10,102 matches
-
tuturor. Astfel, oarecum reuși, să intre În atmosfera ce avea să-l facă să uite de promisiunea făcută, să nu se mai gândească la nimic, nici măcar la Carla care, desigur Îl aștepta. Abea reușise Într’o oarecare măsură să-și refacă echilibrul funcțional al sistemului său nervos iar acum - din nou plătea cumpărând cu bună știință, toxinele necesare scurgerii grabnice a zilelor...! Câteva momente se așternu liniștea,o liniște misterioasă,când balaurul propuse cu o voce puțin scăzută. „Ce-ați zice
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
nervos. Uite, Îți promit, mâine, voi curăța farfuria...!” IV ÎNTRE VIAȚĂ ȘI MOARTE Uneori, În zilele de repaus duminical, Tony Pavone, hiberna În așternut până mai târziu. Întradevăr, era singura lui zi de odihnă În care Înțelegea să se relaxeze, refăcându-și forțele pentru săptămâna care urma și, În care nu reușea să doarmă decât - patru, cinci ore pe noapte. De data aceasta Însă, se sculă cu noaptea În cap. La birou urma să Întocmească unele acte, după care trebuia să
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
discutate aici, de mâna mea vei muri. Ai Înțeles...? Din toată discuția rezultă fără dubiu: Pe tine te vrea...!” „Nenrocitul dracului...!” - izbucni Tony Pavone. „ Mi se făcuse milă de el...!!” „Mai mult...” - se Înflăcără Popescu Liviu. Mi-a ordonat să refac toate situațiile de lucrări, să le scot În minus ca să te poată aresta! Însfârșit, pentru ca arestarea să se deruleze mai rapid a spus să fiu omul lui de Încredere...! În acest scop, urmează să-ți cer zece mii lei Împrumut, să
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
de lucrări acceptate la plată În prima fază, ulterior erau refuzate la plată parțial iar uneori chiar total, producând un prejudiciu de ordinul sutelor de mii lei!! Curajoasă Atena, convocă principalii șefi de echipă, se consultă cu ei apoi Împreună refăcură facturile la valoarea anterioară, pornind asaltul asupra beneficiarilor cârcotași! Uneori, nu mică Îi fu mirarea având să costate incredibilul: numai la auzul numelui de Colonel Tudose, unii beneficiari se Înfricoșau refuzând la plată lucrarea terminată, motivând, te miri ce...!! Muncind
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
foarte bună. De obicei, nu cumpăra nimic - era, evident, foarte sărac - Însă, Într-o zi de primăvară timpurie, a plecat cu o sacoșă mare plină de cărți. Nu vedeam ce are În sacoșă, Însă În seara aceea am putut să refac lista completă a volumelor după locurile rămase libere În rafturi. Erau exclusiv cărți de religie și de science fiction : Felul de a fi al omului, conform Învățăturii hasidice de Buber, Stelele, ca praful de Asimov, Arsenalele din Isher de Van
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
pentru orice privitor. Trecând prin aproape toate lagărele de muncă existente de-a lungul Canalului Dunărea Marea Neagră, În prima variantă, și prin temnițele Galați, Jilava, Gherla și Aiud, Gheorghe Leu, era, la eliberarea din 1964, profund epuizat. Greu se va reface cât de cât și, la 9 ianuarie 1988, când Împlinea etatea de 64 de ani, părăsi această lume, mergând la Cer, unde sunt toți camarazii săi de luptă și de patimi penitenciare. A avut măcar satisfacția de a-și fi
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
subțiri se auzeau vocile lui Edith și Benedetto. Se certau. Beppo ar fi vrut să le spună ceva, dar gura îi era impietrită. Numai ochii ar fi putut să vorbească, dar ei nu-l priveau. După câteva luni, Beppo se refăcuse complet. Mai mult decât atât: parcă întinerise. Putea să vorbească și-i promisese lui Edith în mod solemn că niciodată nu vor mai călători la Oceanul Indian. Jacopo fusese angajat la tipografie și afacerile mergeau bine. În apropierea vacanței de vară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
Greu le-ar fi să se facă și mai remarcați. Chiar acum zece dintre ei stau și se holbează în jos pe gaura aia. Directorul-adjunct trecu la o temă mai veselă. — Am plăcerea să vă anunț că am reușit să refacem conexiunea electrică la cantină, le spuse el celor prezenți, așa că o să putem să facem un prânz ca lumea. Eu sper numai să mă simt în stare să mănânc, zise dr. Cox. Șocurile din ultimele zile nu m-au ajutat cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
de Studii și Cercetări în Domeniul Culturii (CSCDC). Intervenția cea mai contestată de către cei prezenți în sală a avut-o Mihai Fulger, care a susținut că românii nu mai vin la cinema din cauza criticilor de film, care nu reușesc să refacă legătura dintre spectator și aceste producții. Mai mult, lipsa unei reviste de cinema ar fi o altă cauză, în viziunea lui Mihai Fulger, pentru absența publicului. Mai mult pragmatism și mai puțin romantism Pe de altă parte, Daniel Mitulescu a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2182_a_3507]
-
îmi promiteam mereu să mă rup de lumea ruletei. Dar în vremea aceea publicam și câte două sau trei cărți pe an, aveam acel gen de succes care precede o mare tăcere și apoi uitarea. Cu fiecare nouă carte, mă refăceam după pierderile de la ruletă și mă înfundam iarăși acolo, sub pământ, unde se pare că o presimțire a cărnii și scheletului nostru ne atrage încă din timpul vieții. Lucrul de care mă mir acum cel mai mult este conținutul "idealist
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
oricum trecuseră vreo șapte ani de la vacanța aceea. Mi-am luat medicamentele și-am ieșit repede în stradă. Dar Traian mă interesează acum din alt punct de vedere, pentru paginile astea în care încerc și eu să "notez inexprimabilul", să refac un drum care nu mai există pe nici o hartă și în nici o amintire. Căci Traian avea și o față diurnă, cel puțin la fel de stranie pentru noi, cei de-atunci. Pe Traian îl interesau fetele, era numai cu gândul la ele
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
scoteau scântei din coadă. Mama îmi cumpăra de obicei jocuri ieftine, ca acela în care trebuia să reconstitui scene din Albă-ca-zăpada, Cenușăreasa, Crăiasa zăpezilor, îmbinînd bucățele de carton de forme ciudate. Mă plictiseam repede de ele pentru ,că învățasem să refac dreptunghiurile acelea și pe dos, fără să mai țin seama de desene, doar după formele cartonașelor, îmi mai lua și cartonașe pentru cusut, desenate în culori și găurite. Nu aveai decât să treci acul cu ață prin găurelele alea, ață
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
fost rechiziționată, iar Marcos s-a văzut bucătar de campanie în reduta Griviței, chiar sub focul rușilor și românilor. Un obuz i-a lovit cazanele și s-a văzut prizonier la români, cu un picior tăiat la lazaretul din Giurgiu. Refăcut după șase luni de agonie, cu patru schije în plămânul drept, Marcos nu s-a mai întors peste Dunăre, ci s-a pus pe treabă în Regatul României, urnind o cârciumă la Chirnogi, lângă Oltenița. Locul era bun, așa că deverul
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
Pronunță aceste cuvinte beat de forța cumplită a unei uri necunoscute lui și, deși continuă să privească scena, din cauza furiei și a pornirii pe acest domn care tușește, tremură tot. În primele secunde nici măcar nu încearcă să-și revină, să refacă în sine starea de dinainte, ci se lasă inundat de dorința irepresibilă pe care a încercat-o cu o clipă înainte: de a-l distruge, de a-l lovi pe acest domn care tușește atât de mult și de exasperant
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
lui Clotilde. Cele trei luni erau pe sfârșite și își aminti că își pusese în gând, de la plecarea din București, să afle cât mai multe despre viața ei petrecută aici. Totul începuse să se închege ca un mozaic. Un mozaic refăcut din atâtea piese disparate... Parcul, aleile, casa, scrinul cu ametist, Jurnalul, scrisorile, atelierul, cămașa în carouri... Avea însemnate, într-un carnețel, din "Jurnalul lui Clotilde" câteva din "obiectivele" ei care, paradoxal, figurau și printre cele ce-și mai propusese și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
pomi fructiferi, majoritatea pruni, meri și viță de vie. Ajunse repede cu bătrâna la o învoială, la un preț convenabil ce cuprindea casa, livada și ceva pământ în spatele casei. Iacătă-mă acum și proprietar! Stătea și drămuia casa ce trebuia refăcută de la temelie. După ce făcură actele și-i plăti, bătrâna, "baba Floarea", se mută la o soră de-a ei, mai bătrână ca ea. Petre își amenajă o cameră în care să poată sta cât timp va avea de lucru acolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
și-i plăti, bătrâna, "baba Floarea", se mută la o soră de-a ei, mai bătrână ca ea. Petre își amenajă o cameră în care să poată sta cât timp va avea de lucru acolo. Primul gând a fost să refacă împrejmuirea casei, căci într-una din dimineți constată că fusese vizitat de un animal mare, după urmele lăsate. Pesemne că fusese un urs. Aranjă cu niște meșteri din sat, care-i ridicară un gard de toată frumusețea. Apoi toată iarna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
frumos poteca ce urca spre casă. Puse țigla pe casă, se îngriji de tocurile geamurilor, de uși, apoi de podele. A respectat aspectul unei case de țară, fără termopane sau parchet. Totul mirosea a brad, era luminos și plăcut. A refăcut sobele. La parter își amenajă un șemineu. Aici gândea să fie living-ul, o sală mică de baie și alături un dormitor și bucătăria. La etaj avea în vedere două dormitoare și o baie. Scosese din livadă pomii bătrâni și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
nu-s. Ce a fost la gura ei nu vă pot spune, dar majoritatea blestemelor s-a abătut asupra deținătorilor de cârciumi. Sâlică, presimțind că tărăboiul se putea lungi fără nici o hasnă, o liniști oarecum pe bunica, zicând că va reface traseul banilor prăpădiți, precum munteanca Vitoria Lipan din Baltagul lui Sadoveanu. Era o noapte de sfârșit de martie cu lună plină, așa că se vedeau urmele pașilor nesiguri ai chefliului în colbul drumului, oamenii cumsecade fiind la odihna somnului. Se spune
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
următorul dicton: „Ne-au dat boierii pământ / Pentru al nostru mormânt”. La Cimitirul Eroilor din dealul Buzău sunt îngropați soldați de toate naționalitățile, din primul și al doilea Război Mondial. Când bisericuța veche a cimitirului s-a degradat, a trebuit refăcută din temelii în 1950, la atelierul de tâmplărie al bunicului Nițucă, ajutat necondiționat de Sile și Gică. După execuție, a fost transportată cu căruțele la cimitir, asamblată și predată la cheie lui Alexandru Morar pentru întreținere, el având evidența soldaților
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
și bunica Ilinca. Așa am considerat atunci că mama a făcut un act neloial acceptând divorțul. Abia mai târziu am putut s-o înțeleg, altfel, dacă nu accepta divorțul, ar fi fost demisă din învățământ, iar șansele de a-și reface viața și cariera la 35 de ani, cu doi copii, ar fi fost aproape nule. Nu-i mai puțin adevărat că, părăsind casa tatei, ea nu a încetat să-l iubească în taină de la distanță, o dată pe lună trimițând scrisoare
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
partenerelor sale toate secretele, dar chiar în clipa în care-l deține pe cel mai nevinovat dintre ele, regretă. Luciditatea îl face să destrame orice văl mistificator, dar, din această cauză, se simte atât de nefericit, încât ar dori să refacă iluzia. Analiza personajului masculin se întoarce împotriva lui, deși în mod normal confesiunea la fel ca și povestirea visului, o formă aparte de confesiune, ar trebui să aibă o valoare terapeutică, să ducă la eliberarea de complexe. La Sandu luciditatea
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
sinceritatea cea mai pură oscilează personalitatea scindată a lui Sandu. Pentru că îi este frică să trăiască în prezent imaginația se refugiază în jocul reconstrucției trecutului relației cu Irina. Obsedat de gelozie, cu mintea întunecată de dorința de răzbunare, Sandu nu reface numai mental scena posesiunii propriu-zise, așa cum se întâmplă în nuvelele cu Irina, ci vrea să știe cele mai mici amănunte ale trădării, realizând imaginar o cartografiere a orașului în care s-a produs “crima” reală sau imaginară: „De pildă, acum
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
și Supremația lui Bourne (realizat în 2004 tot de Paul Greengrass) n-ar fi. Decât o imagine și mai mișcată, care imită cât mai fidel realitatea. Însă am impresia că Greengrass (care între timp a realizat United 93, film care reface la milimetru momentul 11 Septembrie) a aplicat o aproximativ aceeași grilă metatextuală. Nu e suficient că mișcările lui Bourne și ale celor cu care intră în relație în locuri publice sunt urmărite pe monitoarele CIA-ului din New York, dar unii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2177_a_3502]
-
în continuare o teamă greu de înțeles, îl iau într-o accepțiune simplă, aproape etimologică: a privi ceva ca în oglindă, în lumina calmă a îndepărtării, spre a vedea deopotrivă ceea ce este echivoc sau incomprehensibil, distanța însăși care se tot reface. Voi lăsa deoparte, pe cât posibil, unele analize ce propun delimitări exacte, atitudini reactive și ferme, ce scot în afara jocului destule experiențe „lipsite de sens“. Sub astfel de atitudini, criteriile ajung asemeni unor arme, la fel și cuvintele care le însoțesc
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]