9,535 matches
-
ne livrează pe "culmile disperării". Soluția nu este investigația (""mă miră faptul că unii se mai preocupă de teoria cunoașterii""), ci trăirea intensă și lucidă. "Trăirismul" - variantă românească a unui existențialism de nuanță creștină și mistică - îl recunoaște în perioada interbelică drept unul din cei mai notabili reprezentanți ai săi. Ieșirea din condiția tragică a omului ar fi cu putință prin două atitudini fundamentale: "cea naivă și cea eroică" (în "Pe culmile disperării", 1934). Stabilit din 1937 în Franța, abandonează "trăirismul
Existențialism () [Corola-website/Science/298018_a_299347]
-
Herța avea 1.160 de locuitori, dintre care majoritatea (820) erau evrei; orașul avea 2 biserici ortodoxe, 2 sinagogi, o școală de băieți și una de fete; în 1884 în oraș se înființase primul birou telegrafo-poștal cu telefon. În perioada interbelică, orașul Herța a făcut parte din componența României, în Plasa Herța a județului Dorohoi. Conform recensământului din anul 1930, locuiau 8.368 persoane, aproape în totalitate români. În perioada interbelică, în comuna urbană Herța se desfășura un mic comerț de
Herța () [Corola-website/Science/298037_a_299366]
-
oraș se înființase primul birou telegrafo-poștal cu telefon. În perioada interbelică, orașul Herța a făcut parte din componența României, în Plasa Herța a județului Dorohoi. Conform recensământului din anul 1930, locuiau 8.368 persoane, aproape în totalitate români. În perioada interbelică, în comuna urbană Herța se desfășura un mic comerț de vite și cereale. Aici funcționau o pretură, o judecătorie mixtă, o percepție fiscală, un oficiu P.T.T., un oficiu telefonic și un serviciu sanitar. De asemenea, pe plan educativ-cultural, existau 2
Herța () [Corola-website/Science/298037_a_299366]
-
ca ""frontiera sovieto-română este fixată în conformitate cu acordul sovieto-român din 28 iunie 1940"", URSS-ul a refuzat să restituie României Ținutul Herța . După reocuparea orașului de către sovietici, Herța a fost reconstruită, dar populația nu a mai atins nivelul populației din perioada interbelică. Între anii 1940-1962, orașul Herța a fost reședința administrativă a raionului Herța. În următorii 30 de ani, orașul nu s-a mai dezvoltat, întreg raionul Herța fiind inclus în raionul Adâncata. Începând din anul 1991, orașul Herța face parte din
Herța () [Corola-website/Science/298037_a_299366]
-
Jaspers, precum și ai "dialecticei negative" (Theodor Adorno). Și scriitorul ceh Franz Kafka a fost profund influențat de operele lui Kierkegaard. În literatura română influența operei lui Kierkegaard a fost una târzie, operele sale au început să circule abia în perioada interbelică, îm limbile franceză, italiană sau engleză și i-au influențat pe Mircea Eliade, Emil Cioran, Nicolae Steinhardt, Jeni Acterian, Max Blecher etc. După 1947, romanele lui Nicolae Breban "Don Juan" și "Pândă și seducție" au repus în circulație multe dintre
Søren Kierkegaard () [Corola-website/Science/298030_a_299359]
-
situată în orașul Orșova, județul Mehedinți. este situată în orașul Orșova pe defileul Dunării, unul dintre cele mai frumoase locuri naturale din țara noastră. Ea este așezată pe coama Dealului Moșului, care domină orașul Orșova. A fost ctitorită de către ziaristul interbelic Pamfil Șeicaru, care a luptat în zona Orșovei în calitate de sublocotenent al Regimentului 17 Infanterie în Primul Război Mondial. În 1935 a fost construit un drum de acces pietruit și lung de un kilometru și jumătate ce urca din centrul Orșovei
Mănăstirea Sfânta Ana () [Corola-website/Science/312525_a_313854]
-
Alexandru Vaida-Voievod și ceilalți membri ai delegației române participanți la Conferința de Pace de la Paris (care au reușit să obțină, nu ușor, recunoașterea întregirii României de către marile puteri) erau toți francmasoni. Francmasoneria română care luase o mare dezvoltare în perioada interbelică, fiind uneori implicată și în câteva afaceri lumești, a fost închisă în 1938 printr-o înțelegere (aprig contestată, dar motivată de situația politică și de atacurile legionare) între regele Carol al II-lea și Marele maestru Jean Pangal. În timpul celui
Istoria francmasoneriei în România () [Corola-website/Science/312542_a_313871]
-
trăit împreună cu părinții săi în exil în Elveția. În 1930 a început studiul științelor politice la Universitatea Catolică din Leuven, pe care le-a absolvit în 1935. A primit drept de reîntoarcere în Austria abia în anul 1966. În perioada interbelică s-a opus instrumentalizării sale de către naziști (național-socialiști), al căror oponent a fost. Odată cu alipirea Austriei ("Anschluß") la Germania și cu instaurarea regimului național-socialist în Austria a fost dat în urmărire de autoritățile naziste, sub acuzația de înaltă trădare. Proprietățile
Otto von Habsburg () [Corola-website/Science/312566_a_313895]
-
Haralamb H. (Bubi) Georgescu (n. 1908 - d. 1977), cunoscut și sub numele de Harlan Georgesco, a fost un arhitect modernist român din perioada interbelică, discipolul și apoi partenerul lui Horia Creangă. Până în 1947 a activat în România, iar după ocuparea sovietică și instaurarea regimului comunist, a emigrat în Statele Unite, fiind la început profesor asociat la Școala de Arhitectură a Universității din Nebraska, urmând ca
Haralamb Georgescu () [Corola-website/Science/312580_a_313909]
-
(n. 2 iunie 1930, Vânju Mare, județul Mehedinți (interbelic) - d. 30 august 2015) a fost un bariton român. Dan Iordăchescu s-a născut în orașul Vânju Mare având o descendentă moldoveneasca. A absolvit Facultatea de Teatru din Iași (1948-49), apoi Conservatorul de Muzică "Ciprian Porumbescu" din București (1952-56); aici
Dan Iordăchescu () [Corola-website/Science/312621_a_313950]
-
împotriva Germaniei a devenit imposibilă. Britanicii au fost profund afectați din punct de vedere psihologic din cauza bombardamentelor strategice germane. Era pentru prima oară după mai multe sute de ani când Londra era atacată cu succes de un inamic. În anii interbelici, prognozele britanice cu privire efectele probabile ale bombardamentelor strategice sugerau că folosirea ultimelor generații de bombardiere poate scoate din război inamicul fără a mai fi nevoie de implicarea armatelor terestre în luptele de tranșee. În plus, ofițerii superiori britanici considerau
Bombardamentele strategice în timpul celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/312615_a_313944]
-
numită doar Cărăbuș) a fost o formație românească de muzică rock, înființată în 1968 la București ca orchestră a Teatrului „Constantin Tănase”. Numele grupului îl omagiază pe acela al celebrei trupe de teatru conduse de actorul Constantin Tănase în perioada interbelică. Repertoriul formației cuprindea majoritar preluări ale unor piese de muzicieni străini, precum Cream, Jimi Hendrix. Componența formației a fost decisă în întregime de către poliinstrumentistul Cornel „Muzicuță” Ionescu. Au făcut parte din : Ionescu (chitară bas, lider), Emilia Cîrstoiu (voce), Dan Andrei
Cărăbuș '68 () [Corola-website/Science/312649_a_313978]
-
încredere al personajului din film se numește Stângă, nume similar cu cel al lui Ilie Stângă ce va deveni șef al Serviciului Social din Prefectura Poliției Capitalei. Filmul pune accentul pe viața mizeră și grea a copiilor străzii din perioada interbelică, nevoiți să se refugieze în pivnița unei mănăstiri părăsite și parțial ruinate pentru a putea supraviețui. Ei devin foarte ușor victimele unor filiere de crimă organizată, fiind trimiși să fure, să cerșească sau în cel mai bun caz să lustruiască
Duelul (film din 1981) () [Corola-website/Science/312631_a_313960]
-
și banda ce jefuia trenurile cu alimente și îmbrăcăminte destinate Moldovei au fost filmate în triajul Gării de Nord, timp de șapte nopți, la o temperatură de -23°C. Decorurile realizate de arhitectul scenograf Marcel Bogos au reușit să recreeze atmosfera Bucureștiului interbelic, ele fiind considerate de specialiști ca fiind de o mare inventivitate. Cadrele filmate de operatorul Alexandru David au creat și întreținut o atmosferă dinamică și alertă nu numai prin ritmul evoluției acțiunii, ci și prin focalizarea pe evoluția interioară a
Ultimul cartuș () [Corola-website/Science/312634_a_313963]
-
reale. Principalul eveniment relatat este Masacrul de la Jilava, care a avut loc în noaptea de 26 spre 27 noiembrie 1940, când un grup de legionari înarmați a asasinat 64 de persoane, printre care mai mulți fruntași ai vieții politice românești interbelice. Aceștia din urmă fuseseră arestați după abdicarea regelui Carol al II-lea al României și erau acuzați că ar fi fost implicați în masacrele antilegionare din anii 1938 și 1939 cărora le-au căzut victime „Căpitanul” legionar Corneliu Zelea Codreanu
Un comisar acuză () [Corola-website/Science/312632_a_313961]
-
Scenograful Marcel Bogos a primit în anul 1974 Premiul pentru scenografie al Asociației Cineaștilor din România (ACIN) pentru decorurile la filmele "Întoarcerea lui Magellan" și "Un comisar acuză". El a realizat decoruri de o mare inventivitate care au recreat Bucureștiul interbelic "Un comisar acuză" fiind un film de suspans cu o acțiune liniară, scenograful a fost constrâns să realizeze un spațiu concret. El s-a folosit de interferențele de imagini-culoare pentru a identifica esența personajelor. Astfel, comisarul Moldovan este încadrat într-
Un comisar acuză () [Corola-website/Science/312632_a_313961]
-
A existat inițial o Constituție provizorie, adoptată la 14 noiembrie 1918. Modelul preluat era cel al SUA și al Franței. Prima Constituție, cea din 1920, includea printre prevederile ei și principiul controlului constituționalității legilor. Una dintre problemele importante din Cehoslovacia interbelică era și cea a minorităților etnice; s-a pus accent, de aceea, si pe protecția drepturilor minorităților pe teritoriul cehoslovac. Cele mai importante dintre principiile generale, care se bazează Constituția din 1920 sunt principiul independenței instituțiilor judiciare, libertatea de exprimare
Constituția Republicii Cehe () [Corola-website/Science/312762_a_314091]
-
(în limba finlandeză: "Suur-Suomi") a fost o idee născută în rândurile adepților unor mișcări iredentiste pan-finice, fiind echivalentul naționalismului european interbelic. presupunea ca Finlanda să anexeze teritoriile locuite de popoarele finice înrudite: finlandezii, carelienii, ingrienii și kveii. Ideea creării Finlandei Mari a căpătat o uriașă popularitate în 1917 și și-a pierdut importanța după încheierea celui de-al doilea război mondial
Finlanda Mare () [Corola-website/Science/312804_a_314133]
-
direct implicat în execuția lacurilor Străulești, Pantelimon II și Cernica. Propuneri pentru realizarea unei legături navigabile între București și Dunăre au existat încă înainte de primul război mondial. Ținând seama de dificultățile de realizare a construcțiilor în albia Dâmboviței, în perioada interbelică Dorin Pavel propusese realizarea unui canal ecluzat pe terasa de pe malul stâng al Dâmboviței. Ulterior, Andrei Filotti propusese realizarea legăturii cu Dunărea prin valea Mostiștei, corelat cu canalul magistral de irigare a Bărăganului. Rentabilitatea unui asemenea canal devenea însă din ce în ce mai
Paul Solacolu () [Corola-website/Science/311953_a_313282]
-
Anemone”, „Cascada tăcută a culorilor”, „Scara cu flori”. O dată cu realizarea compoziției „Lăutul”, Luchian marchează o nouă etapă în pictura românească. A pictat și autoportrete dar cel mai celebru este cel intitulat „Un zugrav”, acesta impresionând prin patetismul său. În perioada interbelică, arta românească cunoaște schimbări majore. Chiar dacă ecourile cubismului și clasicismului modern stârnesc controverse, acestea sunt benefice. Pictura românească interbelică are trei izvoare de plecare: lirismul grigorescian, ecourile curentelor noi în arta Europeană și interpretarea modernă a tradiției populare și culte
Arta românească în secolele XIX și XX () [Corola-website/Science/312040_a_313369]
-
românească. A pictat și autoportrete dar cel mai celebru este cel intitulat „Un zugrav”, acesta impresionând prin patetismul său. În perioada interbelică, arta românească cunoaște schimbări majore. Chiar dacă ecourile cubismului și clasicismului modern stârnesc controverse, acestea sunt benefice. Pictura românească interbelică are trei izvoare de plecare: lirismul grigorescian, ecourile curentelor noi în arta Europeană și interpretarea modernă a tradiției populare și culte. Acestea se întrepătrund adesea dând naștere la elemente artistice moderne. În contrast cu arta occidentală, în România, nici avangarda și nici
Arta românească în secolele XIX și XX () [Corola-website/Science/312040_a_313369]
-
populare și culte. Acestea se întrepătrund adesea dând naștere la elemente artistice moderne. În contrast cu arta occidentală, în România, nici avangarda și nici modernitatea artiștilor noștri nu au negat în totalitate tradiția, ea având continuitate de la Theodor Aman până la sfârșitul perioadei interbelice. Școlit la academiile de la București, München și Paris unde face cunoștință cu ultimele noutăți în domeniul tehnicii artistice, Gheorghe Petrașcu, deși apropiindu-se de opera lui Nicolae Grigorescu, ajunge să se deosebească de aceasta prin evoluția artei sale ce are
Arta românească în secolele XIX și XX () [Corola-website/Science/312040_a_313369]
-
a devenit "de jure". Acest fapt era în conformitate cu art. 4 al primului act al capitulării semnat la Rheims. În perioada iulie - august 1945, liderii puterilor învingătoare au purtat discuții la Conferința de la Potsdam cu privire la formarea unui guvern postbelic, schimbările frontierelor interbelice, demilitarizarea, denazificarea și reparațiile de război ale Germaniei.
Actul capitulării Germaniei () [Corola-website/Science/312067_a_313396]
-
acestui curent, recunoscut pentru dificultatea de a primi o definiție unică, implică nevoia de raportare la o direcție literară opusă desfășurată sincron, anume modernismul. În cultura română, regimul politic a favorizat opere care să continue direcția modernistă manifestată în perioada interbelică, în schimb mușamalizând creațiile autorilor interesați de o estetică nouă, de avangardă. De aceea, literatura postmodernă s-a desfășurat până la sfârșitul anilor optzeci în mod subteran, materializându-se în activitatea mai multor grupuri și cenacluri literare. Din 1990, s-au
Literatura română postmodernă () [Corola-website/Science/312094_a_313423]
-
condus de Mircea Martin. Este momentul în care se impune în literatură „Generația optzeci”, recunoscută drept cea mai orgolioasă dintre manifestările artistice din a doua jumătate a secolului al XX-lea. După o modernitate manifestată și dezvoltată organic, în perioada interbelică, a urmat epoca neagră a proletcultismului, când au fost scrise foarte puține opere literare de valoare. În anii 1960, tradiția modernistă a fost reînnodată prin apariția unui curent denumit de Mircea Cărtărescu în studiul său, „Postmodernism românesc”, tardo-modernism, iar în
Literatura română postmodernă () [Corola-website/Science/312094_a_313423]