9,012 matches
-
Basarabia (așa cum fusese definită în cadrul administrației țariste în 1812 la Tratatul de la București) s-a constituit ca Republică Democrată Moldovenească în primăvara anului 1917 proclamându-și întâi autonomia, apoi independența față de Rusia, și după câteva luni unirea cu Regatul României, în cadrul căruia a constituit o provincie. Această stare a durat timp de 22 de ani până la 28 iunie 1940 când
Unirea Basarabiei cu România () [Corola-website/Science/318857_a_320186]
-
și « "moldovenismul" » susținut de autoritățile rusești, care promova deosebirea și despărțirea culturală și politică a vorbitorilor graiurilor est-romanice supuși ai « "Țarului tuturor Rusiilor" », de ceilalți. votată la data de 27 martie (9 aprilie) 1918 de către Sfatul Țării, (parlamentul Republicii Democratice Moldovenești) reprezintă concretizarea și biruința mișcării « "româniste" » din acest ținut. În detaliu, după Revoluția din Februarie și încetarea ostilităților dintre Rusia și Puterile Centrale, în Basarabia au fost convocate numeroase adunări și congrese ale reprezentanților diferitelor clase sociale sau organizații profesionale
Unirea Basarabiei cu România () [Corola-website/Science/318857_a_320186]
-
sate, care a votat o moțiune care a cerut autonomia și formarea unei adunări legislative. Au urmat alte congrese: ale clerului, învățătorilor și ale soldaților, cu toate cerând autonomia pentru fosta gubernie. În aprile 1917, a fost creat "Partidul Național Moldovenesc", sub președinția lui Vasile Stroescu, printre membrii de frunte aflându-se Paul Gore, Vladimir Herța, Pantelimon Halippa și Onisifor Ghibu. Partidul, care milita la începuturile sale pentru autonomia Basarabiei, avea ca organ de presă ziarul "Cuvânt moldovenesc", la apariția căruia
Unirea Basarabiei cu România () [Corola-website/Science/318857_a_320186]
-
creat "Partidul Național Moldovenesc", sub președinția lui Vasile Stroescu, printre membrii de frunte aflându-se Paul Gore, Vladimir Herța, Pantelimon Halippa și Onisifor Ghibu. Partidul, care milita la începuturile sale pentru autonomia Basarabiei, avea ca organ de presă ziarul "Cuvânt moldovenesc", la apariția căruia a avut o importantă contribuție un număr de refugiați din Transilvania și Bucovina. Pe 16 iulie 1917, comitetul central ostășesc din Chișinău a hotărât crearea unui consiliu al provinciei (după modelul sovietelor), care avea să emită o
Unirea Basarabiei cu România () [Corola-website/Science/318857_a_320186]
-
tratat semnat de guvernul bolșevic. Prin urmare, acesta a reacționat împotriva Unirii pe de-o parte suscitând în Basarabia însăși răscoala de la Tatarbunar, pe de altă parte înființând în Ucraina sovietică, pe malul stâng al Nistrului, Republica Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească, în care a dezvoltat « "Moldovenismul" ». La procesul răsculaților de la Tatarbunar, au venit, ca apărători ai acuzaților, mulți intelectuali comuniști din Europa occidentală precum Henri Barbusse, care au contribuit, spre satisfacția Uniunii Sovietice, să popularizeze în străinătate imaginea unei Românii represive
Unirea Basarabiei cu România () [Corola-website/Science/318857_a_320186]
-
La 1 mai 1885, împăratul Franz Joseph I al Austro-Ungariei a acordat companiei Bukowinaer Lokalbahnen, după aprobarea de către cele două camere ale Parlamentului imperial (Reichsrat), dreptul de concesiune al construcției unei căi ferate secundare de la Dărmănești (anterior "Hatna") spre Câmpulung Moldovenesc (anterior "Kimpolung"). Această concesiune era condiționată de majorarea capitalului, la care au participat compania feroviară Lemberg-Czernowitz-Jassy Eisenbahn și Fondul religionar al Bisericii Ortodoxe Române - care a desfășurat o exploatare forestieră intensă în pădurile din Bucovina. Termenul de construcție a fost
Calea ferată Dărmănești–Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/318873_a_320202]
-
1902 traseul a fost prelungit până la Vatra Dornei (anterior "Dorna-Watra"). După primul război mondial, Bucovina a devenit parte componentă a României; calea ferată a fost preluată de către compania românească CFR. În 1940, linia de cale ferată de la Dărmănești la Câmpulung Moldovenesc a devenit punctul de plecare al unei căi ferate importante care traversa Carpații Orientali înspre Transilvania. După terminarea celui de-al doilea război mondial, guvernul român a hotărât să construiască o nouă linie de cale ferată care pornea dintre gările
Calea ferată Dărmănești–Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/318873_a_320202]
-
guvernul român a hotărât să construiască o nouă linie de cale ferată care pornea dintre gările "Suceava" (anterior "Burdujeni") și "Suceava Nord" (anterior "Ițcani"), traversa orașul Suceava pe la vest și trebuia să se conecteze în Păltinoasa la Calea ferată Dărmănești-Câmpulung Moldovenesc. În 1964, noua cale ferată a fost pusă în funcțiune. Într-un timp scurt, traseul nou construit a depășit ca importanță vechea linie care pornea de la Dărmănești. La începutul anilor 2000, Gara "Păltinoasa" a primit numele de Gara "Gura Humorului
Calea ferată Dărmănești–Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/318873_a_320202]
-
vest, inițial cunoscută sub denumirea de "Gura Humorului", a fost redenumită "Gura Humorului Oraș". are o singură linie și este electrificată. În anul 2009, treceau zilnic cam două trenuri locale între Dărmănești și Gura Humorului. Între Gura Humorului și Câmpulung Moldovenesc treceau aproximativ cinci trenuri de navetiști (personale) și accelerate, care veneau de pe Calea ferată Suceava-Gura Humorului. Acest traseu este de o mare importanță atât pentru transportul de călători, cât și pentru cel de marfă. Cu toate acestea, tronsonul de la Dărmănești
Calea ferată Dărmănești–Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/318873_a_320202]
-
al omului, caracter care se distinge în mod clar de lumea naturală. Un filosof important a fost de asemenea Alexandru Hâjdeu (1811-1872), student al lui Friedrich Wilhelm Joseph Schelling la Berlin. Acest om, de altfel foarte mândru de originea sa moldovenească, a fost un ardent patriot rus, de când a locuit în Basarabia, teritoriul moldovenesc anexat de Rusia. Filosofia sa se preocupă de destinul Rusiei. Este slavofil și mesianist. Argumentează în favoarea dezvoltării unei filosofii pur rusești, care să se ivească din studiul
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
filosof important a fost de asemenea Alexandru Hâjdeu (1811-1872), student al lui Friedrich Wilhelm Joseph Schelling la Berlin. Acest om, de altfel foarte mândru de originea sa moldovenească, a fost un ardent patriot rus, de când a locuit în Basarabia, teritoriul moldovenesc anexat de Rusia. Filosofia sa se preocupă de destinul Rusiei. Este slavofil și mesianist. Argumentează în favoarea dezvoltării unei filosofii pur rusești, care să se ivească din studiul minuțios al limbii ruse. Potrivit lui, doar o astfel de filosofie poate fi națională
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
a raionului Noua Suliță. Localitatea Dinăuți a făcut parte încă de la înființare din Ținutul Hotinului a regiunii istorice Basarabia a Principatului Moldovei, numindu-se inițial Ghenăuți. În anul 1768 a fost construită aici o biserică de lemn, după un plan moldovenesc . Prin Tratatul de pace de la București, semnat pe 16/28 mai 1812, între Imperiul Rus și Imperiul Otoman, la încheierea războiului ruso-turc din 1806 - 1812, Rusia a ocupat teritoriul de est al Moldovei dintre Prut și Nistru, pe care l-
Dinăuți, Noua Suliță () [Corola-website/Science/315997_a_317326]
-
1939), Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța au fost anexate de către URSS la 28 iunie 1940. După ce Basarabia a fost ocupată de sovietici, Stalin a dezmembrat-o în trei părți. Astfel, la 2 august 1940, a fost înființată RSS Moldovenească, iar părțile de sud (județele românești Cetatea Albă și Ismail) și de nord (județul Hotin) ale Basarabiei, precum și nordul Bucovinei și Ținutul Herța au fost alipite RSS Ucrainene. La 7 august 1940, a fost creată regiunea Cernăuți, prin alipirea părții
Dinăuți, Noua Suliță () [Corola-website/Science/315997_a_317326]
-
1939), Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța au fost anexate de către URSS la 28 iunie 1940. După ce Basarabia a fost ocupată de sovietici, Stalin a dezmembrat-o în trei părți. Astfel, la 2 august 1940, a fost înființată RSS Moldovenească, iar părțile de sud (județele românești Cetatea Albă și Ismail) și de nord (județul Hotin) ale Basarabiei, precum și nordul Bucovinei și Ținutul Herța au fost alipite RSS Ucrainene. La 7 august 1940, a fost creată regiunea Cernăuți, prin alipirea părții
Slobozia Nouă, Secureni () [Corola-website/Science/315990_a_317319]
-
1939), Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța au fost anexate de către URSS la 28 iunie 1940. După ce Basarabia a fost ocupată de sovietici, Stalin a dezmembrat-o în trei părți. Astfel, la 2 august 1940, a fost înființată RSS Moldovenească, iar părțile de sud (județele românești Cetatea Albă și Ismail) și de nord (județul Hotin) ale Basarabiei, precum și nordul Bucovinei și Ținutul Herța au fost alipite RSS Ucrainene. La 7 august 1940, a fost creată regiunea Cernăuți, prin alipirea părții
Berestea, Noua Suliță () [Corola-website/Science/316032_a_317361]
-
1939), Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța au fost anexate de către URSS la 28 iunie 1940. După ce Basarabia a fost ocupată de sovietici, Stalin a dezmembrat-o în trei părți. Astfel, la 2 august 1940, a fost înființată RSS Moldovenească, iar părțile de sud (județele românești Cetatea Albă și Ismail) și de nord (județul Hotin) ale Basarabiei, precum și nordul Bucovinei și Ținutul Herța au fost alipite RSS Ucrainene. La 7 august 1940, a fost creată regiunea Cernăuți, prin alipirea părții
Rângaci, Noua Suliță () [Corola-website/Science/315999_a_317328]
-
1939), Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța au fost anexate de către URSS la 28 iunie 1940. După ce Basarabia a fost ocupată de sovietici, Stalin a dezmembrat-o în trei părți. Astfel, la 2 august 1940, a fost înființată RSS Moldovenească, iar părțile de sud (județele românești Cetatea Albă și Ismail) și de nord (județul Hotin) ale Basarabiei, precum și nordul Bucovinei și Ținutul Herța au fost alipite RSS Ucrainene. La 7 august 1940, a fost creată regiunea Cernăuți, prin alipirea părții
Vancicăuții Mici, Noua Suliță () [Corola-website/Science/316030_a_317359]
-
în apropiere de frontieră cu Republică Moldova. Localitatea Chișla-Salieva a făcut parte încă de la înființare din Ținutul Hotinului a regiunii istorice Basarabia a Principatului Moldovei, numindu-se inițial Câșla lui Săli. Denumirea localității își are originea în ocuparea acestui teritoriu moldovenesc de către armata otomană. Câșla (care în limba rusă ar fi chișla) este un termen care se traduce prin tabăra militară, denumirea satului traducându-se astfel că Tabăra lui Săli. Prin Tratatul de pace de la București, semnat pe 16/28 mai
Chișla-Salieva, Noua Suliță () [Corola-website/Science/316027_a_317356]
-
1939), Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța au fost anexate de către URSS la 28 iunie 1940. După ce Basarabia a fost ocupată de sovietici, Stalin a dezmembrat-o în trei părți. Astfel, la 2 august 1940, a fost înființată RSS Moldovenească, iar părțile de sud (județele românești Cetatea Albă și Ismail) și de nord (județul Hotin) ale Basarabiei, precum și nordul Bucovinei și Ținutul Herța au fost alipite RSS Ucrainene. La 7 august 1940, a fost creată regiunea Cernăuți, prin alipirea părții
Șerbinți, Noua Suliță () [Corola-website/Science/316026_a_317355]
-
1939), Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța au fost anexate de către URSS la 28 iunie 1940. După ce Basarabia a fost ocupată de sovietici, Stalin a dezmembrat-o în trei părți. Astfel, la 2 august 1940, a fost înființată RSS Moldovenească, iar părțile de sud (județele românești Cetatea Albă și Ismail) și de nord (județul Hotin) ale Basarabiei, precum și nordul Bucovinei și Ținutul Herța au fost alipite RSS Ucrainene. La 7 august 1940, a fost creată regiunea Cernăuți, prin alipirea părții
Nesfoaia, Noua Suliță () [Corola-website/Science/316028_a_317357]
-
1939), Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța au fost anexate de către URSS la 28 iunie 1940. După ce Basarabia a fost ocupată de sovietici, Stalin a dezmembrat-o în trei părți. Astfel, la 2 august 1940, a fost înființată RSS Moldovenească, iar părțile de sud (județele românești Cetatea Albă și Ismail) și de nord (județul Hotin) ale Basarabiei, precum și nordul Bucovinei și Ținutul Herța au fost alipite RSS Ucrainene. La 7 august 1940, a fost creată regiunea Cernăuți, prin alipirea părții
Mămăliga, Noua Suliță () [Corola-website/Science/316034_a_317363]
-
1939), Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța au fost anexate de către URSS la 28 iunie 1940. După ce Basarabia a fost ocupată de sovietici, Stalin a dezmembrat-o în trei părți. Astfel, la 2 august 1940, a fost înființată RSS Moldovenească, iar părțile de sud (județele românești Cetatea Albă și Ismail) și de nord (județul Hotin) ale Basarabiei, precum și nordul Bucovinei și Ținutul Herța au fost alipite RSS Ucrainene. La 7 august 1940, a fost creată regiunea Cernăuți, prin alipirea părții
Răchitna, Noua Suliță () [Corola-website/Science/316035_a_317364]
-
1939), Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța au fost anexate de către URSS la 28 iunie 1940. După ce Basarabia a fost ocupată de sovietici, Stalin a dezmembrat-o în trei părți. Astfel, la 2 august 1940, a fost înființată RSS Moldovenească, iar părțile de sud (județele românești Cetatea Albă și Ismail) și de nord (județul Hotin) ale Basarabiei, precum și nordul Bucovinei și Ținutul Herța au fost alipite RSS Ucrainene. La 7 august 1940, a fost creată regiunea Cernăuți, prin alipirea părții
Vancicăuții Mari, Noua Suliță () [Corola-website/Science/316031_a_317360]
-
1939), Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța au fost anexate de către URSS la 28 iunie 1940. După ce Basarabia a fost ocupată de sovietici, Stalin a dezmembrat-o în trei părți. Astfel, la 2 august 1940, a fost înființată RSS Moldovenească, iar părțile de sud (județele românești Cetatea Albă și Ismail) și de nord (județul Hotin) ale Basarabiei, precum și nordul Bucovinei și Ținutul Herța au fost alipite RSS Ucrainene. La 7 august 1940, a fost creată regiunea Cernăuți, prin alipirea părții
Bălcăuți, Noua Suliță () [Corola-website/Science/316029_a_317358]
-
1939), Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța au fost anexate de către URSS la 28 iunie 1940. După ce Basarabia a fost ocupată de sovietici, Stalin a dezmembrat-o în trei părți. Astfel, la 2 august 1940, a fost înființată RSS Moldovenească, iar părțile de sud (județele românești Cetatea Albă și Ismail) și de nord (județul Hotin) ale Basarabiei, precum și nordul Bucovinei și Ținutul Herța au fost alipite RSS Ucrainene. La 7 august 1940, a fost creată regiunea Cernăuți, prin alipirea părții
Sânger, Noua Suliță () [Corola-website/Science/316036_a_317365]