11,301 matches
-
214. Ibidem. Ibidem. Ibidem, p. 215. Ibidem, p. 216. Ibidem. Am considerat această variantă ca fiind cea mai aproape de discursul original al lui Mao, neexist`nd o variantă oficială a discursului care să conțină și pasajul respectiv. Kulik precizează că pasajul `n discuție se regăsește doar `n stenograma neprelucrată a dezbaterilor de la consfătuire, iar traducerea din limba chineză realizată `n acel moment a fost și ea deficitară. O variantă franțuzească a textului poate fi găsită `n cartea istoricului François Fejtö, Chine
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
să înțelegem întregul pornind de la părți și să înțelegem părțile raportîndu-ne la întreg. Schleiermacher propune mai întîi o privire de ansamblu asupra textului, urmată de tatonarea corelațiilor dintre părți și de evidențierea dificultăților, a punctelor nodale ale textului. Trebuie stabilite pasajele importante ale compoziției, raporturile dintre ele și relațiile lor cu întregul textului. în acest proces, unitățile textului se înțeleg pornind de la conexiunea lor cu celelalte, de la dispoziția lor în text și de la caracterul lor de argument în raport cu scopul propus. Părțile
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
Dumnezeu nu-și ascunde înțelepciunea (învățătura) în retorică pentru a-i îndepărta pe cei doritori de cunoaștere, închizînd calea doar superficialilor. Rezerva lui față de metoda lui Origene se referă la pluralitatea și excesul sensurilor interpretării. El limitează cercetarea hermeneutică la pasajele obscure ale Scripturii, fiind parcimonios cu interpretarea alegorică. Regulile pe care le stabilește Augustin constituie nucleul hermeneuticii bibyce. Hermeneutica biblică are exigențe spirituale față de interpretul textelor: credința, predispoziția meditativă, starea de suflet deosebită, umilința sau modestia, într-un cuvânt, sfințenia
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
predispoziția meditativă, starea de suflet deosebită, umilința sau modestia, într-un cuvânt, sfințenia vieții, pentru a feri interpretul de rătăciri și îndrăzneală. Cerințele intelectuale sunt mai precise: o bună cunoaștere a ansamblului Scripturii, de la care poate veni o lămurire a pasajelor obscure. Apoi, cunoașterea limbii de origine a textului: "oricît de bună ar fi traducerea, în anumite puncte trebuie să recurgem la original". Oricum, pluralitatea traducerilor și interpretărilor ajută mai bunei înțelegeri. Cunoașterea contextului istoric unde a apărut textul este, de
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
traducerea, în anumite puncte trebuie să recurgem la original". Oricum, pluralitatea traducerilor și interpretărilor ajută mai bunei înțelegeri. Cunoașterea contextului istoric unde a apărut textul este, de asemenea, un suport necesar înțelegerii. Mult mai tehnică este regula de a interpreta pasajele obscure ale Scripturii prin pasajele paralele, mai clare. în fine, la cunoașterea limbilor de origine a textelor se adaugă cunoașterea figurilor retoricii, cel puțin a celor mai importanți tropi și stiluri. La Fericitul Augustin apare cu claritate forma creștină a
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
să recurgem la original". Oricum, pluralitatea traducerilor și interpretărilor ajută mai bunei înțelegeri. Cunoașterea contextului istoric unde a apărut textul este, de asemenea, un suport necesar înțelegerii. Mult mai tehnică este regula de a interpreta pasajele obscure ale Scripturii prin pasajele paralele, mai clare. în fine, la cunoașterea limbilor de origine a textelor se adaugă cunoașterea figurilor retoricii, cel puțin a celor mai importanți tropi și stiluri. La Fericitul Augustin apare cu claritate forma creștină a ceea ce este principiul hermeneuticii: distincția
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
Luca și unele epistole pauline (9+4). Toate acestea diferă de Noul Testament, reprezentând produsul interpretativ al unei erezii. (vezi6/II) Exegeza islamică, aplicată Coranului, consideră că acesta, ca orice carte revelată, se lămurește pe sine prin sine. Adică textele sau pasajele obscure sunt lămurite prin altele, mai clare. Dacă acestea lipsesc, se poate apela la autoritatea profetului, a tovarășilor săi sau la acordul unanim al comunității islamice. Doar rațiunea musulmană poate decide dacă sensul 92 aparent este și cel adevărat, deoarece
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
săi (Mat. 6, 9-13; Luc. 11, 2-4). Evagrie Ponticul, Despre rugăciune, în Scrieri alese, Herald, București, p.144 și 84: “Rugăciunea este lucrarea demnă de vrednicia minții. Ea este întrebuințarea cea mai potrivită și mai desăvîrșită a minții.” Există, însă, pasaje la Evagrie, în care este numită rugăciune chiar contemplarea sau descoperirea directă a lui Dumnezeu, acolo unde nu mai e loc de cuvinte (p.136 și 51): “Cît despre Dumnezeu, El obișnuiește să se descopere în starea de rugăciune.” (p.
Comunicarea eficientă a omului cu Dumnezeu şi cu semenii săi by Ștefan Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/694_a_1168]
-
idee și alta. Spre exemplu, am întâlnit lucrări în care elevii trebuiau să dezvolte subiectul “Întoarcerea păsărilor călătoare” și ei au scris tot ce au observat în legătură cu anotimpul de primăvară. Întoarcerea păsărilor călătoare din țările calde a fost doar un pasaj trecător în compunerea lor. b. Respectarea părților compunerii, proporția și echilibrul dintre acestea Sunt elevi tentați să dezvolte mult introducerea și să concentreze cuprinsul în câteva propoziții, să intre direct în subiect fără a ține cont de introducere, să expedieze
Compunerile şcolare : forme eficiente de stimulare a creativităţii elevilor by Elena Sonea () [Corola-publishinghouse/Science/653_a_1256]
-
prezența publică a lui Dan Grigore, am dorit numai superlative, și am găsit două cuvinte: "performanță", "excelență". Performanța atitudinii de frondă a învățăcelului față de profesor într-o vreme în care alții își manifestau exasperarea prin lacrimi. Performanța "acrobatică" a redării pasajelor de mare dificultate tehnică și virtuozitate din primul Concert pentru pian al lui Ceaikovski. Performanța de a "scrie" semnul "egal" între bravură și profunzime. Performanța de a rezista unei lumi tot mai dușmănoase gândind curat despre muzică, trecând ascultătorul în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
în urmă, am ascultat la radio înregistrarea Concertului nr. 1 în si bemol minor pentru pian și orchestră de Ceaikovski, realizată în prezența publicului. Nu am auzit la început anunțul care preciza numele interpretului, și am rămas stupefiat de rapiditatea pasajelor de virtuozitate tehnic-instrumentală. Abia la final, când am aflat cine era interpretul Dumneavoastră -, am rămas impresionat de dexteritatea aproape incredibilă. Nu am mai avut o astfel de experiență în cazul unui pianist român... D.G. Eu cânt în continuare, inclusiv Concertul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
cine era interpretul Dumneavoastră -, am rămas impresionat de dexteritatea aproape incredibilă. Nu am mai avut o astfel de experiență în cazul unui pianist român... D.G. Eu cânt în continuare, inclusiv Concertul nr. 1 de Ceaikovski, și recunosc că în anumite pasaje, defectele tinereții se păstrează! A.V. Nu am perceput virtuozitatea Dumneavoastră ca un defect... D.G. Nu, între ghilimele vorbind. Am avut totdeauna dorința de a depăși anumite limite ale vitezei, ale posibilităților tehnice, un fel de propensiune către un gen
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
Cella Delavrancea, după un recital pe care l-a susținut la București în perioada interbelică a secolului trecut, și-a scris cronici în care a fost foarte obiectivă, dură: "aici am reușit, acolo putea să fie mai bine, în anumite pasaje tușeul pianistic nu a fost cum ar fi trebuit"... Câți ar fi în stare să procedeze ca ea? Extrapolând acum la arta plastică, la literatură... D.P. Da, e o întrebare... În artele vizuale s-a ajuns la o situație incredibilă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
ce învață și acumulează în anii de studiu. De fapt, așa și trebuie să fie, în ultimă instanță. Însă, categoric, toți au o perioadă de imitare. Îmi spunea un student de-al meu că atunci când are dificultăți în rezolvarea unor pasaje, închide ochii și își imaginează cum ar arăta mâinile mele pe pian, cântând acele pasaje și, imediat, simte că găsește rezolvarea. E foarte frumos! A.V. Crezi că în cântatul lui Vlad Iftinca, acum, după ani buni de când nu mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
în ultimă instanță. Însă, categoric, toți au o perioadă de imitare. Îmi spunea un student de-al meu că atunci când are dificultăți în rezolvarea unor pasaje, închide ochii și își imaginează cum ar arăta mâinile mele pe pian, cântând acele pasaje și, imediat, simte că găsește rezolvarea. E foarte frumos! A.V. Crezi că în cântatul lui Vlad Iftinca, acum, după ani buni de când nu mai lucrezi cu el, există reminiscențe sau chiar influențe vădite ale stilului tău? A.B. Stilul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
că emisiunile ei erau adresate în principal intelectualilor, lumii literare, culturale, dar sunt destule dovezi că erau ascultate și de un public poate mai puțin informat, mai puțin cultivat în aceste domenii ale culturii. Vă citez din memoriile ei un pasaj referitor la cunoscuta emisiune "Teze și antiteze la Paris", care urma să fie aprobată, sau nu, de conducerea americană a postului de radio Europa Liberă: "Programele, credeau americanii, trebuie simplificate în așa fel încât să poată fi urmărite cu folos
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
marile corporații, unde s-a concentrat capitalul. Cred că trăim într-o fază oarecum similară. Dacă ne uităm la alegerile din țările democrate, observăm că sunt hrănite și deseori deviate de puterea banului. A.V. Voi încheia, simetric, reproducând alt pasaj din cartea Dumneavoastră, "Laptele negru": "În marele circ al lumii, Poetul apare ca un August Prostul neadaptat cotidianului în care semenii oferă și primesc porția de realitate comestibilă. Bizarul "încurcă-lume" visează alte reguli, alte evaluări și recompense, dar dă, totuși
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
de poezie, avea ca instrucție doar școala primară, din cauză că aveau pământ, părinții ei nu au dat-o la carte, la fel a fost și cu tata, dar era foarte pasionată și știa mii de versuri pe dinafară, mii de cimilituri, pasaje din biblie, povești, cânta minunat romanțe și toată copilăria mea a fost ca o șezătoare perpetuă grație mamei, și, sigur acesta a fost motivul... Mi se părea absolut firesc, dacă aș fi văzut că în altă casă nu e aceeași
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
toată complexitatea de expresie, de tehnică pianistică din suita "Romeo și Julieta" de Prokofiev. Calități cu atât mai demne de admirat cu cât tot programul de recital s-a înregistrat, cum se spune, "dintr-o suflare", fără reluări ale unui pasaj, ale unei secțiuni sau a unei lucrări întregi! Cu ce soliști de operă ai lucrat în America de Nord, și ce ai învățat de la ei? V.I. Prima solistă care mi-a făcut onoarea să lucreze cu mine, de la ea am învățat aproape
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
mai ales, de cântat... L.V. ...și trebuie să găsim soluția, să rezolvăm scena ca actori și cântăreți. A.V. Doamnă Ruxandra Donose, cum sunteți la înregistrări? Acolo, de multe ori te poți opri, dirijorii sau soliștii vor să reia un pasaj, maestrul de sunet te poate întoarce, știi că nu ai emoția stimulată de prezența publicului. Cum duci înainte, cu trăirea artistică, emoțională, ce spune muzica, rolul? R.D. E, într-adevăr, o cu totul altă situație, dar, practic, mesajul pe care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
cum cânți, ci și felul cum îți îmbraci personajul. Cred că e corect, pentru că dacă te duci la un spectacol de operă, vrei să și vezi, nu e doar cum ai asculta acasă un disc, înregistrat în studio, cu toate pasajele repetate până ies cum trebuie. A.V. Condiție cu atât mai importantă în cazul spectacolelor înregistrate video, sau montate special pentru a fi publicate pe dvd. R.D. Așa este. Deci, experiența din sală este alta, și trebuie să fie completă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
cheamă Onoff (on/off). Comisarul (Roman Polanski) vine și el la un moment dat, iar ceea ce începe e o discuție amicală transformată până la urmă în interogatoriu violent. Comisarul e un mare fan al lui Onoff, dar Onoff nu recunoaște un pasaj pe care acesta îl citează cu venerație. Este el Onoff? Acest joc de-a șoarecele și pisica în atmosfera udă, kafkiană, dungată de fulgere și alternări de forțe durează o noapte. Comisarul oscilează destul de umed între admirație și duritate. Celălalt
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2203_a_3528]
-
sunt atribuite segmente temporale diferite, iar spațiul, care nu suferă transformări impresionante, ci simple și inspirate, trece de la a înfățișa un dormitor modest, la a zugrăvi o cabină telefonică, sau o cameră de spital. Transmiterea mesajului este facilitată și prin pasajele sonore utilizate, precum sirenă de poliție, forfotă, aparat de monitorizare a bătăilor inimii, toate acestea reușind să substituie decorul minimalist din spectacol. De asemenea, pe lângă transformarea interioară, predarea ștachetei de la un personaj la altul are loc prin mici schimbări sesizabile
A doua oară unu by Tudosă Andreea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92970]
-
1933, p. 135. 59 David Abulafia, Marea cea mare. O istorie umană a Mediteranei, Editura Humanitas, București, 2014, p119. Pentru a vizualiza aversiunea grecilor față de sălbatici, autorul citat vorbește despre modul în care Homer i-a descris pe ciclopi. Redăm pasajul considerându-l definitoriu pentru cultura greacă: ,,Lui Homer nu i-a fost deloc greu să facă diferența dintre binefacerile civilizației și cele ale sălbăticiei. Ciclopii sunt "țâfnoși, fără lege", nu se deranjează să cultive pământul, ci totul crește de la sine
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
regimului frontierei” înseamnă un tratat care evocă, până la detaliul tehnic, ceea ce trebuie să se întâmple la frontieră: care e capacitatea osmotică a frontierei, cum se reglementează trecerea frontierei, ce înseamnă punctul de trecere a frontierei, cum se organizează administrativ aceste pasaje etc. O sumedenie de amănunte care pretind un text clar și neinterpretabil, apt pentru transpunere în decizie internă. Dar partea moldoveană îl numește „Tratat de frontieră”. O să întrebați care e diferența. În formula „tratat de frontieră” mai apare ceva: nu
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]