8,611 matches
-
Biserici. Biserica transmite mântuirea și este în stare să mijlocească, în timp ce în învățătura catolică, Biserica nu numai că transmite mântuirea, ci și cooperează la ea; nu numai mijlocește, ci poate și dezlega cu autoritate. Acest mod de a concepe îndreptățirea, mântuirea, se răsfrânge, evident, și asupra modului de a percepe indulgențele.
Indulgență (creștinism) () [Corola-website/Science/306559_a_307888]
-
grecesc) λύχνος (făclie), vine de la a dezlega întunericul = λύειν το νύχος (căci νύχος, înseamnă întuneric, cum zic cei ce studiază înțelesul cuvintelor). Pentru că împrăștiind, asemenea unei făclii, negura neștiinței și întunericul răutății, s-a făcut El însuși tuturor cale de mântuire, călăuzind prin virtute și cunoștință spre Tatăl pe toți cei ce voiesc să pășească, prin împlinirea poruncilor dumnezeiești, pe urmele Lui, ca pe-o cale a dreptății. Iar sfeșnicul (candelabrul) este Sf. Biserică, pentru că în ea luminează, prin propovăduire, Cuvântul
Menorah () [Corola-website/Science/306891_a_308220]
-
îl va umple pe El".552 Dar capul Bisericii, potrivit unei imagini omenești, este Hristos. Deci Cel ce are după fire pe Duhul, dăruiește, ca Dumnezeu, Bisericii lucrările Duhului. Căci Cuvântul făcându-mi-Se mie om, îmi lucrează mie toată mântuirea, dându-mi prin ale mele cele proprii Lui după fire, mie celui pentru care s-a făcut și om. Și așezându-se în situația celui ce primește pentru mine, scoate la arătare ale Sale proprii. Căci cerând, ca un iubitor
Menorah () [Corola-website/Science/306891_a_308220]
-
tăria înlătură slăbiciunea, cunoștința șterge neștiința, evlavia alungă necredința și ticăloșia faptelor ei, în sfârșit temerea depărtează învârtoșarea nepăsării. Căci nu numai poruncile sunt lumină, ci și lucrările Duhului (15). Dar candele care ard toată viața în Biserică, răspândind lumina mântuirii,sunt și treptele care susțin buna, ei rânduială. De pildă învățătorul înțelept al dumnezeieștilor și înaltelor dogme și taine, e o candelă care descoperă învățături necunoscute înainte mulțimii. Iar cel ce ascultă cu înțelegere și pricepere înțelepciunea grăită de cei
Menorah () [Corola-website/Science/306891_a_308220]
-
sfetnic minunat se dovedește și el ca o altă candelă. Iar cel ce suportă cu cuget neclintit atacurile încercărilor fără de voie, ca fericitul Iov și ca vitejii mucenici este o candelă tare, păzind și el cu răbdare bărbătească nestinsă lumina mântuirii, ca unul ce are pe Domnul tărie și laudă.554 Cel ce cunoaște meșteșugurile vicleanului și nu ignoră tăbărîrile războaielor nevăzute, este și el o altă candelă învăluită de lumina cunoștinței, putând zice cu dreptate împreună cu marele Apostol "Căci nu
Menorah () [Corola-website/Science/306891_a_308220]
-
prin activitate (30). Iar cel de-a dreapta este Testamentul Nou, cate procură neîncetat părții pasive, sau celei active a sufletului (31), ca pe un untdelemn, rațiunile duhovnicești ale cunoștințelor prin contemplație.559 Și așa prin fiecare se desăvârșește frumos taina mântuirii noastre, arătându-se învățătura prin viață și slava vieții prin învățătură. În felul acesta activitatea apare ca o contemplație lucrătoare, iar contemplația ca o activitate cunoscătoare. Scurt vorbind, virtutea apare ca o manifestare a cunoștinței, iar cunoștința ca o putere
Menorah () [Corola-website/Science/306891_a_308220]
-
universală, sau în sufletul fiecărui sfânt, lumina adevărului care luminează tuturor. Și lumina aceasta este Cuvântul, care ca Dumnezeu cuprinde totul și descoperă rațiunile adevărate și atotgenerale ale Providenței și Judecății, prin care conservă lucrurile și în care constă taina mântuirii noastre, hotărâtă mai înainte de toate veacurile și înfăptuită în cele din urmă dintre timpuri. Dintre acestea, Providența, care stă ca un măslin la dreapta lămpii, o percepem numai prin credință în modul negrăit al unirii ipostatice a Cuvântului cu trupul
Menorah () [Corola-website/Science/306891_a_308220]
-
rară a botezului, Ziua cu mâinile împreunate, vorbesc de la sine despre preeminența credinței, despre „punctul cardinal” al poeziei din Schitul numelui. O poezie a luptei cu îngerul dar și cu cuvântul, ajuns și el să fie răstignit, ca jertfă a mântuirii celor care vor să-i slujească: „Batem în lemnul verde al schitului/ cu rana vie din pumnii genunchilor/ Ochii închiși simt săgeata chivotului/ Mâinile tremură în desprinderea lor de pe cruce/ Trec roți prin sângele inimii/ spre subsioara cuvântului răstignit...// Strâng
Valentin Marica () [Corola-website/Science/307932_a_309261]
-
Stat" în administrarea Primăriei Capitalei. În anul 2004, Guvernul Adrian Năstase a transmis în folosință Bisericii Ortodoxe Române o suprafață de 5 hectare din Parcul Carol, pe platoul central, unde urma să se demoleze Mausoleul și să fie ridicată Catedrala Mântuirii Neamului Românesc. Traian Băsescu, în calitate de primar al Capitalei, s-a opus, s-a judecat și a câștigat procesele cu autoritățile (Primăria sectorului 4 și Consiliul general) care au emis autorizații pentru construirea Catedralei, astfel că Mausoleul a fost salvat. În
Mausoleul din Parcul Carol () [Corola-website/Science/307960_a_309289]
-
predecesori, nici nu a putut fi încadrat contemporanilor, nici înlocuit ușor de vreun succesor cunoscut sau ipotetic." A fost comparat cu Michelangelo, Dante, Brâncuși sau Dürer, cu Byron sau Walter Scott. Gabriel Liiceanu spune că Blake este promotorul conceptului de ” mântuire prin cultură”. Pentru Blake spiritualitatea și arta se suprapun ele având aceeasi sursă, "Imaginația" sau puterea divinității de a crea în mod perfect și desăvârșit, astfel că orice gest făcut la unison cu voința divină sau Imaginația divinității, este un
William Blake () [Corola-website/Science/307949_a_309278]
-
pentru libertatea poporului și a patriei, pentru socialism"”. În anul 2004, Guvernul Adrian Năstase a decis „transmiterea terenului în suprafață de 52.700 de metri pătrați, situat în Parcul Carol, în administrarea Patriarhiei Române (...)” pentru a se construi acolo Catedrala Mântuirii Neamului Românesc, pe locul ocupat de Mausoleu, care urma să fie demolat și mutat în Parcul Tineretului. Traian Băsescu, în calitate de primar al Capitalei, s-a opus, s-a judecat și a câștigat procesele cu autoritățile (Primăria sectorului 4 și Consiliul
Parcul Carol I () [Corola-website/Science/307958_a_309287]
-
Haridwar, Allahabad, Kanpur și Varanasi atrag mii de pelerini în apele sale. Mii de pelerini hinduși a ajung la aceste orașe pentru a face o baie în Gange, se crede că acesta îi curăță de păcate și contribuie la realizarea mântuirii. Pragurile de pe Gange, de asemenea, sunt populare pentru rafting, atrăgând sute de împătimiți ai acestui sport în lunile de vară. Niște insule temporare s-au format prin depunerea de sedimente erodate de pe malurile fluviului în statul Bengalul de Vest. Fiecare
Gange () [Corola-website/Science/308433_a_309762]
-
numărul adepților hinduismului este estimat la peste 450 de mil. Religiile hinduite se manifestă în multe forme. Concepția de salvare a religiilor hinduite comportă două direcții diferite: Această religie hinduită, bazată pe credința într-o divinitate personală, are ca doctrină mântuirea prin efortul propriu, care constă, în princ de la comiterea „celor patru păcate primare”: practicarea jocurilor de noroc; consumul băuturilor alcoolice; practicarea relațiilor extraconjugale și plăcerea actului în afara procreației; consumul cărnii de orice fel, pentru a nu se reîncarna ca animale
Hinduism () [Corola-website/Science/302996_a_304325]
-
religioasă. S-a ajuns la diminuarea credinței în zei, considerați muritori căci viața lor era dependentă de sacrificiile aduse de oameni. Astfel, s-au impus preoții (brahmanii), care au ajuns să fie considerați egali cu zeii. Potrivit textelor considerate sacre, mântuirea putea fi obținută prin aducerea unei jertfe sau prin achitarea taxei pentru săvârșirea ei. Ca urmare a abuzurilor apărute în acest context, s-au dezvoltat noi religii - jainismul și budismul. Textele "Upanișadelor" propun ca alternativă asceza și meditația contemplativă. Învățătura
Hinduism () [Corola-website/Science/302996_a_304325]
-
fragmentare; este, de asemenea un comentariu original la adresa ideilor politice ale secolului XX; mai este și un tablou al viziunilor autorului asupra problemelor esențiale ale vieții, o căutare a adevărului. Adevărul ultim, imposibil de atins, dar totodată singurul care oferă mântuirea prin sine însuși. Conștient de cât de infernală este viața, Eugen Ionescu sfârșește prin a o iubi, astfel trăindu-și paradoxul: epuizarea infinitului de materialitate și tentația insațioasă a eternizării emoției unei stări de conștiință nu pot totuși decât să
Prezent trecut, trecut prezent () [Corola-website/Science/303007_a_304336]
-
declarând: ""De la început și până în ziua arestării mele, am căutat să îndeplinesc îndatoririle mele religioase de episcop catolic și am înlăturat din faptele și cuvintele mele orice politică, având drept scop de a călăuzi clerul și credincioșii catolici pe drumul mântuirii sufletelor, îndemnându-i în credința lor religioasă"" . Episcopul Anton Durcovici a ajuns pe data de 17 septembrie 1951 la Închisoarea Sighet. După cum notează un martor: "„Spre miezul nopții, un trup scheletic, dezbrăcat, plin de răni și sânge, a fost aruncat
Anton Durcovici () [Corola-website/Science/303092_a_304421]
-
înțelepciunea crucii” (cf. 1Cor 1,18). Așadar, evenimentul unic al morții lui Isus Hristos reprezintă fundamentul eshatologiei (cf. 1 și 2 Tes), al eclesiologiei (cf. Col și Efes), al pneumatologiei și al eticii pauline. Este evident că viziunea lui Pavel asupra mântuirii este pasajul/ trecerea (Pashca) lui Hristos. În moartea și învierea Fiului, Tatăl duce la împlinire propriul plan de mântuire, manifestându-și „dreptatea” (cf. Rom 1,17; 3,21) care restabilește omul păcătos în raport cu el. „Omului vechi” (Cf. Rom 6,6
Pavel (apostol) () [Corola-website/Science/303165_a_304494]
-
2 Tes), al eclesiologiei (cf. Col și Efes), al pneumatologiei și al eticii pauline. Este evident că viziunea lui Pavel asupra mântuirii este pasajul/ trecerea (Pashca) lui Hristos. În moartea și învierea Fiului, Tatăl duce la împlinire propriul plan de mântuire, manifestându-și „dreptatea” (cf. Rom 1,17; 3,21) care restabilește omul păcătos în raport cu el. „Omului vechi” (Cf. Rom 6,6; Col 3,9) - a cărei existență fusese făcută ne-autentică, fie din cauza strictei observații la iudei, fie din cauza rătăcirii
Pavel (apostol) () [Corola-website/Science/303165_a_304494]
-
dintr-un mare număr de mădulare, Biserica este un singur trup, cu un singur cap, Hristos. Pentru Pavel „sfârșitul timpurilor deja a venit” (cf. 1Cor 10,11), este chiar timpul pe care-l trăim noi, este „timpul favorabil”, este „ziua mântuirii” (cf. 2Cor 6,2), timp inaugurat de Hristos "începutul” răscumpărării (cf. 1Cor 15,20.23), Hristos „primul născut dintre morți” (cf. Col 1,18). Conform viziunii Sf. Ap. Pavel creștinul este, așadar, orientat spre această plinătate, împărtășind, în același timp
Pavel (apostol) () [Corola-website/Science/303165_a_304494]
-
tipuri de baptiști: generali și particulari. La începutul secolului al XVII-lea, baptiștii englezi reprezentau doar o serie de biserici din Anglia, și nu o denominație. Odată cu apariția arminianismului cam în același timp și bisericile baptiste au adoptat ideea că mântuirea creștinului depinde doar de alegerea fiecărei persoane în parte. Aceste idei au stat la baza învățăturii baptiștilor generali. De cealaltă parte, au existat și baptiști care nu au adoptat învățătura arminianismului și ispășirea generală, ci au susținut că mântuirea este
Mărturisirea de credință baptistă de la Londra () [Corola-website/Science/302363_a_303692]
-
că mântuirea creștinului depinde doar de alegerea fiecărei persoane în parte. Aceste idei au stat la baza învățăturii baptiștilor generali. De cealaltă parte, au existat și baptiști care nu au adoptat învățătura arminianismului și ispășirea generală, ci au susținut că mântuirea este dependentă doar de alegerea suverană a lui Dumnezeu. Ei sunt baptiștii particulari; ei credeau că Isus a murit și a înviat doar pentru mântuirea celor aleși de Dumnezeu. În timp ce diferențele teologice erau mari, ambele tipuri de creștini baptiști ai
Mărturisirea de credință baptistă de la Londra () [Corola-website/Science/302363_a_303692]
-
și baptiști care nu au adoptat învățătura arminianismului și ispășirea generală, ci au susținut că mântuirea este dependentă doar de alegerea suverană a lui Dumnezeu. Ei sunt baptiștii particulari; ei credeau că Isus a murit și a înviat doar pentru mântuirea celor aleși de Dumnezeu. În timp ce diferențele teologice erau mari, ambele tipuri de creștini baptiști ai vremii erau persecutați de Biserica anglicană. În general, creștinii baptiști făceau parte din biserici deja stabilite fiind convinși că Biblia nu susține împărțirea în episcopii
Mărturisirea de credință baptistă de la Londra () [Corola-website/Science/302363_a_303692]
-
cu hramul “Cuvioasa Paraschiva” s-au clădit din temelie cu stăruința și cheltuială preotului paroh Ștefan Popescu ajutat fiind și de alți binevoitori creștini în al X-lea an de pastorie al P.S. sale părintelui episcop D.D.Atanasie. În anul mântuirei 1907”." Biserica nouă din Pietrari de Sus, construită la 1922, care are urmatoarea inscripție în pisanie: “Această Sf. Biserică Parohială cu hramul Sf.Voievozi s-au clădit din temelie prin stăruința preotului paroh G.Nicolaescu și a epitropilor Toma I.
Comuna Pietrari, Vâlcea () [Corola-website/Science/302038_a_303367]
-
preotului paroh G.Nicolaescu și a epitropilor Toma I.Cazacu, Ioan Popescu și alți enoriași și cu cheltuiala tuturor enoriașilor și alți pioși creștini în al II-lea an de păstorire al P.S. Sale părintelui Episcop D.D. Vartolomeu în anul mântuirei 1922.”" Pictura acestei biserici a fost executată de pictorul I.Dogărescu în anul 1920. La 26 mai 1996 se sfințea Biserica cu hramul Sf. Nicolae din Anghelești (Cărpiniș), sub îndrumarea preotului Manu Gheorghe (decedat) și prin sprijinul primarului din acea
Comuna Pietrari, Vâlcea () [Corola-website/Science/302038_a_303367]
-
ul este părintele duhovincesc al credincioșilor săi: îi botează, ii miruiește, le dezleagă păcatele, îi împărtășește, îi cununa, le este alături la necaz, prin slujba maslului. Prin tot ceea ce face, preotul are datoria să îi conducă pe credincioși pe calea mântuirii, așa cum este descrisă de Creștinism. Un bărbat intră în rândul preoților prin Sfânta Taină a hirotoniei, care este realizată doar de un episcop. Însă este necesar și acordul credincioșilor, astfel că la momentul potrivit, membrii parohiei spun în cor cu
Preot () [Corola-website/Science/302117_a_303446]