8,957 matches
-
, Ion (1.I.1950, Cornova, j. Ungheni), prozator. Absolvent al Facultății de Litere a Institutului Pedagogic „Ion Creangă” din Chișinău (1972), I. a fost, între 1975 și 1978, doctorand la Institutul de Limbă și Literatură al Academiei de Științe și apoi a funcționat ca profesor. Este laureat al
IACHIM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287475_a_288804]
-
, Anton (10.II.1902, Huși - 15.I.1937, București), prozator. Este fiul Antoanetei (n. Lovinescu), sora lui E. Lovinescu, și al lui Gheorghe Holban, ofițer. Între 1918 și 1921 urmează primele clase de liceu la Fălticeni, apoi la Focșani, iar ultimele două la Liceul „Matei Basarab” din București. După absolvire
HOLBAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287444_a_288773]
-
IANCU, Victor (26.III.1936, Agârbiciu, j. Cluj), prozator și dramaturg. După cursurile primare și gimnaziale urmate la Agârbiciu, Căpușu Mic și Sărmașu, se înscrie la Liceul „Dimitrie Cantemir” din Predeal. Absolvent al Facultății de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj, specialitatea limba și literatura română, obține titlul de
IANCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287481_a_288810]
-
, Dumitru (22.05.1919, Iași), prozator. Este fiul Ecaterinei (n. Vechiu) și al lui Gheorghe Ignea, muncitor ceferist. Urmează primele șapte clase în Iași, la Școala „Gheorghe Mârzescu”, iar din 1937, frecventează cursurile Școlii de Perfecționare în Artele Grafice din București, unde predau profesorii de la Liceul
IGNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287510_a_288839]
-
mare, Iași, 2002. Ediții: George Lesnea, Pe-un prag de fum, postfață Val Condurache, Iași 1983. Repere bibliografice: Leonard Gavriliu, „Omul cu părul cărunt”, O, 1961, 7; S. Marin, „Omul cu părul cărunt”, LCF, 1961, 13; Teodor Vârgolici, Poeți și prozatori, LCF, 1964, 15; Constantin Coroiu, Roman și autenticitate, CRC, 1971, 20; Constantin Corvin, „Condamnat la moarte”, CRC, 1971, 20; Sorianu, Contrapunct, 128-130; Lucian Dumbravă, La 60 de ani - Dumitru Ignea, CL, 1979, 5; N.I. Barbu, D. Ignea la 60 de
IGNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287510_a_288839]
-
, Al.[exandru] (1.XII.1875, Segarcea, j. Teleorman - 1945, București), poet, prozator și traducător. Este fiul Firei și al lui Matei Iacob, țărani. Se stabilește împreună cu familia la Craiova, unde urmează, începând din 1889, cursurile Liceului „Carol I”. Imediat după absolvire preia conducerea bibliotecii Fundației „Aman”, unde funcționează până când se pensionează, în
IACOBESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287478_a_288807]
-
DAMIAN, Nicolae (16.X.1939, Sângătin, j. Sibiu - 19.X.1998), prozator. Este fiul Mariei și al lui Nicolae Damian. Școala primară (1946-1952) și liceul (1953-1956) le-a făcut la București, unde va urma și Facultatea de Medicină, absolvită în 1962. D. activează un timp ca medic psihiatru, apoi, din 1965, este
DAMIAN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286665_a_287994]
-
didactic la Institutul Medico-Farmaceutic din București. A debutat cu proză în 1965, în „Tribuna”. Volumul de povestiri cu care tânărul medic debuta în 1969, Diminețile bătrâne, prefigura, ca manieră și tematică, coordonatele universului investigat ulterior. Adept al tehnicii narative moderne, prozatorul abandonează aspirația „totalității” spre a surprinde doar zbaterea individului în limitarea eului. Mai mult, obsesia autorului este de a releva momentul unic când normalul încalcă tărâmul patologicului. Subiectul nuvelelor îl constituie tocmai înfruntarea dintre echilibrul, armonia spiritului uman și tenebrele
DAMIAN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286665_a_287994]
-
se integrează parțial universului prozei sale. SCRIERI: Diminețile bătrâne, București, 1969; Fete și băieți, București, 1971; Pribegi, noi visam, București, 1973; Vara, București, 1976; Macul galben, București, 1980; Cu drag, pentru Monica, București, 1991. Repere bibliografice: M. Iorgulescu, Nașterea unui prozator, RL, 1969, 50; Damian, Intrarea, 89-90; Cristea, Interpretări, 49-50; Dan Laurențiu, Nicolae Damian, „Diminețile bătrâne”, LCF, 1970, 7; Eugenia Anton, „Diminețile bătrâne”, VR, 1970, 5; Dana Dumitriu, Nicolae Damian, „Fete și băieți”, ARG, 1971; 7; Nicolae Manolescu, Un realism al
DAMIAN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286665_a_287994]
-
terapeutică a dragostei, LCF, 1973, 43; Ciobanu, Incursiuni, 203-207; Mihai Ungheanu, Nicolae Damian, „Vara”, LCF, 1976, 25; Liviu Leonte, Nicolae Damian, „Vara”. Preludiu la un ciclu, CRC, 1976, 28; Valeriu Cristea, Creație și experiment, RL, 1976, 33; Nicolae Manolescu, Doi prozatori, RL, 1976, 44; Doina Uricariu, Nicolae Damian, „Vara”, romanul cu un personaj. Profil, LCF, 1977, 26; Ardeleanu, Mențiuni, 167-171; Iorgulescu, Scriitori, 196-197; Nicolae Manolescu, Psihologie și stil, RL, 1980, 17; Ștefănescu, Jurnal, 57-58; Ciobanu, Opera, 269-272; Laurențiu Ulici, Timp interior
DAMIAN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286665_a_287994]
-
DAN, Ioan (29.VI.1922, Deva - 31.X.2003, Los Angeles), prozator. După Școala Normală la Sighet și Focșani (1934- 1940), își ia bacalaureatul abia în 1968, la București, deoarece a avut de suferit din cauza trecutului familiei sale, el însuși fiind simpatizant legionar. Își va ispăși „păcatele” lucrând, pe rând, ca muncitor
DAN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286672_a_288001]
-
, Nicolae (pseudonim al lui Nicolae Danciu; 14.IV.1936, Petnic, j. Caraș-Severin), prozator și publicist. Este fiul Ioanei Danciu și al lui Nicolae Radu, muncitori. Urmează, între 1951 și 1955, Școala Medie Siderurgică din Reșița, iar între 1957 și 1958, Școala de Ofițeri a Ministerului de Interne din București. Între 1961 și 1966
DANCIU PETNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286679_a_288008]
-
, Pavel (6.XI.1930, Prajula, j. Soroca), poet, prozator și traducător. A absolvit Institutul de Literatură „Maxim Gorki” din Moscova (1955), lucrând apoi la ziarele „Colhoznicul Moldovei” și „Cultura Moldovei”, iar din 1966, ca redactor literar și șef de redacție la Editura Cartea Moldovenească (ulterior Literatura Artistică). A primit
DARIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286688_a_288017]
-
DAMIAN, Ștefan (24.II.1949, Hodoș-Bodrog, j. Arad), prozator și traducător. Este fiul Melaniei (n. Rachiei) și al lui Nicolae Damian, țărani. A absolvit în 1972 Facultatea de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, secția română-italiană. Este redactor la ziarul „Făclia” din Cluj-Napoca, instructor la Casa de Cultură Cluj-Napoca
DAMIAN-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286667_a_287996]
-
momente de viață într-o manieră neorealistă: cadre austere, eroi ce se prăbușesc în singurătatea sinelui. Proza ridică faptul banal, aparent plat, la valențele alegorice ale unor semnificații existențiale. Ca traducător din italiană și-a manifestat preferințele pentru autorii contemporani - prozatori și poeți -, selectați din aceeași zonă de preocupări literare: Rolando Certa, Oliver Friggieri, Federigo Tozzi, Mimmo Morina ș.a. De asemenea, a tradus din română în italiană din creația poeților de azi. SCRIERI: Portrete de familie, Cluj-Napoca, 1976; Nunta, București, 1980
DAMIAN-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286667_a_287996]
-
DASCĂLUL, Petrea (pseudonim al lui Petre Olariu; 28.VI.1881, Orlat, j. Sibiu - 26.V.1956, Sibiu), prozator și autor de piese de teatru. Fiu al Anei și al lui Vasile Olariu, țărani, D. urmează școala „grănicerească” din Orlat, Preparandia de la Blaj, Institutul Pedagogic Teologic Ortodox din Arad și cel din Cluj, absolvindu-l în 1901. Funcționează ca
DASCALUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286696_a_288025]
-
DAMIAN, Mircea (pseudonim al lui Constantin Mătușa; 14.III.1899, Izvoru, j. Olt - 6.VI.1948, București), prozator și gazetar. Era al treilea dintre cei șapte copii ai unei familii de țărani săraci. Isprăvind clasele primare în satul natal, băiatul, căruia nu-i place viața la țară, este înscris la Liceul „Radu Greceanu” din Slatina. După absolvire (1916
DAMIAN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286664_a_287993]
-
DAN, Sergiu (pseudonim al lui Isidor Sergiu Rottman; 29.XII.1903, Piatra-Neamț - 13.III.1976, București), prozator, publicist și traducător. Este fiul Ghizelei și al lui Simion Rottman. A urmat Școala Superioară Comercială. A debutat în „Cugetul românesc” în 1922. A colaborat la numeroase ziare și reviste din perioada interbelică: „Adevărul”, „Adevărul literar și artistic”, „Bilete de
DAN-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286675_a_288004]
-
, Shaul (6.VII.1937, Ștefănești, j. Botoșani), poet, prozator și dramaturg. Numele la naștere era Saul Croitoru. A urmat Liceul „A. T. Laurian” din Botoșani și Școala de Literatură „M. Eminescu” din București. În 1965 s-a stabilit în Israel, unde lucrează ca funcționar superior și îndeplinește numeroase funcții
CARMEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286111_a_287440]
-
CEHAN-RACOVIȚĂ, Constantin (1882, Botoșani - ?), publicist și prozator. Și-a făcut studiile liceale în orașul natal și la Iași, dedicându-se apoi gazetăriei. Din 1905, timp de aproape patru decenii, C.-R. a fost redactor la o serie de ziare și reviste („Mihai Eminescu” din Botoșani, „Tribuna” din
CEHAN-RACOVIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286155_a_287484]
-
unui trecut patriarhal (Un boier moldovean, Dezrădăcinatul). Deși narațiunilor nu le lipsește o anume sobrietate, acestea rămân, totuși, marcate de autoritatea modelului, care poate fi identificat în proza lui I.Al. Brătescu-Voinești. Când își ia ca punct de plecare istoria, prozatorul dă unele pagini frumoase, cu parfum cronicăresc, dar în pofida ambițiilor, romanul Săraca țară a Moldovei... este o realizare modestă. Dintre piesele de teatru (rămase în cea mai mare parte în manuscris), i-au fost reprezentate și publicate drama Ardealul (1919
CEHAN-RACOVIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286155_a_287484]
-
CEARA, Ilie A. (15.II.1923, Xirolivad, Grecia), prozator. Este fiul Mariei (n. Luca) și al lui Apostol Ceara, țărani. Familia părinților săi, emigrând în România, a fost colonizată în Cadrilater, la Cavarna, în județul Caliacra, unde C. urmează școala primară și liceul. În timpul celui de-al doilea război
CEARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286153_a_287482]
-
opt povestiri, dintre care unele de excepție, precum Lotăria, ce amintește de Două loturi a lui I. L. Caragiale, pe care e foarte posibil ca autorul s-o fi avut ca model. Sondajul psihologic profund, de detaliu, tensionat continuu, din textul prozatorului aromân, pune însă între paranteze comicul, atâta cât e, și insistă doar pe analiza conotațiilor psihice, făcând memorabile personajele nuvelei, în special personajul feminin central, Pepa al Cărăvidă. Soțul ei i-a cumpărat un loz, ale cărui numere i le-
CEARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286153_a_287482]
-
netipărit din păcate. Are, în manuscris, Tărâmul izvoarelor, o proză poematică a lui Teohar Mihadaș, Domnișoara Cristina de Mircea Eliade, precum și piesa Macbeth de Shakespeare. SCRIERI: Nihita turnari, pref. Kira Iorgoveanu, Syracuse (SUA), 1991. Repere bibliografice: Hristu Cândroveanu, Un nou prozator aromân, „Deșteptarea”, 1992, 2; Cândroveanu, Aromânii, 133-135. Hr.C.
CEARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286153_a_287482]
-
pentru realizarea profesională și, în general, umană (în versiunea eroismului nespectaculos și negrandilocvent, eroismul banalului), preocuparea pentru onoare, pentru demnitate, vocația pentru sacrificiu, dorința fiecăruia de a fi recunoscut, iubit și prețuit. Acest inventar sentimental și ideatic - depistabil la numeroși prozatori contemporani - e ilustrat cu mijloace narative nu deosebit de originale. Cărțile se articulează din șiruri de confesiuni, de monologuri și, mai ales, de ample dialoguri, de introspecții „raționate” și de rememorări comentate. Cam toți naratorii romanelor semnate de C. au același
CATINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286142_a_287471]