9,631 matches
-
veacului trecut, atunci când istoriografia a început să retraseseze în maniera proprie problematici ce erau specifice psihologiei ori sociologiei, si care astăzi au un consistent ecou în spațiul universitar românesc. * * * Dar poate cea mai justificată definire a titulaturii colecției "Istorie culturală, mentalități, antropologie istorică" o are Roger Chartier într-un scurt interviu publicat în 2005 în revistă Cultură a Institutului Cultural Român, iar apoi în Caietele de Antropologie Istorică ale seminarului cu același nume din cadrul Facultății de Istorie și Filosofie a Universității
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
interviu publicat în 2005 în revistă Cultură a Institutului Cultural Român, iar apoi în Caietele de Antropologie Istorică ale seminarului cu același nume din cadrul Facultății de Istorie și Filosofie a Universității Babeș-Bolyai. El stăruia atunci, printre altele, asupra conceptelor de "mentalități", "antropologie istorică" și "istorie culturală": "În primul rând, istoria mentalităților, practicată de fondatorii Analelor, Lucien Febvre și Marc Bloch, instituționalizata apoi în anii 1960 de Georges Duby și Robert Mandrou, s-a construit în opoziție cu istoria intelectuală. Ideilor, care
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Român, iar apoi în Caietele de Antropologie Istorică ale seminarului cu același nume din cadrul Facultății de Istorie și Filosofie a Universității Babeș-Bolyai. El stăruia atunci, printre altele, asupra conceptelor de "mentalități", "antropologie istorică" și "istorie culturală": "În primul rând, istoria mentalităților, practicată de fondatorii Analelor, Lucien Febvre și Marc Bloch, instituționalizata apoi în anii 1960 de Georges Duby și Robert Mandrou, s-a construit în opoziție cu istoria intelectuală. Ideilor, care rezultă din elaborarea conștientă a unui spirit singular, li se
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
de fondatorii Analelor, Lucien Febvre și Marc Bloch, instituționalizata apoi în anii 1960 de Georges Duby și Robert Mandrou, s-a construit în opoziție cu istoria intelectuală. Ideilor, care rezultă din elaborarea conștientă a unui spirit singular, li se opune mentalitatea, întotdeauna colectivă, care reglează în mod automat conținutul impersonal al gândirii comune. De aici, posibilitatea pentru istoria mentalităților de a se lega de istoria cantitativa. Având ca obiect colectivul, automatul, repetitivul, istoria mentalităților poate și trebuie să devină seriala și
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Mandrou, s-a construit în opoziție cu istoria intelectuală. Ideilor, care rezultă din elaborarea conștientă a unui spirit singular, li se opune mentalitatea, întotdeauna colectivă, care reglează în mod automat conținutul impersonal al gândirii comune. De aici, posibilitatea pentru istoria mentalităților de a se lega de istoria cantitativa. Având ca obiect colectivul, automatul, repetitivul, istoria mentalităților poate și trebuie să devină seriala și statistică. De la întâietatea acordată seriilor, deci stabilirii și tratării unor date omogene, repetate și comparabile în intervale de
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
a unui spirit singular, li se opune mentalitatea, întotdeauna colectivă, care reglează în mod automat conținutul impersonal al gândirii comune. De aici, posibilitatea pentru istoria mentalităților de a se lega de istoria cantitativa. Având ca obiect colectivul, automatul, repetitivul, istoria mentalităților poate și trebuie să devină seriala și statistică. De la întâietatea acordată seriilor, deci stabilirii și tratării unor date omogene, repetate și comparabile în intervale de timp regulate, decurg două consecințe. Prima este privilegiul acordat surselor masive, reprezentative în sens larg
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
și disponibile pe perioade lungi: de exemplu, inventarele după deces, testamentele, cataloagele de bibliotecă, arhivele judiciare etc. Cea de-a doua constă în încercarea de a articulă după modelul braudelian al temporalităților diferite (durată lungă, conjunctură, eveniment) durată lungă a mentalităților, care rezistă cel mai adesea la schimbări, cu durata scurtă a abandonurilor brutale sau a transferurilor rapide de credințe și de sensibilități. O altă caracteristică a istoriei mentalităților în epoca ei de aur ține de modul ambiguu de a-si
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
modelul braudelian al temporalităților diferite (durată lungă, conjunctură, eveniment) durată lungă a mentalităților, care rezistă cel mai adesea la schimbări, cu durata scurtă a abandonurilor brutale sau a transferurilor rapide de credințe și de sensibilități. O altă caracteristică a istoriei mentalităților în epoca ei de aur ține de modul ambiguu de a-si gândi raportul cu societatea. Noțiunea pare, într-adevăr, menită să șteargă diferențele, pentru a găsi categoriile împărtășite de toți membrii aceleiași epoci. Dintre toți practicienii istoriei mentalităților, Philippe
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
istoriei mentalităților în epoca ei de aur ține de modul ambiguu de a-si gândi raportul cu societatea. Noțiunea pare, într-adevăr, menită să șteargă diferențele, pentru a găsi categoriile împărtășite de toți membrii aceleiași epoci. Dintre toți practicienii istoriei mentalităților, Philippe Ariès este, fără îndoială, cel care a manifestat cel mai puternic atașament față de o astfel de identificare a noțiunii cu un sentiment comun. Recunoașterea arhetipurilor de civilizație împărtășite de o întreagă societate nu înseamnă, desigur, anularea oricărei diferențe între
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
înscriși într-un mod mai direct în linia moștenita de la istoria socială, esențialul rezidă în legătură creată între diferențele între modurile de a gândi și a simți și diferențele sociale. O astfel de perspectivă organizează clasarea faptelor ce țin de mentalitate pornind de la diviziunile stabilite de analiză societății. De aici, suprapunerea între frontierele sociale ce separă grupurile sau clasele și cele care diferențiază mentalitățile. Cât despre antropologia istorică, aceasta s-a născut din instaurarea unui nou echilibru între istorie și științele
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
gândi și a simți și diferențele sociale. O astfel de perspectivă organizează clasarea faptelor ce țin de mentalitate pornind de la diviziunile stabilite de analiză societății. De aici, suprapunerea între frontierele sociale ce separă grupurile sau clasele și cele care diferențiază mentalitățile. Cât despre antropologia istorică, aceasta s-a născut din instaurarea unui nou echilibru între istorie și științele sociale în anii 1970. Contestată în supremația ei intelectuală și instituțională de dezvoltarea psihologiei, a sociologiei și a antropologiei, istoria a făcut față
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
că spectatorii sau cititorii recunoșteau șarjat tipicul vorbirii lor. Același fapt îl reclamă și Dan C. Mihăilescu în privința limbajului celor doi corespondenți: Eminescu Veronica Micle: "Vorbeam de pasionalitatea sfârșitului de secol XIX deopotrivă în retorica politică, erotică, gazetărească, în moravuri, mentalități, pulsația invențiilor economice, ritmul financiar, în budoar ca și în stilul pamfletar, în teoriile rasiste sau psihanalitice, în activitatea francmasonică, în arhitectură, transporturi... mă rog, pretutindeni se trăiește într-o accelerație aproape hipnotică, într-o locvacitate aiuritoare, cu stiluri flamboiante
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
un comentariu epic, datorat cuiva care ia distanța cuvenită față de timp și de istorie, stând însă față în față cu personajul său, ca individ, în timpii revoluți din care vrea să-l aducă în actualitate prin prisma unei aprecieri a mentalităților publicului de azi. Între timp, coloratura epică a evocărilor, e străbătută de o fină privire ironică, bonomă sau ranchiunoasă, întotdeauna însă capabilă a crea atmosferă credibilă și o conjunctură din care nu neapărat poetul în sine, cât imaginea lui în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
într-o succesiune a evoluției comentariilor specializate, evidențiind individualități interpretative și noutăți în abordarea subiectului, menite a oferi o imagine a lui Eminescu, mereu nuanțată sub imperiul investigațiilor efectuate constant din perspectiva actualității concret istorice, diferită în timp în funcție de schimbările mentalităților și a sensibilităților artistice din epocile succesive. Nici Iulian Costache nu-și propune să realizeze, iată, după mai bine de o jumătate de secol de la acea încercare, mai mult decât o "parcurgere a dosarului receptării", traversând epoci și survolând mentalități
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
mentalităților și a sensibilităților artistice din epocile succesive. Nici Iulian Costache nu-și propune să realizeze, iată, după mai bine de o jumătate de secol de la acea încercare, mai mult decât o "parcurgere a dosarului receptării", traversând epoci și survolând mentalități: Eminescu. Negocierea unei imagini. Construcția unui canon, emergența uni mit. (Editura Cartea Românească, București, 2008). E "un exercițiu de recuperare a istoriei receptării" și în cadrul acesteia, descifrarea "imaginii unui autor canonic", pentru a putea efectua astfel o "lectură a operei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
criticii noștri marxist-leniniști în anii de după cel de al doilea război mondial, sancționându-i lui Eminescu limitele de gândire și de atitudine, în numele clasei muncitoare, de la care se revendica patetic și Panait Istrati ("clasa muncitoare, căreia îi aparțin /nu prin mentalitate, ci prin obârșie...") și pentru care acuză lipsa de eficiență concretă a operei acestuia, de parcă ar fi fost vorba de un program de partid. Eminescu, zice el mai departe, "și-a băgat piciorul în capcana naționalismului șovinist, neputincios și sforăitor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
text fiind abruptă și polarizată în două înfățișări substanțial diferite") și Rosa del Conte ("interpretarea Rosei del Conte nu părăsește opoziția tradițională cer-pământ, deși, paradoxal, se întoarce la ea după ce descoperise o cale mai profundă de înțelegere a textului și mentalitatea creatoare a lui Eminescu, în care, după accepția mea, cosmicul nu este imaginea divinului /ci Părintele ceresc și Hyperion/"), de la Alain Guillermou ("ceea ce-i părea unui spirit european precum Alain Guillermou ca o discontinuitate de idei, nebuloasă descriere a dezgustului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
-i părea unui spirit european precum Alain Guillermou ca o discontinuitate de idei, nebuloasă descriere a dezgustului de viață /.../ din unghiul meu de vedere, strofe din versiunea genuină a poemului par enigmatice spiritului european, deși ele sunt expresiv exacte pentru mentalitatea indică"), la Lucia Cifor ("privind semantizarea ideii divinului /.../ Lucia Cifor acceptă cele două lumi semantic-textuale, numite de mine "lumea posibilă" a Luceafărului și o alta, cea a lui Hyperion, ca "proiecții de ontologii diferit structurate" /.../din punctul meu de vedere
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
distanță îți dau aer, îți dau curaj și, coroborate cu apărarea, contraatacul și faza a doua, pot face lucrurile mai simple. Trebuie să căutăm să greșim cât mai puțin, iar jucătorii să dea dovadă de dăruire și să aibă o mentalitate de învingători. Ei trebuie să înțeleagă că tot ce fac, fac pentru ei, apoi pentru noi ca și grup și în final pentru suporteri și pentru cei care ne finanțează. Rep.: Care e situația celor doi străini pe care i
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
nucleu "impresiile de călătorie" ale autorului, legate de Cetatea Neamțului, de Elveția (mai ales!) și Olanda, ca urmare a unei excursii din 1867 (cu frații Leon și Iacob Negruzzi). Și aici, autorul descrie priveliști, portretizează oameni, prezintă localități și comentează mentalități și tradiții, dar nu se poate abține, precum Ion Codru Drăgușanu și Dinicu Golescu în al XIX-lea veac, să nu realizeze comparații între realitățile cunoscute sur place și cele din țara de origine. Ca și în celelalte lucrări, spiritul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
prea mult. Dar n’a fost să fie așa. S’a produs un alt salt calitativ: În scenă au intrat cărbunii, apoi petrolul, apoi gazele. De la o vreme, capacitatea unei singure surse de a acoperi necesitățile s’a pierdut. Dar mentalitatea a rămas: se caută surse noi de energie, dar globale. Acum abia am atins miezul sau scopul capitolului de față: a sublinia imposibilitatea unei soluții energetice globale și care să fie și nepoluantă. Cel puțin deocamdată. De la apariția sa, Pământul
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
înscria astfel printre participanții la dezbaterea privind criza școlii românești (G. G. Antonescu, Constantin Kirițescu, Iosif I. Gabrea etc.). Care erau, așadar, principalele cauze ale "impasului" în care se afla școala românească în anii '30? O primă cauză o constituia mentalitatea dominantă în "societatea burgheză" cu privire la rolul școlii; școala era considerată o "fabrică de certificate", care deschide drum spre cariere mai înalte în ierarhia socială. Tineretul însuși a sesizat această "menire" pe care societatea a acorda școlii și învăța nu pentru
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
în mijlocul naosului - cel al lui Vladislav I, ctitorul dintîi al bisericii și celălalt, socotit a fi al lui Radu Negru. Nu vom intra în amănunte de ordin istoric și arheologicteren al polemicilor și supozițiilor, deoarece ne interesează numai specificul și mentalitatea artistică in secolele XIVXV, în acel loc de răscruce a interferențelor stilistice în spatiul artistic autohton: arta bizantină canonică, al cărei mesaj a fost preponderent moral, arta occidentală, care a asimilat, se știe, raționalismul epocii și ezoterismul, arta islamică, cea
Supoziţii pe colţul unui blazon. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Crihană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1429]
-
societăți de nobili, de boieri cu proprietăți întinse și cu legături puternice atât cu feudalii dinastiei angevine, cât și cu Bizanțul și imitatorii acestuia din urmă, cu «țarii» sârbi și bulgari”. </citation> Ce a marcat destinul țărilor române, pe planul mentalității artistice? Lupta între tradiție și inovație, între Orient și Occident, între diversele influențe care s-au topit în fondul autohton formând, cum spunea Mihail Ralea, o nouă sinteză, grație adaptabilității și forței noastre de regenerare. Dureros e că nu ne-
Supoziţii pe colţul unui blazon. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Crihană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1429]
-
rele ale capitalismului" precum contrabanda, specula, frauda și corupția excesivă, dar și o destabilizare politică și mai mare. Efectele asupra recent îmbelșugatelor ,,zone economice speciale" de pe țărmul estic precum Guangdong 20, Hainan și Xiamen, unde se putea remarca ușor o mentalitate Klondike, erau previzibile și evidente, deși se răspândeau din ce în ce mai mult în țară. Prin același indiciu, permiterea unei libertăți economice mai mari cadrelor a proiectat nu numai numeroase oportunități de corupție, dar și un boom în importul bunurilor de lux, alimentând
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]