12,849 matches
-
mi se-mpainjenesc; Și trec drept pre la fereastră Gândind la dragostea noastră, Peșin mi se-nchide fața Că nu-mi pociu vede viața, Și mă uit și prin odăi Și văz alte dănănăi, Nu e puica cea frumoasă Care-mi luminează-n casă. Mă culcai și eu să dorm Ca fieștecare om; După ce am adormit, Aci peșin m-am uimit Că părea că e (cutare) Care-mi deschidea portița; Ah! nu e, nu e, Viața o să mi-o răpue. Mă sculai
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
Ea de loc nu dormia Ș-acum ea plină de frică Acest minut pîndia, Să vază la vr-o parte Pre bunul ziditor Să-l roage a-i face parte De dragul soțior. 456 {EminescuOpVI 457} {EminescuOpVI 458} {EminescuOpVI 459} Un fulger luminează Și ia pe loc căzu, Un glas o-nfiorează Și ea moartea-și văzu. Nu, fată, nu mai cere Pre un văcar bărbat Și d-odată din tăcere Un țipet au scăpat. Părinții - aleargă afară S-asvîrl din așternut La baba
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
hotărât Și cumva de-i cer vr-un bine Mult mai mult îl întărît; Lacrimele de-ntristare Ce din ochi-mi nu se șterg, Trecere, credință n-are, Nicăiri unde alerg; Nesimțirea este fire... ............................ No 72 Luniță luminătoare Și stele strălucitoare, Luminați mai cu tărie Scumpa mea călătorie, Dați lumină înfocată Pân cărarea-ntunecată Să văz drumul ce mă duce La iubita mea cea dulce, Care tristă și deșteaptă Cu dor mare mă așteaptă Ca să ajung cât mai tare Să-i dau
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
Pe câte întîlnește Poate spune mândra sa, Cum știe le mângâia Încât nu-l mai pot uita. Tremurați departe în furtună Unde des eco răsună: Diabl', diabl', diabl'. No. 76 Ah! M-ați născut părinți pe lume Și m-ați luminat c-un nume, Taică, tăiculiță, maică, măiculiță! Ah! Și creștere că mi-ați dat Să vă fiu nedepărtat Taică, tăiculiță, maică, măiculiță! Să m-aveți de ajutoriu Ca la niște născători. Giaba că m-ați legănat Acum sunt și depărtat
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
și un tricou gros de lână. ― Plouă, constată cu un zâmbet Ionescu. Celălalt îl examină câteva clipe: ― Ascultă! Ești sigur că nu sîntem nebuni? Inginerul se uită în jur. Parcul pustiu mirosea a frunze moarte, băncile ude străluceau, în spatele ferestrelor luminate ghiceai scene domestice. Era ora când se întîlnea de obicei cu Lia. Beau o cafea, se plimbau cu mașina până la Ploiești, luau masa undeva. Înainte de ea fusese Cecilia și mai înainte Dora... Același itinerar, același coniac sorbit încetișor pe canapeaua
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
șopti: ― Adio, draga mea! * De după colțul vilei apăru Raul Ionescu. ― Nu e nimeni. Îi dăm bătaie! Urcară câteva trepte. Dascălu îngenunche în fața ușii. Scoase o lanternă și lumină scurt broasca. ― Rahat cu perje! Scarlat privea în lungul străzii. Felinarele, rare, luminau slab. Un câine alb se strecura pe lângă ziduri adulmecând porțile. Ușa scârțâi. Intrară unul după altul, conduși de lanterna cârnului. Ionescu șopti: ― Domnilor, am pășit în ilegalitate! Se aflau într-un fel de sufragerie-salon cu mobilă multă, amestecată. Pereții erau
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
mi-e gol... Dacă Ionescu găsea ceva, venea după ăsta. Nu-l mai aștepta. Habar n-am ce trebuie să facem. Totul s-a dus dracului! O singură sugestie, idioată... Să caute, să caute până le vine rău! Nu se luminează înainte de 6. La urma urmelor, mai stăm o zi aici, amânăm plecarea pentru noaptea următoare... Cum e bine! Nu am să rezist? Pot interveni atâtea... Oricum, trebuie să caute." * "Știu, draga mea, ai găsit!" Melania Lupu se abținu să nu
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
se întîmplă?" Râse multă vreme, îndesat până simți că i se face rău. " Criza! Dacă nu fac rost urgent de morfină, partida e pierdută!" CAPITOLUL X O SINUCIDERE ROMANTICĂ Lampa încovoiată cu o căciulă de tablă verde și gât inelat lumina masa și mâinile lui Cristescu. Trapul rezemat de spătar se ascundea în întuneric. Privind degetele lungi, nervoase de chirurg sau de cartofor, Azimioară încercă sentimentul că există separat, trăiesc cumva o viață a lor, aparte, ca în tablourile unui pictor
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
asimila însă cumva aparte, independent de primul diagnostic. După 20 de ani de meserie, își închipuia că poate califica -cel puțin cu aproximație ― licărul răutăcios din privirea lui Grigore Popa, ca și linia coborâtă a gurii proeminente, ochii de copil luminând chipul limpede al Melaniei Lupu. Îi atrăseseră atenția farmecul aproape periculos al sculptorului, obrazul bolnav, răvășit al Valericăi Scurtu. Cel de alături, Panaitescu, își camufla secretul. Expunea o figură rigidă din care viața se alungase ștergând orice expresie. Un cadavru
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
în jur aceeași liniște ca și cum s-ar fi aflat noaptea în spațiul cosmic. Încetișor și cu grijă, Hedrock se strecură printr-o nișă, într-o încăpere mai mare. cinci Înăuntru era liniște. Nu pătrundea nici un sunet din lumea agitată și luminată de soare din care venise. Ochii i se deprinseră repede cu iluminatul blînd care venea ca un fel de reflexie din pereți și tavan. Se uită iute, dar atent, de jur-împrejur și la început avu impresia că nu e nimeni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
O PATĂ DE METAL INCANDESCENT; APOI, ÎN SFÎRȘIT MULȚUMITĂ, SE URCĂ DIN NOU ÎN AUTOAVIONUL CU CARE VENISE. ÎN TIMP CE SE ÎNTORCEA LA PALAT, SPRE SFÎRȘITUL DUPĂ-AMIEZII, CERUL ERA ACOPERIT DE NORI DIN CE ÎN CE MAI NEGRI. zece Nu atît că s-ar fi luminat întunecimea aceea, dar Hedrock rămase multă vreme cu ochii deschiși. Era o noapte de abis. Și totuși parcă se schimbase ceva. A, da, firește, se gîndi el în cele din urmă: Acum era conștient. O clipă îi veni greu să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
să se gîndească, cu destulă tristețe, cît de departe se află de Pămînt. Iar apoi păși în jos și ieși afară. Nu era nici un pic de forță gravitațională, așa că pluti sub impulsul unei simple împingeri a încuietorii. Lanterna lui puternică lumină o potecă ce cobora într-o pantă abruptă, dezvăluind o adevărată cîmpie plată de metal, cu pereții clar profilați la o oarecare distanță, pereți cu uși în ei. Tabloul era normal, chiar obișnuit. Era suficient să încerce toate ușile și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
APARATUL ERA ÎNȚESAT DE ȘIRURI DE PUNCTE LUMINOASE, CAM PESTE O MIE CINCISUTE. ÎI TREBUI O VREME PENTRU A EXTRAGE CELE CIRCA DOUĂZECI DE NUMERE INDIVIDUALE CARE-I TREBUIAU. ȘAPTESPREZECE DIN ELE SE COLORARĂ ÎN VERDE INTENS. CELELALTE TREI SE LUMINARĂ ÎN ROȘU, CEEA CE ÎNSEMNA CĂ CEI TREI OAMENI DE LA CAPĂTUL CELĂLALT NU SE AFLĂ ÎN BIROURILE LOR. ORICUM ȘAPTESPREZECE DIN DOUĂZECI ERA UN NUMĂR NESPERAT DE MARE. HEDROCK ÎȘI ÎNDREPTĂ SPINAREA DUPĂ ACEASTĂ MUNCĂ DE SELECȚIE ȘI-ȘI ÎNTOARSE FAȚA
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
Triner, dar acesta nu ridică ochii. Hedrock făcu un semn către ornamentul reprezentat de teleecranul de perete. ― Ai fost informat anterior de semnificația acestui aparat? ― Am citit articolele din regulament, începu Royan și apoi se opri. Deodată ochii i se luminară, arătînd că a înțeles mai bine: Nu cumva dumneavoastră sînteți... ― Te rog, te rog, fără cabotinism. Vreau să-ți pun o întrebare, Royan, i-o reteză Hedrock. ― Poftiți. ― Cîți bani (și Hedrok articulă apăsat cuvintele) a scos Triner de la firmă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
Ce se întîmplă? Am rămas în urmă cu încasarea impozitelor? Se așternu tăcerea. Șeful finanțelor se uită disperat în jurul mesei unde se ținea ședința guvernului. Pînă la urmă privirea i se opri la fața Prințului Del Curtin. Ochii i se luminară cu un fel de apel mut. Prințul șovăi, apoi spuse: ― Maiestate, aceste ședințe de cabinet încep să intre într-un tipar. Toți tăcem în timp ce Maiestatea Voastră ne dondănește. În ultima vreme ați avut mereu tonul plîngăreț al unei neveste care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
apere. Cadron se întorcea către teleecran. Îngheță pur și simplu cînd văzu cine e în imagine și apoi dădu repede drumul la sunet. ― Hedrock! strigă el. Tu ești! Pe față i se răspîndi un zîmbet de plăcere. Ochii i se luminară: ― Hedrock, unde ai fost? Ne-am tot străduit să te contactăm. Hedrock îl întrebă: ― Care e statutul meu în rîndul Făuritorilor de Arme? Cadron își îndreptă puțin spinarea: ― Consiliul demisionar m-a autorizat să-ți cer scuze pentru acțiunile noastre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
o femeie înaltă, grațioasă, cu fața prelungă, ai căror ochi verzi îi ascundeau de fapt gîndurile, în loc să le dezvăluie. Ședeau sub un palmier din grădina ce alcătuia sala de recepție de la etajul treizeci și patru. Îi mîngîiau adieri blînde; lămpile cu abajur luminau la fel de blînd scena liniștită. O sărută de două ori, conștient de faptul că indiferența ei trebuie să aibă vreun sens ascuns, pe care el vroia să-l afle. Ea îi primi sărutările cu pasivitatea unei sclave. Hedrock se trase înapoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
Dar bătrâna, dând cu ochii de un câine de-al nostru de luptă s-a speriat scoțând un țipăt și strigând la el să se predea. În același timp, eu care am încercat să pun lanterna în țeavAșautomatului pentru a lumina spre ușa unde se afla camera banditului,am apăsat din greșeală pe trăgaci pornind un număr de gloanțe spre plafon în cameră. Atunci am auzit și glasul subofițerului Olteanu Ion, care fusese rănit de bandit și căruia i-am atras
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]
-
atunci când gustai băutura fermecată pe care străinii o savurau pe malul Mării Negre (elixirul Sinalco), totul arăta și suna diferit atunci când gustai, cu aerul unei revelații, guma de mestecat și micile pastile albe de Tic-Tac. Dintr-odată, lumea din jurul nostru se lumina, având consistența de cristal ciocolatiu a batoanelor de Toblerone. În țara lor fără de culori, copiii vedeau ridicându-se, peste blocurile marilor bulevarde, un curcubeu de bomboane colorate. Era ca și cum, prin aceste fante aparent invizibile, intrai, alături de Toto și de Dorothy
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
privilegiată în canonul local. Karl May nu este doar autorul resuscitat de traduceri, ci și cel ce oferă pretextul unei serii de filme ce aclimatizează westernul ca producție europeană. Având în Lex Barker și Pierre Brice două dintre starurile ce luminează magnetic ecranul, coproducțiile germano-iugoslave recreează, în deco ruri modeste și cu o figurație adesea grotescă, mitul originar al Vestului. Acesta este un western a cărui ambiție urmărește să inverseze polaritățile rasiale și să exporte, către o audiență hipnotizată, strălucirea unui
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
îl traversează Tintin : Savantul și Diva (natural capricioasă) își au în profesorul Tournesol și Bianca Castafiore corespondenții de bandă desenată. În Tournesol (cel inspirat poate de Auguste Piccard), Hergé omagiază, pe jumătate ironic, pe jumătate serios, capacitatea științei de a lumina și a face inteligibil universul. Cuceririle mirabile ale lui Tintin, ca și bravadele lui Milou sau Haddock, sunt inseparabile de vocația faustică a profesorului căruia nu îi este străină imprevizibilitatea lunatecă a unui Paganel. Castafiore este un Tournesol care se
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
reporter belgian își expune loialitatea față de setul de valori imposibil de negociat. În economia ideologiei lui Tintin, omul este privit nu ca o entitate interșanjabilă, producătoare de venituri taxabile, ci este înțeles ca prezența unică, investită cu misiunea de a lumina spațiul din jurul său. Este o variantă de personalism boy scout, responsabilă pentru intransigența cu care Tintin rezistă ispitelor și confruntărilor. Tintin este plasat pe fundalul unui secol XX cu care seria lui Hergé intră în dialog, la nivelul interogațiilor intelectuale
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
orizontul. Textele lui Hergé vorbesc, în cele din urmă, peste decenii, despre această ordine imuabilă a aventurii și imaginației - asemenea literaturii, ele invită la recitire și reverie. Între paginile de bandă desenată se ascunde un secret care nu încetează să lumineze, ca dintr-un sipet al comorii lui Rackham cel Roșu. Un post-scriptum - doi ani de vacanță (Jo, Zette et Jocko) Să ne imaginăm, pentru o clipă, că locul lui Milou este luat de doi frați temerari, un băiat, Jo, alături de
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
ca Marduk și Calder să o elibereze pe Sylvia din captivitatea în care o plasează suveranul acestui regat misterios. În cele din urmă, utopia lui Jacobs își atinge punctul culminant. Geniul solar al lui Marduk oferă omenirii șansa unei vieți luminate de știință. Răul este evacuat, prin acțiunea temerară a călătorilor din Norlandia. Happy-end-ul istoriei lui Edgar P. Jacobs este debutul sfârșitului istoriei înseși. Terango și pământul Luc Orient, seria realizată de Greg-Paape, corespunde, în spațiul european al prozei belgo-franceze, ciclului
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
cele mai redutabile. Civilizația de pe Terango este, în acest punct, imaginea extraordinară a sintezei dintre vocația pașnică și avansul tehnologic. Trimișii de pe Terango nu au nimic din alura malefică a marțienilor lui H.G. Wells. Cel puțin deocamdată. Știința lui Kala luminează acest univers populat de emisarii celor două civilizații. Savantul terestru deține cheia procesului tehnologic ce va trezi la viață pe cosmonauții aflați în hibernare pe celelalte nave spațiale. Accidental menținuți în stare de criogenie, ei sunt smulși din starea lor
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]