8,941 matches
-
militare. Și evident, numai pe acest fond, naționalist și patriotic, se putea înființa și chemarea pentru literatură. * * * Marile colecții de vieți scriitoricești încep să apară după 1860, la aproximativ un deceniu după revoluția de la 1848. Lepturariul rumânesc al lui Aron Pumnul, publicat între 1862 și 1865, înregistrează aproximativ o sută de biografii, Panteonul român al lui Iosif Vulcan din foiletonul revistei Familia (1866-1868) numără peste treizeci de narațiuni, iar Conspect asupra literaturei române și scriitorilor ei de la început și până astăzi
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
lui Heliade Rădulescu, biografia lui Alexandru Hasdeu e luată de la Mihail Kogălniceanu etc. Asta înseamnă că textele vor avea o lungime variabilă și un grad de detaliere stabilit aleatoriu. De aceea, Titu Maiorescu, citind colecția de biografii făcută de Aron Pumnul, avea să îi reproșeze atenția disproporționată acordată unor personaje minore: "Cu o lungă biografie, de patru ori mai lungă decât a lui Grigorie Alexandrescu, și în care ni se povestesc multe intrigi călugărești, figurează între poeți Neofit Scriban..."53. Ceea ce
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
prin rearanjarea faptelor sau prin manipularea ordinii cronologice a evenimentelor, ci prin adăugarea unei precizări legate de prezența unei pasiuni particulare. "Zelul național" nu modifică structura narațiunii sau formulările, ci intervine ca o supra-justificare care glosează înșiruirea de acțiuni. Aron Pumnul, care precizează de fiecare dată de unde și de la cine a preluat biografiile, introduce în partea finală a textelor sale, chiar înainte de bibliografie, o frază care conține, ca semn de recunoaștere, indicația "zelului național". E vorba de o structură fixă, adăugată
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
națiunii - cel al activității neîncetate, cu profit pentru societate; în același timp, este o modalitate de a democratiza viața dedicată prin identificarea ei cu cel mai mic numitor comun, pentru că efortul "lucrativ" e accesibil oricui. "Neadormită lucrativitate" spune adesea Aron Pumnul în biografiile din Lepturariu. Pentru "lucrativitate" sunt admirați pe rând Veniamin Costache 89, Heliade Rădulescu 90 din motive ușor de înțeles, Gheorghe Șincai 91 datorită activității sale publicistice, mitropolitul Grigorie pentru că a editat numeroase cărți bisericești 92, Asachi pentru că "a
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
sine care să aspire la identificarea unei chemări este inutilă. Și în realitate, figura interiorității diferențiate - care participă chiar prin diferențierea sa la constituirea unei misiuni - e foarte rară în aceste colecții de biografii. Penultima biografie din Lepturariul lui Aron Pumnul, aceea a lui H. Grandea, e una atipică. Personajul nu se definește nici prin activitatea sa în spațiul public, prin cariera sa profesională, nici prin retragerea în spațiul privat. Pentru prima dată în manualul conceput de Aron Pumnul elevii se
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
lui Aron Pumnul, aceea a lui H. Grandea, e una atipică. Personajul nu se definește nici prin activitatea sa în spațiul public, prin cariera sa profesională, nici prin retragerea în spațiul privat. Pentru prima dată în manualul conceput de Aron Pumnul elevii se confruntă cu o situație în care aplecarea pentru literatură nu se mai rezolvă prin pasiunile naționaliste. Citez integral portretul: Născut în București unde și-a făcut și cursul studiilor; fiindcă rămăsese timpuriu lipsit de părinți și de rudenii
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
emancipare de dorința națională și de câmpul profesional? Biografia lui H. Grandea publicată în Lepturariu în 1865 a fost preluată de la G. Sion, dintr-un articol despre "Pleiada poeților români", apărut în 1861. Ca multe texte, nu îi aparține lui Pumnul. Însă spre deosebire de alte articole, acesta contrazice logica însăși a seriei de biografii. De fapt, nu e propriu-zis o narațiune de viață, ci relatarea primei întâlniri cu poetul. Într-una din zile m-am pomenit cu un june îmbrăcat cu o
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
clarific în ce măsură reprezentările unei vocații democratice, accesibile tuturor, au fost mobilizate (și deturnate) pentru ilustrarea vocației singularizante, accesibile doar câtorva "aleși". Plasarea vieții lui Grandea în contextul Lepturariului evocă, în acest sens, tensiunile acestei tranziții: integrată în seria constituită de Pumnul, prelucrată la fel ca toate istoriile de viață din "fabrica de biografii", ca și cum ar spune aceeași poveste a unei "chemări naționale" transformate în "chemare literară"; și în același timp, situată în poziție liminară, la capăt de serie și la granița
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
hrănit din aceleași resurse. Și în fond, unde altundeva era să se forjeze o vocație singularizantă pentru literatură dacă nu pe teritoriile delimitate deja de vocația naționalistă? 4.5. 1864. Biografiile și lectura literaturii române Lepturariul rumânesc publicat de Aron Pumnul între 1862 și 1865 e o carte singulară în literatura română. Pentru că a fost asociată cu biografia poetului național și pentru că G. Călinescu a folosit coperta volumului I, integrând manualul în acea poveste paralelă pe care o spun fotografiile din
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
în epoca interbelică, atunci când se caută date despre vieților scriitorilor bisericești de pildă, Lepturariul continuă să fie folosit ca un text istoric. În schimb, pentru Titu Maiorescu - și acesta ar fi al doilea regim de utilizare a cărții - publicația lui Pumnul era prima antologie a literaturii române 104. Poesia română, colecția de texte-model din literatura română, publicată în 1867 și precedată de studiul O cercetare critică..., era un răspuns la modul de cuprindere și de structurare a Lepturariului. Din această perspectivă
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
În 1891, în prefața Chrestomatiei române, M. Gaster nu evocă decât trei inițiative premergătoare. Iar pe această listă foarte restrânsă, alături de Analectele literare ale lui Cipariu (1858) și Cartea de citire a lui Alexandru Lambrior (1882), figurează și Lepturariul lui Pumnul: "Alți autori care au urmat, precum A. Pumnul cu Lepturariul și Lambrior cu Cartea de ctire sunt mai departe încă decât Cipariu de a satisface o atare cerere. Cel dintâi urmărea mai mult un scop literar, iar cel din urmă
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
nu evocă decât trei inițiative premergătoare. Iar pe această listă foarte restrânsă, alături de Analectele literare ale lui Cipariu (1858) și Cartea de citire a lui Alexandru Lambrior (1882), figurează și Lepturariul lui Pumnul: "Alți autori care au urmat, precum A. Pumnul cu Lepturariul și Lambrior cu Cartea de ctire sunt mai departe încă decât Cipariu de a satisface o atare cerere. Cel dintâi urmărea mai mult un scop literar, iar cel din urmă n-avea la dispozițiune bogăția literară de care
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
șaptea și a opta. De pildă, viața lui Bolintineanu trebuia să ajungă sub ochii copiilor din clasa a opta, în vreme ce Alecsandri era cuprins în manualul pentru clasa a șaptea. Dacă ar fi să îi găsim totuși o "familie" întreprinderii lui Pumnul, ar fi aceea a cărților ambigue, care, înainte de stabilizarea domeniului literar național, făceau sub pretextul unui manual și altceva. Înainte să existe propriu-zis o istorie a literaturii române, prin manuale s-a încercat să se obțină o perspectivă diacronică asupra
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
în publicațiile literare; ca realitate, ea nu exista decât pentru o elită și, din perspectivă biologică, pentru adulți 110. Nu trebuie să deplângem această situație, nu trebuie să o considerăm ca nefirească - ci doar să înțelegem consecințele manualului lui Aron Pumnul. Același școlar care la Sf. Sava era ținut pe un text din Schiller scris cu 60 de ani mai devreme, ar fi avut ocazia să lucreze în Lepturariu pe o cuvântare a lui Aron Denușianu ținută cu patru ani înainte
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
care se găseau la capătul volumului pentru clasa a opta erau născuți în 1837 (Aron Densușianu) și în 1843 (H. Grandea), aveau adică 28, respectiv 23 de ani la data publicării auxiliarului didactic. Dacă ar fi să transportăm proiectul lui Pumnul în timp și să îl echivalăm în zilele noastre ar trebui ca la capătul manualului de literatură pentru clasa a opta, măsurând cam un sfert din toată lungimea lui, să îi îngrămădim pe toți scriitorii douămiiști. Pentru că Lepturariul rumânesc - e
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
etc. Ce se petrece atunci când cele două filiere se întâlnesc, când viața se lipește de text? Cum am spus deja, biografiile nu intră în Lepturariu decât în volumul al treilea și al patrulea, ceea ce înseamnă că în primele două volume Pumnul aranjează literatura română în funcție de vechiul criteriu al cărților de citire. Textele se conectează prin teme, într-o ordine a realelor, imediat vizibilă din titlu. Ochii și nasul (Asachi), Copaciul și trestia (Pann), Lupul (I. Baraș), Furnica îngânfată (Donici), Fericirea adevărată
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
unui "scriitor". Altfel spus, opera se întoarce asupra autorului ei ca să îl definească. Spre deosebire de raportul determinist între biografie și operă cu care ne-am obișnuit în secolul XX, Lepturariul nu induce efecte explicative de clarificare a textelor prin viața scriitorului (Pumnul e prea inconsecvent ca să facă narațiuni biografice integratoare în raport cu textele). Lucrurile se petrec exact invers. Nu viața creează aici un text după asemănarea autorului, ci textul creează un autor în funcție de dispunerea specifică a materiei sale verbale. Probabil că n-aș
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
lectură pe care îl permite Lepturariul dacă n-ar fi existat Epigonii. După cum bine se știe, Eminescu a reușit să evoce în această poezie din 1870, 18 dintre cei aproximativ 60 de autori înregistrați de ultimul volum al manualului lui Pumnul. Nu o să remarc, despre acest poem încărcat de exegeză 117, decât tehnica de reprezentare a "auctorialității": Eminescu atribuie fiecăruia dintre scriitorii vechi o proprietate a literaturii lor, face ca textul să se repercuteze asupra subiectului. Mai exact, din particularitățile materiale
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
nu poate ști. "Prostituata mână dreaptă" opusă "virginei mâini stângi"121. Nu întâmplător una dintre cele mai cunoscute maniere din cultura română, arghezianismul, e asociată scrijelirii "cu unghiile de la mâna stângă". Faptul că Eminescu găsea texte imperfecte în biblioteca lui Pumnul, faptul că manualul pe care acesta l-a conceput era plin cu minori și faptul că autorii antologați apăreau nesiguri pe limba și pe mijloacele lor poetice nu făceau decât să întărească perceptibilitatea manierei. Prale e prezent în Lepturariu cu
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
a conceput era plin cu minori și faptul că autorii antologați apăreau nesiguri pe limba și pe mijloacele lor poetice nu făceau decât să întărească perceptibilitatea manierei. Prale e prezent în Lepturariu cu un fragment de traducere biblică, introdus de Pumnul cu rezerve: "a compus toată psaltirea în versuri nu prea nimerite după măsura poetică, și după curățirea limbei"122. Însă această subliniere negativă și absența unei opere originale nu l-a împiedicat pe Eminescu să îi menționeze "firea cea întoarsă
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
literare. În același timp, să observăm că aceasta era o utilizare a Lepturariului, dacă nu abuzivă, cel puțin neprevăzută de autorul său. Eminescu n-a făcut decât să exploateze o latență a acestui obiect cultural pe care l-a creat Pumnul. Democratizarea singularizării, pe care manualul o permite malgré soi, se datorează unui simplu efect de "montaj": prin asocierea dintre texte și narațiunile de viață, ceea ce era o masă de vocații nediferențiate a devenit masă de singularități discursive. "Zelul național" a
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
ar fi rețeta de calificare, tabloul genialității apare întotdeauna plural. Biografii nu numai că nu au ezitări să folosească aprecierea supremă în mai multe situații, par chiar determinați să înmulțească exemplele. Pentru Vulcan și Pantazi Ghica sunt trei genii, pentru Pumnul există vreo șase. Fiecare lucrează cu genialitatea ca și cum aceasta ar fi distribuită în mod necesar într-o configurație rizomică. Mi se pare că, dacă rămânem la acest punct de interogație, putem căpăta o perspectivă mai justă asupra regimurilor de utilizare
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
viața și operile sale, Noua Tipografie a Laboratorilor Români, București, 1876. Popp, Vasilie, Disertație despre tipografiile românești în Transilvania și învecinatele țări de la începutul lor până la vremile noastre (1838), ediție îngrijită de Eva Mârza și Iacob Mârza, Dacia, Cluj-Napoca, 1995. Pumnul, Aron, Lepturariu rumânesc, I-IV, Editura Cărților Școlare, Viena, 1862-1865. Radu Năsturel (Aron Densușianu), "Înșirate margarite", în Familia, VI (1870), nr. 1 și urm.. Rosetti, Dimitrie R., Dicționarul Contimporanilor, Tipografia "Populară", București, 1897. Russo, Alecu, Cântarea României, ediție îngrijită de
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
231 Popovici-Bănățeanul, Ioan, 166, 201-211 Popovici, Dumitru, 13, 61, 66, 75, 84, 105, 118, 207, 226, 233 Popp, Vasilie, 179, 227 Posescu, Al., 175, 227 Pradeau, Cristophe, 108, 233 Prale, Ioan, 166, 209, 212 Pumnul, Aron, 91, 166, 186-188, 191-193, 195, 197, 199, 201-209, 212-213, 227 Pușcariu, Ioan, 187 Q Quinet, Edgar, 131 Quintilian, 171 R Rădulescu-Dulgheru, Georgeta, 39, 131, 166, 225-226 Rancière, Jacques, 94, 98-99, 123, 161-162, 233-234 Rebreanu, Liviu, 64 Regard
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
în oceanul românesc, între toate acordurile, fără cari nu se poate armoniza hora noastră națională, între toate pietricelele, câte sunt necesare pentru a reconstitui anticul mozaic: Dacia lui Traian!" (B.P. Hasdeu, "Unirea" (1867), în Opere, III, p. 777. 1 Aron Pumnul, Lepturariu rumânesc, Tom IV, pars 1, Editura Cărților Școlare, Viena, 1864, p. 104. 2 Titu Maiorescu, "Observări polemice" (1868), în Opere, I, ediție îngrijită de Georgeta Rădulescu-Dulgheru și Domnica Filimon, Minerva, București, 1978, p. 122. 3 Titu Maiorescu, " În memoria
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]