9,079 matches
-
sec. XIX comună a cunoscut o semnificativă dezvoltare economică. Grave suferințe și distrugeri au afectat localitatea în timpul celor două războaie mondiale ca urmare a trecerii fronturilor. În 1940, ca urmare a pactului Ribbentrop-Molotov o parte din teritoriul comunei păduri și poieni rămânea la fosta URSS, azi la Ucraina, slăbind considerabil potențialul economic al localității. După război comună s-a refăcut treptat. S-a introdus electrificarea, s-au construit un local de școală și trei magazine, s-a asfaltat drumul județean 209
Comuna Straja, Suceava () [Corola-website/Science/302000_a_303329]
-
cu legături de paie toate din aur. Cheful scutului este micșorat, dințat, cu trei lacrimi de argint. Scutul este timbrat cu o coroană murala cu un turn de argint. Relieful este variat cuprinzând dealuri (Arșiță, Cerbul, Scorbura, Măgura Vacii) precum și poieni (Sihastru, unde se află schitul Daniil Sihastrul, Poiana Gigii, Poiana Cerbului, Poiana Ciumârnar, Poiana Răstoaca, Poiana Stirigoi, Poiana Între Vaduri). Rețeaua hidrografica cuprinde râul Suceava și afluenții săi (Pâraiele Străjii, Ziminel, Baimac, Rău, Ciolotei, Boului, Calanceni) Vegetația este dominată de
Comuna Straja, Suceava () [Corola-website/Science/302000_a_303329]
-
scutului este micșorat, dințat, cu trei lacrimi de argint. Scutul este timbrat cu o coroană murala cu un turn de argint. Relieful este variat cuprinzând dealuri (Arșiță, Cerbul, Scorbura, Măgura Vacii) precum și poieni (Sihastru, unde se află schitul Daniil Sihastrul, Poiana Gigii, Poiana Cerbului, Poiana Ciumârnar, Poiana Răstoaca, Poiana Stirigoi, Poiana Între Vaduri). Rețeaua hidrografica cuprinde râul Suceava și afluenții săi (Pâraiele Străjii, Ziminel, Baimac, Rău, Ciolotei, Boului, Calanceni) Vegetația este dominată de conifere (brad, molid), iar fauna este bogată în
Comuna Straja, Suceava () [Corola-website/Science/302000_a_303329]
-
micșorat, dințat, cu trei lacrimi de argint. Scutul este timbrat cu o coroană murala cu un turn de argint. Relieful este variat cuprinzând dealuri (Arșiță, Cerbul, Scorbura, Măgura Vacii) precum și poieni (Sihastru, unde se află schitul Daniil Sihastrul, Poiana Gigii, Poiana Cerbului, Poiana Ciumârnar, Poiana Răstoaca, Poiana Stirigoi, Poiana Între Vaduri). Rețeaua hidrografica cuprinde râul Suceava și afluenții săi (Pâraiele Străjii, Ziminel, Baimac, Rău, Ciolotei, Boului, Calanceni) Vegetația este dominată de conifere (brad, molid), iar fauna este bogată în iepuri, vulpi
Comuna Straja, Suceava () [Corola-website/Science/302000_a_303329]
-
cu trei lacrimi de argint. Scutul este timbrat cu o coroană murala cu un turn de argint. Relieful este variat cuprinzând dealuri (Arșiță, Cerbul, Scorbura, Măgura Vacii) precum și poieni (Sihastru, unde se află schitul Daniil Sihastrul, Poiana Gigii, Poiana Cerbului, Poiana Ciumârnar, Poiana Răstoaca, Poiana Stirigoi, Poiana Între Vaduri). Rețeaua hidrografica cuprinde râul Suceava și afluenții săi (Pâraiele Străjii, Ziminel, Baimac, Rău, Ciolotei, Boului, Calanceni) Vegetația este dominată de conifere (brad, molid), iar fauna este bogată în iepuri, vulpi, mistreți, cerbi
Comuna Straja, Suceava () [Corola-website/Science/302000_a_303329]
-
lacrimi de argint. Scutul este timbrat cu o coroană murala cu un turn de argint. Relieful este variat cuprinzând dealuri (Arșiță, Cerbul, Scorbura, Măgura Vacii) precum și poieni (Sihastru, unde se află schitul Daniil Sihastrul, Poiana Gigii, Poiana Cerbului, Poiana Ciumârnar, Poiana Răstoaca, Poiana Stirigoi, Poiana Între Vaduri). Rețeaua hidrografica cuprinde râul Suceava și afluenții săi (Pâraiele Străjii, Ziminel, Baimac, Rău, Ciolotei, Boului, Calanceni) Vegetația este dominată de conifere (brad, molid), iar fauna este bogată în iepuri, vulpi, mistreți, cerbi și lupi
Comuna Straja, Suceava () [Corola-website/Science/302000_a_303329]
-
argint. Scutul este timbrat cu o coroană murala cu un turn de argint. Relieful este variat cuprinzând dealuri (Arșiță, Cerbul, Scorbura, Măgura Vacii) precum și poieni (Sihastru, unde se află schitul Daniil Sihastrul, Poiana Gigii, Poiana Cerbului, Poiana Ciumârnar, Poiana Răstoaca, Poiana Stirigoi, Poiana Între Vaduri). Rețeaua hidrografica cuprinde râul Suceava și afluenții săi (Pâraiele Străjii, Ziminel, Baimac, Rău, Ciolotei, Boului, Calanceni) Vegetația este dominată de conifere (brad, molid), iar fauna este bogată în iepuri, vulpi, mistreți, cerbi și lupi. Populația comunei
Comuna Straja, Suceava () [Corola-website/Science/302000_a_303329]
-
este timbrat cu o coroană murala cu un turn de argint. Relieful este variat cuprinzând dealuri (Arșiță, Cerbul, Scorbura, Măgura Vacii) precum și poieni (Sihastru, unde se află schitul Daniil Sihastrul, Poiana Gigii, Poiana Cerbului, Poiana Ciumârnar, Poiana Răstoaca, Poiana Stirigoi, Poiana Între Vaduri). Rețeaua hidrografica cuprinde râul Suceava și afluenții săi (Pâraiele Străjii, Ziminel, Baimac, Rău, Ciolotei, Boului, Calanceni) Vegetația este dominată de conifere (brad, molid), iar fauna este bogată în iepuri, vulpi, mistreți, cerbi și lupi. Populația comunei este curat
Comuna Straja, Suceava () [Corola-website/Science/302000_a_303329]
-
este fosta provincie a Imperiului Habsburgic care a existat între 1717 și 1778. Provincia a fost localizată în regiunea Banat din prezent, regiune întinsa de la nord spre sud, între lunca Mureșului și Dunăre. Spre est Banatul se întinde până la munții Poiana Rusca. Potrivit unui raport din 21 noiembrie 1716, înaintat Camerei Aulice, înainte de cucerirea habsburgică Banatul otoman era împărțit în 12 districte: Timișoara, Lipova, Făget, Caransebeș, Lugoj, Orșova, Palanca Nouă, Panciova, Vârșeț, Ciacova, Becicherecu Mare-Bečej și Cenad. Concomitent cu desfășurarea luptelor
Banatul Timișoarei () [Corola-website/Science/302205_a_303534]
-
view/31/76%20/ http://www.cetateaoradea.ro/turvirtual/ Cetatea Oradea - tur virtual contemporan - dvd multimedia Într-o seară înstelată a anului 1092, pe când se afla la vânătoare prin Țara Crișurilor, Regele Ladislau I al Ungariei a ajuns într-o poiană largă, străjuită pe ambele părți de apele Crișului Repede, nu departe de Peța-Hewjo, pârâul ce nu îngheață niciodată. A adormit repede, obosit fiind după goana cerbilor. În vis i s-au arătat doi îngeri, care i-au cerut să înalțe
Cetatea Oradea () [Corola-website/Science/302627_a_303956]
-
modificat radical vegetația. În nordul Europei, grâul nu mai era cultivat în condițiile predominării pădurilor și mlaștinilor. Terenurile cultivate erau tot mai puține în raport cu spațiile naturale. O mare parte din suprafață Europei era dominată de păduri, însă străpunse de drumuri, poieni în care erau instalate sate. Negustorii le traversau pentru a cumpără lemn sau vânat. Vechile orașe romane au fost abandonate și invadate de pădure sau au devenit spațiu necultivat. Alte așezări romane au fost reocupate, oferind adăpost. După o peroada
Economie și societate medievală () [Corola-website/Science/302703_a_304032]
-
iar mai apoi riolite, riodacite și dacite. Prin procese subvulcanice au pătruns în straturile sedimentare mai vechi corpuri magmatice intrusive. Astfel, înălțimile Vișag, Traniș și Răchițele sunt formate din dacite, iar vârfurile Vlădeasa (1836 m), Piatra Grăitoare (1557 m) și Poiana Mică (1417 m) din riolite. Roci sedimentare calcaroase de vârstă jurasică și paleocenă se găsesc la vest de Răchițele (Pietrele Albe, 1100-1300 m) și la sud de Remeți, în Valea Iadului. Sunt prezente 3 culmi: Relieful, în ciuda fragmentării accentuate, are
Masivul Vlădeasa () [Corola-website/Science/303231_a_304560]
-
de eroziune desfășurate de-a lungul timpului. În decursul erelor geologice s-au format trei suprafețe de nivelare, ale căror resturi se pot observa și astăzi. Nivelul de eroziune superior se regăsește pe vârfurile Vlădeasa, Buteasa, Vârfurașu (1688 m) și Poieni (1627 m). Celelalte două suprafețe de eroziune se găsesc la altitudinile de 700-800 m (suprafața Traniș) respectiv 600-700 m (nivelul Feneș-Deva). Se poate observa bogăția microreliefului. La altitudinile mai mari, ca urmare a forței de eroziune a gheții și zăpezii
Masivul Vlădeasa () [Corola-website/Science/303231_a_304560]
-
femeile rămân în urmă cu inima frântă de necaz. În primele scene de război rușii sunt respinși iar, la primele ostilități dintre turci și români, artileristul Cobuz (unul din cei 10) este ucis. Se arată imagini din tabăra românească de la Poiana, apoi secvențe din trecerea Dunării. În tablouri succesive ne sunt prezentate bătăliile de la Plevna și Grivița, situația tragică din Valea Plângerii și din spitalele de campanie, în care regele și regina împart medalii muribunzilor, căderea Plevnei și predarea lui Osman
Independența României (film) () [Corola-website/Science/303267_a_304596]
-
o lungime de 200 de m pe direcția NV - SE. Denumirea este dată de localnici datorită aseamănării crestei privite dintr-un anumit unghi cu o creasta de cocos. La baza Crestei se află o zonă cu aspect de podiș, denumită "Poiana Boului". este o zonă naturală cu o gamă diversificata de floră și fauna, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre. Floră este constituită din arbori și arbuști cu specii de: brad ("Abies albă"), molid
Creasta Cocoșului () [Corola-website/Science/303376_a_304705]
-
mari scrisă de un om mic", Paris, 1859), și își încetează definitiv apariția în ianuarie 1837. Activitatea politică, paralelă cu cea literară, îl fac să fie anchetat și închis cu ocazia conspirației din 1840. În 1841 este surghiunit la schitul Poiana Mărului, de unde nu avea să fie eliberat decât în toamna acelui an. Între 1840 și 1843 activează în Loja Frăția (înființată la 1843), iar din 1859, în Loja Steaua Dunării, ambele în București. În 1844 publică în "Foaie pentru minte
Cezar Bolliac () [Corola-website/Science/299475_a_300804]
-
atributele Nimfelor, Naiadelor, Driadelor, întrucâtva și a Sirenelor. Se sugerează ca ar fi posibil ca in trecut să fi fost preotesele unei zeități dacice. Se crede că ielele apar mai ales noaptea la lumina lunii, în hore, în locuri retrase (poieni, silvestre, iazuri, maluri de râuri, răscruci, vetre părăsite sau chiar în văzduh), dansând goale, mai rar cu veștmânt de zale, sau înfășurate în văluri transparente și cu clopoței la picioare; fostul lor ring de dans rămâne ars ca de foc
Iele () [Corola-website/Science/299510_a_300839]
-
(în ; n. 6 noiembrie 1936, Clocușna, județul Hotin, Regatul României, astăzi în raionul Ocnița, Republica Moldova - d. 18 aprilie 2003, Moscova, Rusia) a fost un actor, regizor, scenarist, poet și scriitor moldovean. Printre filmele regizate de el amintim "Poienile roșii" (1966), "Lăutarii" (1971), "Șatra" (1975), "Gingașa și tandra mea fiară" (1978), "Anna Pavlova" (1983) și "Luceafărul" (1986). A fost declarat drept „cel mai bun regizor al secolului XX din cinematografia moldovenească”. s-a născut la data de 6 noiembrie
Emil Loteanu () [Corola-website/Science/299515_a_300844]
-
loc în anul 1963, cu "Așteptați-ne în zori" (1963), film în care au debutat o serie de actori moldoveni cum ar fi: Ion Șcurea, Ecaterina Malcoci, Ilie Guțu, Dumitru Caraciobanu, Nina Doni, Iulian Codău etc. Au urmat filme ca "Poienele roșii" (1966), în care au debutat actorii Svetlana Toma și Grigore Grigoriu, " Această clipă" (1968) (care a obținut Premiul II la Festivalul unional de filme de la Minsk din 1970) și "Lăutarii" (1971), cu care a obținut mai multe premii cum
Emil Loteanu () [Corola-website/Science/299515_a_300844]
-
cristaline și calcare, respectiv Munții Metaliferi și Munții Vlădeasa din roci eruptive. Relieful carstic este bine reprezentat în Munții Apuseni unde peșteri așa cum ar fi Urșilor, Scărișoara și Vântului reprezintă monumente ale naturii. Grupul de mijloc al Carpaților Occidentali, Munții Poiana Ruscă, având altitudinea maximă în Munții Poiana Ruscăi, Vârful Padeș cu 1374 m, sunt alcătuiți din șisturi cristaline. În cadrul grupului sudic al Munților Banatului se pot diferenția Munții Semenic, Munții Almăjului, Munții Locvei și Munții Dognecei alcătuiți din șisturi cristaline
Carpații Occidentali Românești () [Corola-website/Science/304634_a_305963]
-
Munții Vlădeasa din roci eruptive. Relieful carstic este bine reprezentat în Munții Apuseni unde peșteri așa cum ar fi Urșilor, Scărișoara și Vântului reprezintă monumente ale naturii. Grupul de mijloc al Carpaților Occidentali, Munții Poiana Ruscă, având altitudinea maximă în Munții Poiana Ruscăi, Vârful Padeș cu 1374 m, sunt alcătuiți din șisturi cristaline. În cadrul grupului sudic al Munților Banatului se pot diferenția Munții Semenic, Munții Almăjului, Munții Locvei și Munții Dognecei alcătuiți din șisturi cristaline, respectiv Munții Aninei alcătuiți din calcare.
Carpații Occidentali Românești () [Corola-website/Science/304634_a_305963]
-
a unei regiuni din Dacia. Făcea parte din sistemul de fortificații al cetății Sarmizegetusa, care era centrul politic al statului dac. Se afla în zona cunoscută ca „Porțile de fier ale Transilvaniei”, o trecătoare naturală între Munții Țarcului și Munții Poiana Ruscă, care leagă Banatul de Țara Hațegului. Astfel, zona era una dintre puținele variante pe care o armată invadatoare ar fi putut să le aleagă pentru a pătrunde în Transilvania și mai apoi către cetatea Sarmizegetusa. Numele este atestat de
Tapae () [Corola-website/Science/303547_a_304876]
-
ape de toaletă, produse chimice pentru gospodărie etc. În 1840, la Brașov se deschidea un atelier de fabricat săpunuri. Un altul a fost înființat în 1896. Cele două ateliere vor intra, după naționalizarea din 1949, în componența fabricii de săpun „Poiana”. Fabrica Nivea din Brașov își are începuturile în laboratorul de cosmetică „Leo”, existent din 1926, înființat inițial la Ghimbav. Adevăratul său act de naștere se află însă în adresa Ministerului Comerțului din 7 decembrie 1923. Treptat, laboratorul își deschide noi
Nivea Brașov () [Corola-website/Science/303877_a_305206]
-
se produceau aici creme și paste Nivea. Din 1936 se livrează emplastre, iar din 1938 și săpun. În iulie 1950, vechile fabrici Chlorodont și Beiersdorf sunt comasate în întreprinderea „Nivea”, căreia i se adaugă la 1 septembrie 1956 și fabrica Poiana. Directorul fabricii Beiersdorf, Vasilică Tarția, a fost torturat de autoritățile de represiune brașovene, după care a fost trimis în temniță la Aiud. Din cauză că, după război, firmei germane i-a fost confiscată marca, chestiune reparată abia în 1997 în urma unui proces
Nivea Brașov () [Corola-website/Science/303877_a_305206]
-
este un monument istoric, situat între localitățile Păușa și Căciulata, în punctul „Poiana Bivolari”, lângă orașul Călimănești, fiind trecut în lista monumentelor istorice din 2004 datând din epoca romană anii 137-138 d.C. Construcția se găsește pe malul stâng al Oltului, în vecinătatea Mănăstirii Cozia și în ambianța complexului hidroenergetic Turnu. Datarea s-a
Castrul roman Arutela () [Corola-website/Science/304095_a_305424]