10,542 matches
-
El s-a preoțit după ’89, și a fost preot lângă Oradea, în zona Bihorului. Sandu Munteanu. Era un om extraordinar, credincios... A avut vreo 11 copii... A decedat... și nu am mai apucat să-l întâlnesc. Vreau să mai pomenesc, ca să nu uit, de Petru Borcea, originar din Săliștea Sibiului. Petrică, cum îi spuneam noi, după eliberare a venit la mine acasă într-o suburbie a Sibiului. Ne-am dus amândoi, am ieșit pe câmp și ne-am rugat. Și
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
regizat de undeva de sus... pur și simplu să distrugi niște tineri, al căror singur păcat a fost că au avut o discuție. N-o’ avut armă, n-o’ avut nimica... și să vii să-i omori cu zile. Ați pomenit de reeducarea la Târgșor? În ce consta aceasta? Reeducarea consta în citirea ziarului Scânteia și să vorbim ceva noi... Pur și simplu să recunoaștem că am greșit... A venit un bătrân, așa zis din ilegalitate, săracu’ nici nu știa bine
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
deie pân camere mai mici. Și-acolo am văzut o grămadă de pachete, stil pușcărie, din pânză, trecând pe hol... Și pe unul din ăla scria Al. Teodoreanu... Atâta am putut citi... Păstorel nu se putea citi. Am zis: Te pomenești c-o fi pe aici și Păstorel Teodoreanu? Și când ne-a băgat în camera aia, chiar acolo era, înconjurat de-un grup de oameni, și el își spunea glumele și atunci am stat aproape o oră cu el împreună
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
Manifestu’ a ajuns la o a treia persoană, un oarecare Miholcea, care, la fel, l-a citit, dar nu știu dacă l-a tradus sau nu, dar iar i-o dat-o înapoi lu’ Faliboga manifestu. Și marți seară mă pomenesc cu tata, că vine acasă și zice: Vreau să stau cu tine de vorbă. Mama nu era acasă. Și îmi spune: Mă, uite, o fost iar Faliboga la mine și m-o rugat ca să încerc pe mâine să fac traducerea
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
pe Goiciu de la Gherla și-a venit în locul lui Istrate. Și-ăsta apoi a continuat, și a fost mai al dracului decât fostul comandant, Goiciu, care-a avut și ăla un renume în penitenciar... Și-n 9 ianuarie ne-am pomenit cu un nou comandant, unu’ Dumitrescu sau Constantinescu... Uite că nu-mi mai amintesc exact. Dom’ne, a făcut pe îmblânzitoru’ de tigri... ăsta a pus ordine în pușcărie, da’ nu cu noi, cu caraliii! A trebuit să-i îmblânzească
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
84, și aceste lucruri mi s-au imputat la Securitate în ’87 când m-au arestat iar. Cum a fost când ați fost rearestat? Dom’ne, cum spun, am fost rearestat în 1987. Lucram la dispensaru’ din Șincai atunci. Mă pomenesc că vin la mine că am făcut întrerupere de sarcină. Dom’ne, eu nu spun că n-am făcut, dar am făcut cu doi ani înainte... Da’ atunci când m-o’ arestat, era vineri, nu mi-au spus pentru ce. M-
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
cu Europa, și că va fi ceva. Urmăream politica, deși n-aveam acces la ziare, da’ totuși mai pătrundeau informații, mai spunea un civil o vorbă, că lucram cu civilii, și noi speram. Și așa am rezistat... Dar, pentru că ați pomenit de alimentație, în condiții normale în ce consta aceasta? Pâinea zicea că-i de un kilogram, da’ nu era... Și dacă era de un kilogram, ne dădea trei sferturi de pâine, câte-un sfert la fiecare masă. Da’ era așa
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
Asta n-ați făcut bine. Și mi-a dat un sfat forte bun: Ai grijă și nicăieri în pușcărie, nici aicea, nici la altă parte să nu vorbești despre cazul tău. Nu vorbești nimic despre prietenii tăi, și să nu pomenești pe nimeni dintre cunoscuții tăi. Și eu asta am ținut minte ca un sfat bun. Și am mulțumit pentru acest sfat, că n-am vorbit, așa cum m-a sfătuit el. N-am vorbit mult, și la Pitești și dupe-aia la
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
bine timp de cinci ani, până s-a declanșat nenorocirea, arestarea noastră, deci în ’53. Care au fost împrejurările în care v-au arestat? Împrejurarea în care am fost arestată a fost următoarea: printre frații mei de care v-am pomenit, era un fost căpitan în armata regală. Sabin Mare, așa îl chema. El fusese ofițer, profesor la Făgăraș, la o școală de subofițeri. S-a căsătorit acolo cu fiica unui cofetar austriac, Embaker, și-a întemeiat acolo o familie, a
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
ne-o dus la izolare... Cinci zile-am primit atunci. Nu știu de ce luase un fel de boală pe mine femeia asta, că tot s-agăța de mine. Până atunci n-avusesem niciodată nici o neplăcere cu gardienii. Apoi iară mă pomenesc că îs pedepsită trei zile că am vorbit cu voce tare... No, păi m-o scos din sărite, că chiar nu vorbisem... No, nu-i nimic, am făcut pedeapsa, că trei zile repede-o trecut, și-o fost vara, da
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
de aici. Și măsurătoarea o făcea brigadierul sau caraliu’. Brigadierul nu muncea, dar era mai liber, era omul lor, și umbla de la groapă la groapă, de la deținut la deținut, și se ducea la raport cu caralii. Și după aia te pomeneai că ședeai la coadă să-ți aștepți porția de bătaie până la 12 noaptea... și la 5 dimineața se dădea deșteptarea. Erai și bătut și neodihnit, vai de capu’ tău, și nevinovat de cele mai multe ori. Dintre gardieni sau comandanți de cine
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
bine, mă, da’ noi n-aveam copii? Numai voi aveți copii? Voi de ce v-ați purtat așa? Au plecat coloneii ăștia și de-atunci s-a schimbat atmosfera, n-a mai fost așa de tensionată... Înainte mergeai prin colonie... te pomeneai cu picioru’-n spate fără nici un motiv și câte și câte altele... Am fost odată de am lucrat la Grădina, și-n bidonu’-n care aveam apa am băgat doi ardei iuți. Și m-a găsit în poartă, și... bătaie
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
la războiul din 1877-1878, a cărei traducere germană a fost publicată în 1888 - n.n.V.D.), V‑ați gândit în treacăt la o posibilitate de a face cunoscute publicului doritor câteva însemnări. Se înțelege de la sine că numele meu nu va fi pomenit, dar acestea sunt, desigur, detalii, care ar fi demne de interes doar dacă Majestatea Voastră Regală nu va refuza, așa cum mă tem, să ia în considerație această chestiune” (Arhivele Naționale ale României, Fond Casa Regală. Carol I. Personale, dos. V
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
lua, precumu nici dreptulu ce aru avea proprietarulu a intra iarăși în stăpânirea locuriloru închiriate; căci, la acestă intemplare, adică, pentru luarea de mesuri asiguratore și pentru luarea înapoi a locuriloru închiriate, de va avea dreptu inchiriatorulu, soroculu mai susu pomenitu de trei-deci dile inceteda de sine. Capitolul 2 PENTRU ORANDTIREA JUDECĂTORULUI COMISARU Articolul 198 Prin hotărîrea asupra darei pe fata a falimentului, tribunalulu va orandui pe unulu din mădularele sale judecatoru comisaru. Articolul 199 Judecătorului-comisaru va fi mai cu osebire
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
acela către care sînt adresate mărfurile, va avea tărie, ori de va fi scrisă de totu cu mana căpitanului, ori de voru fi îndeplinite locurile albe cu slova lui. Articolul 442 Ori ce comisionaru sau priimitoru va fi priimitu mărfurile pomenite în cartuliele de încărcare sau în cartuliele de tocmela inchirierei de corabie, va fi datoru se dea adeverință de priimire căpitanului ce o va cere; iaru urmandu împotriva, va fi supusu a plăti tote cheltuelile, pagubile și interesele, si chiaru
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
I.L. Caragiale, IV, 82) Când se realizează printr-un infinitiv, relația de dependență este exprimată prin prepoziția fără; identitatea specifică a circumstanțialului rămâne, însă, implicită în plan semantic: „Făr-a te ști decât din presimțire, Din mărturii și nemărturisire M-am pomenit gândindu-mă la tine Și - m-am simțit cu sufletul mai bine.” (T. Arghezi, 366) Când se realizează prin alte forme verbal-nominale (gerunziu sau participiu) sau prin adjective, identitatea specifică a circumstanțialului concesiv se marchează prin adverbele chiar, și, nici
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
descriptivă • de identificare • interpretativă. Apoziția denominativătc "Apozi]ia denominativ\" Apoziția denominativă se întemeiază pe un raport de sinonimie lingvistică, lexicală sau frastică: „Gebeaua e un fel de mers armenesc, adică împrăștiat și legănat.” (C.Hogaș, 144), „Strabon, citând după alții, pomenește de sternophthalmi, ceea ce ar însemna oameni cu ochiul în piept.” (G. Călinescu, U.P., 122), „Soldatul nu prea avea gust să iasă cu capul spart. El era soldat, adică om plătit să exercite meseria războiului.” (G.Călinescu, C.O., 59
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Almăjului Cheile Carașului din Munții Aninei „Întotdeauna mi s-a părut că poziția geografică a Munților Apuseni în fața arcuirii celei mari a Carpaților este o adevărată minune a plăsmuirii pământurilor carpatice, împlinind în jurul Tran silvaniei acea corona montium de care pomenea Strabon încă din antichitate. Printr-aceasta, incinta transilvăneană și-a definit centralitatea în spațiul Carpaților sudestici și al teritoriului locuit de poporul român.“ Victor Tufescu, Popasuri prin țară „Nici un ținut din munții noștri nu are înfățișări atât de variate ca
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
fenomene, am urmărit concepte și am încercat să le prezint dintr-o perspectivă critică, așa cum se întâmplă și cum trebuie să facă oricine, dar dacă aș putea să spun că am avut un model, dincolo de cele de care v am pomenit, un model durabil,acela a fost tatăl meu. A fost un țăran cu patru clase primare, dar în el am găsit atâta înțelepciune și bunătate, cum rar mi s-a întâmplat să găsesc în altă parte. Ceea ce am învățat de la
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
citi și celelalte cărți. Le-am găsit mai ușor, până la urmă, pe toate, nu puține, și adevărate cărți de căpătâi care mă trimiteau la operele altora, mai vechi ori mai noi, de aici ori din alte părți. Așa m-am pomenit într-un prezent norocos, a fi contemporan cu Călinescu, încrezător în această formă a libertății, dar și a datoriei, care este literatura. Întorcându-ne în timp, rescrieți pe scurt jurnalul itinerant al manifestării culturale pe care ați generat-o, sintetizând
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
Divinității. La fel, Dumnezeu l-a făurit pe om mai întâi din lut și apă după chipul și asemănarea sa, apoi la desăvârșit și însuflețit cu focul sacru al răsuflării sale. Dumnezeu a fost deci primul olar, cel care, așa cum pomenesc legendele populare românești, a creat chiar planeta Pământ cu lut cules de pe fundul Oceanului Primordial. Plin de interes este faptul că aceste tradiții, pe care noi le considerăm creștine, fac parte din tezaurul spiritual al celor mai diferite popoare din
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
cuprinse între 14 și 18 ani) încadrați în sistemul de protecție, încadrați în grade de handicap sau proveniți din familii ce beneficiază de ajutor social. Pentru alte cazuri de copiii recompensați la concursuri, a de vedea și anexa 7. Am pomenit, mai sus, de „Târgul meșterilor populari”, la care participarea copiilor dizabili este permanentă și meritorie, obiectele „meșterite” de către aceștia fiind apreciate (pentru originalitatea lor și pentru materia primă din care au fost realizate) de către vizitatori (chiar străini), unele lucrări ajungând
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
care le facem pentru vindecarea trupeasca și sufletească, a acestuia care bolește, a noastră și a tuturor celor aflați în patul de suferință: 10 Iisuse, pentru rugăciunile celor ce îți cer această, miluieste-ne; Iisuse, acultand cererile preoților, care ne pomenesc la Sfanțul Jertfelnic, miluieste-ne; Iisuse, pentru rugăciunile soborului îngeresc, miluieste-ne; Iisuse, ca să sporim în săvârșirea faptelor bune, miluieste-ne; Iisuse, trecând cu vederea faptele noastre cele rele, miluieste-ne; Iisuse, daruindu-ne credință puternică și nefățarnica, miluieste-ne
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
începerii ospățului. Și du pă ce au băut cu toții împregiur de vreo câteva ori și au început capetele a se înfierbânta, mai beau cu toții câte un pahar cu vin; al doilea pahar îl beau pentru împăratul, însă fără a mai pomeni vreun nume, pentru că moldovenilor li se părea a fi lucru necurat și urât a bea pentru sănătatea turcilor, dar pentru sănătatea împăraților creștini le este primejdios ca să închine . Paharul al treilea îl bea Mitropolitul, după ce face puțin cuvânt pentru sănătatea
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
moldovenilor li se părea a fi lucru necurat și urât a bea pentru sănătatea turcilor, dar pentru sănătatea împăraților creștini le este primejdios ca să închine . Paharul al treilea îl bea Mitropolitul, după ce face puțin cuvânt pentru sănătatea Domnului și când pomenește numele lui, îndată se scoală toți boierii de pe locurile lor și stau în mijlocul Divanului în rând. Și după săvârșirea rugăciunii, face Mitropolitul cruce în fața Domnului și îl bla gosloveș te și puind Domnul paharul la gură se slobod toate tunuri
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]