anual a fost poetul județului, Anghelache. Acesta i-a propus să vopsească tot pietrișul de pe aleea parcului municipal în albastru, iar evenimentul să se cheme Sărbătoarea Culorilor. Stropirea o făceau într-o singură zi pompierii colonelului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
din Pucallpa și tot ce rămăsese era o panoramă neclintită a unei jungle neîntrerupte, oamenii au părăsit puntea și s-au Îndreptat spre mesele de jocuri de noroc. Ne-am apropiat cu prudență, dar Alberto a avut un moment de inspirație și a cîștigat 90 de soli la un joc de cărți numit „21“, destul de asemănător cu „7½“ al nostru. Această victorie a atras asupra noastră disprețul celorlalți jucători, deoarece Alberto intrase cu o miză inițială de doar un sol, În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
minor război rece, viața era incredibil de plăcută. Pe 14 au dat o petrecere pentru mine, cu o grămadă de pisco, un fel de gin care te Îmbată extraordinar. Directorul coloniei a ținut un toast În cinstea noastră și, sub inspirația spirtoaselor, i-am răspuns printr-un discurs panamerican În esența sa, primind aplauze Însuflețite de la audiența semnificativă - și semnificativ de beată. Am rămas acolo ceva mai mult decît ne propuseserăm, dar În cele din urmă am pornit spre Columbia. În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]