9,297 matches
-
cei care i-au dat strălucirea. Primul, în ordine cronologică, Ștefan Báthory, l-a refacut în stil italian. El și-a legat numele și de alte construcții, cum ar fi podul peste Mureș și apeductul din palat. Iar nepotul său, principele Sigismund (1581-1597, 1598-1599, 1600-1601), s-a remarcat și el prin mici adaosuri. În 1590 a cerut să fie reconstruită orga catedralei, distrusă în timpul confruntărilor religioase din 1566. În data de 14 decembrie 1576 principele Ștefan Báthory a fost ales rege
Alba Iulia () [Corola-website/Science/296930_a_298259]
-
apeductul din palat. Iar nepotul său, principele Sigismund (1581-1597, 1598-1599, 1600-1601), s-a remarcat și el prin mici adaosuri. În 1590 a cerut să fie reconstruită orga catedralei, distrusă în timpul confruntărilor religioase din 1566. În data de 14 decembrie 1576 principele Ștefan Báthory a fost ales rege al Poloniei, iar Transilvania a fost guvernată, în numele lui Ștefan Báthory, de fratele acestuia, Cristofor Báthory, iar apoi de Sigismund Báthory, fiul lui Cristofor. Autoritatea centrală a principelui a fost consolidată, iar drepturile Dietei
Alba Iulia () [Corola-website/Science/296930_a_298259]
-
În data de 14 decembrie 1576 principele Ștefan Báthory a fost ales rege al Poloniei, iar Transilvania a fost guvernată, în numele lui Ștefan Báthory, de fratele acestuia, Cristofor Báthory, iar apoi de Sigismund Báthory, fiul lui Cristofor. Autoritatea centrală a principelui a fost consolidată, iar drepturile Dietei au fost restrânse. În anul 1584 atât Aron Vodă, domnul Moldovei, cât și Mihai Viteazul, domnul Țării Românești, au recunoscut suzeranitatea lui Sigismund Báthory, ceea ce a însemnat prima unire politică a Transilvaniei, Moldovei și
Alba Iulia () [Corola-website/Science/296930_a_298259]
-
sunt situate în interiorul fortificației sunt: Catedrala Romano-Catolică, Catedrala Încoronării, Muzeul și Sala Unirii, Grupul Statuar al Corifeilor Unirii, Biblioteca Batthyaneum, Celula lui Horea, Cloșca și Crișan, situată în ansamblul arhitectural al porții a 3-a a cetății, Palatul Apor, Palatul Principilor, Universitatea 1 Decembrie, Obeliscul ridicat în memoria lui Horea, Cloșca si Crișan, Traseul Celor Trei Fortificatii - incluzand Poarta Castrului Roman, Statuia Ecvestra a Voievodului Mihai Viteazul, Monumentul inchinat memoriei lui Avram Iancu, Monumentul Custozza, Biserica de lemn a primei mitropolii
Alba Iulia () [Corola-website/Science/296930_a_298259]
-
lui Leon Vodă Tomșa. În anul 1716, la Târgu Jiu și Bengești au fost înfrânte cetele trimise de către Nicolae Mavrocordat împotriva boierilor ostili turcilor. Împotriva acestui domnitor avea să se lanseze, în 1719 memoriul a 66 de boieri gorjeni către principele Eugeniu de Savoia în care se plângeau de fărădelegile boierilor Băleanu și Știrbei, partizani ai turcilor. La sfârșitul secolului XVIII și la începutul secolului XIX, orașul este supus jafurilor unor bande turcești, pasvangii la 1800, cârjalii și adalăii la 1814-1815
Târgu Jiu () [Corola-website/Science/296945_a_298274]
-
cei doi artiști au realizat amvonul. De-a lungul vremii, edificiul a fost martor la diverse momente importante: aici a fost botezat Matia Corvin, regina Izabella a predat în lăcaș însemnele regale trimișilor împăratului Ferdinand I. Aici au fost investiți principi ai Transilvaniei Gabriel Bethlen, Sigismund Rákoczi, Sigismund Báthory și Gabriel Báthory. Începând cu secolul al XVIII-lea în jurul bisericii au fost construite mai multe clădiri, prăvălii pe care parohia le închiria asigurându-și în acest fel un venit suplimentar. Odată cu
Biserica Sfântul Mihail din Cluj () [Corola-website/Science/298216_a_299545]
-
neam baltic înrudit cu lituanienii și letonii. Vechea Prusie a fost cucerită și germanizată de Cavalerii Teutoni care au înființat aici Statul Teuton. Uniunea Brandenburgului cu Ducatul Prusiei în 1701 a dus la crearea Regatului Prusiei. Pe 18 ianuarie 1701 principele elector Frederick al III-lea de Brandenburg s-a autoproclamat rege, sub numele Frederic I. Astfel Regatul Poloniei a pierdut legăturile cu Ducatul Prusiei. Pentru a nu-l deranja pe Leopold I, împăratul Sfântului Imperiu Roman, Frederic a luat titlul
Prusia () [Corola-website/Science/298270_a_299599]
-
, principe de Montenevoso (n. 12 martie 1863, Pescara - d. 1 martie 1938, Gardone) a fost un poet, romancier, nuvelist și dramaturg italian, președinte al Academiei italiene. "", poet, romancier, dramaturg și soldat s-a născut în Pescara, la 12 martie 1863. Părinții
Gabriele d’Annunzio () [Corola-website/Science/298284_a_299613]
-
dintre compozitorii din vremea să, nu pare să fi văzut în vreun post nici în cadrul bisericii nici la curte , dar a fost un om independent, care a preferat să compună o muzică fără influențe. Apoi, în 1722, Maximilian ÎI Emanuel, Principe al Bavariei, căruia Albinoni i-a dedicat un set de douăsprezece concerte, l-a invitat să conducă Opera princiara. În 1742 o colecție de sonate pentu vioară ale lui Albinoni au fost publicate în Franța că opera postuma, și cercetătorii
Tomaso Albinoni () [Corola-website/Science/298336_a_299665]
-
După ce în 1783 pictează portretul contelui Floridablanca, acesta îl introduce în sferele cele mai înalte și îl prezintă tânărului frate al regelui, Don Luis, care îi solicită pictorului executarea portretului familiei sale. Începând din anul 1785, Goya va fi preferatul principelui Osuna, care îi comandă mai multe lucrări, devenind, alături de rege, cel mai mare mecenat al artistului. Recunoașterea oficială va veni în anul 1786, când devine pictor al Curții Regale, cu o rentă de 15.000 "reali" pe an. În 1788
Francisco de Goya () [Corola-website/Science/298333_a_299662]
-
cetate genoveza (numită probabil "Bambola" sau "Stavrichi") construită la sfârșitul secolului al XIII-lea și care a fost ocupată succesiv de către genovezi (sf.sec. al XIII-lea - prima jumătate a sec. al XIV-lea), a fost probabil sediul unui important principe local, Dimitrie ("Demetrius Princeps tartarorum"), apoi a fost ocupată de o garnizoana a Țarii Românești și ulterior cucerita de către otomani (care au denumit-o "Yeni Sale"), cetatea pierzându-și treptat importantă în decursul secolului al XV-lea, fiind apoi abandonată
Babadag () [Corola-website/Science/297072_a_298401]
-
Dobreasca, Fusca, Hagioaica, Plopu și Titu, cu 3008 locuitori. Comuna Cornetu era denumită acum "Sălcuța", având în compunere aceleași sate, Cornetu-Sălcuța și Boteni, cu 2112 locuitori. În 1931, satele Dâmbovicioara-Dobreasca, Atârnați și Codreanu s-au separat pentru a forma comuna Principele Mihai, comuna Titu rămânând cu satele Fusea, Hagioaica, Plopu și Titu-Târg. Comuna Sălcuța avea în compunere satele Sălcuța și Mereni. În 1950, județele au fost desființate, iar cele două comune au trecut inițial la raionul Răcari din regiunea București; în
Titu () [Corola-website/Science/297073_a_298402]
-
este menționată pentru prima dată în anul 1347 iar ulterior în 1387 este ridicată la rangul de oraș. Datorită industriei miniere orașul cunoaște o dezvoltare accelerată, aici fiind instalată prima mașină cu aburi din Transilvania care avea o putere de . Principele Transilvaniei Gabriel Bethlen a adus muncitori germani și slovaci pentru a lucra în mine. Tot în această perioadă la Zlatna a funcționat și o școală de minerit. Poetul Martin Opitz, invitat ca profesor la colegiul din Albă Iulia, a scris
Zlatna () [Corola-website/Science/297087_a_298416]
-
ale unei colonii romane. În urma săpăturilor arheologice s-au descoperit fragmente ceramice aparținând epocii neolitice (4500-2500 î.C.). Cele mai vechi documente scrise care s-au păstrat datează din anul 1257]. Aici a trăit și Mihai Apafi al II-lea, principe al Ardealului. În perioada anilor 1461-1700 Iernutul capătă statutul de târg (oppidum-Radnot), un târg de vite care avea centrul în apropierea actualei periferii a orașului. În acest oraș a fost instalată o copie a „Statuii Lupoaicei” („Lupa Capitolina”), simbolul latinității
Iernut () [Corola-website/Science/297083_a_298412]
-
blazoanele unor familii nobiliare sculptate în relief. Clădirea Castelului Rákóczi din Iernut a fost construit de Gáspár Bogáti în stil renascentist (1545). Ancadramentul portalului datează din 1574, fiind realizat tot în stilul Renașterii. Clădirea a fost modificată între 1650-1660 de principele Transilvaniei Gheorghe Rákóczi al II-lea, după planurile arhitectului venețian Agostino Serena. Edificiul îmbină elemente ale goticului târziu cu elemente renascentiste. Imobilul a adăpostit o bună perioadă de timp Liceul Agricol din localitate. Castelul din Iernut, monument înscris în patrimoniul
Iernut () [Corola-website/Science/297083_a_298412]
-
1340 este dată primei atestări documentare a Șiretului. Într-o scrisoare a călugărilor dominicani către papă din 1340 este descris orașul Siret ca fiind capitala unui mic ducat numit Valachia. Acest document dovedește faptul că orașul Siret a fost capitala principilor locali încă dinainte de înființarea statului medieval Moldova și în același timp justifica alegerea primilor principi ai Moldovei de a-și stabili tot aici capitala. De asemenea, se poate spune că Șiretul este primul centru urban medieval din Moldova. În 1351
Siret () [Corola-website/Science/297082_a_298411]
-
papă din 1340 este descris orașul Siret ca fiind capitala unui mic ducat numit Valachia. Acest document dovedește faptul că orașul Siret a fost capitala principilor locali încă dinainte de înființarea statului medieval Moldova și în același timp justifica alegerea primilor principi ai Moldovei de a-și stabili tot aici capitala. De asemenea, se poate spune că Șiretul este primul centru urban medieval din Moldova. În 1351 regele Ungariei Ludovic de Anjou încheie la Siret un tratat cu ducele Lituaniei. Prin acest
Siret () [Corola-website/Science/297082_a_298411]
-
Moldova. În 1351 regele Ungariei Ludovic de Anjou încheie la Siret un tratat cu ducele Lituaniei. Prin acest tratat sunt definite granițele principatului Moldova, granițe care se vor păstra sute de ani. Între 1354-1358 Siret este capitala Moldovei, în timpul domniei principelui Sas Vodă. În 1358 este finalizată construcția Bisericii Sfântă Treime care a servit că biserică a curții princiare. Această biserică s-a păstrat în forma ei inițială până în zilele noastre și este și în prezent funcțională, deservind o parohie ortodoxă
Siret () [Corola-website/Science/297082_a_298411]
-
orașul Siret. Biserică Sfântă Treime a servit ca model arhitectural pentru lăcașurile de cult ortodoxe construite în principatul Moldova în următorii 150 de ani. Această biserică este inclusă în patrimoniul național. În perioada 1359-1365 Șiretul este capitala Moldovei, în timpul domniei principelui Bogdan I. Între 1365-1373, orașul este capitala a Moldovei, în timpul domniei principelui Lațcu Vodă. În 1370 se termină construcția Bisericii Sfanțul Ioan Botezătorul, lucrările fiind finanțate de principesa Margareta Musată, mama princepului Petru I Mușat. Biserică a funcționat că biserică
Siret () [Corola-website/Science/297082_a_298411]
-
de cult ortodoxe construite în principatul Moldova în următorii 150 de ani. Această biserică este inclusă în patrimoniul național. În perioada 1359-1365 Șiretul este capitala Moldovei, în timpul domniei principelui Bogdan I. Între 1365-1373, orașul este capitala a Moldovei, în timpul domniei principelui Lațcu Vodă. În 1370 se termină construcția Bisericii Sfanțul Ioan Botezătorul, lucrările fiind finanțate de principesa Margareta Musată, mama princepului Petru I Mușat. Biserică a funcționat că biserică episcopala romano-catolică din 1371. Biserică nu s-a păstrat în forma inițială
Siret () [Corola-website/Science/297082_a_298411]
-
bate în 1377 prima moneda din istoria principatului Moldova, iar monetăria funcționa la Siret. În 1380 apare o bibliotecă pe langă mănăstirea franciscana, prima bibliotecă din principatul Moldova. Bibliotecă a funcționat până în anul 1573 când a fost desființată din ordinul principelui Ioan Vodă cel Cumplit. Unele izvoare istorice afirmă că aceasta bibliotecă ar fi fost dusă în 1575 în Iași de logofătul Ion Golia. În anul 1388 Petru Mușat muta capitala Moldovei de la Siret la Suceava și tot atunci Siret devine
Siret () [Corola-website/Science/297082_a_298411]
-
Unele izvoare istorice afirmă că aceasta bibliotecă ar fi fost dusă în 1575 în Iași de logofătul Ion Golia. În anul 1388 Petru Mușat muta capitala Moldovei de la Siret la Suceava și tot atunci Siret devine domeniu al șotiilor de principi. În 1391 este depus la Biserică Romano-Catolică din Siret un corporaliu făcător de minuni, transformând localitatea într-un important centru de pelerinaj atât pentru credincioșii romano-catolici cât și pentru cei ortodocși. Din 1395 încep să fie înființate școli pe langă
Siret () [Corola-website/Science/297082_a_298411]
-
în vremea respectivă o puternică comunitate armeana întemeiata în timpul migrației armenilor din 1319 sau chiar cea din 1239. În anul 1352 este menționată o puternică colonie armeana care este foarte posibil să fi existat în Siret deoarece aici era capitala principilor locali. În 1407 Alexandru cel Bun oferă scutire de impozite pentru negustorii armeni care doresc să se stabilească în Moldova, rezultatul fiind stabilirea a numeroase familii armene la Siret și Suceava. Orașul Siret era în acele timpuri un important centru
Siret () [Corola-website/Science/297082_a_298411]
-
cu toate veniturile sale este dăruit de Alexandru cel Bun fostei sale soții Doamna Ringala în 1421. În 1445 Ștefan al II-lea al Moldovei semnează la Siret un tratat de omagiu și credința cu Coroană Poloneză. În 1453 Alexăndrel principe al Moldovei semnează la Siret un tratat de alianță cu Cazimir al IV-lea, regele Poloniei. În 1457 este înscăunat un nou episcop de Lvov căruia i se pune sub jurisdicție și parohia și comunitatea armeana din Siret. Existența unei
Siret () [Corola-website/Science/297082_a_298411]
-
după care a scris un poem în care vorbește despre existența bisericilor armenești din Siret, Suceava și alte localități, precum și despre persecuțiile la care erau supuși uneori aceștia. În acea perioadă Moldova era instabilă din punct de vedere politic, domniile principilor fiind foarte scurte. Unii dintre principi au fost ostili armenilor, alții în schimb i-au sprijinit. În perioada 1632-1639 călugărul italian Nicolo Barsi vizitează Moldova și în scrierile sale amintește că a vizitat orașul Siret în care se află o
Siret () [Corola-website/Science/297082_a_298411]