11,672 matches
-
romanul cu accente autobiografice De două mii de ani (1934). Protagonistul romanului - un alter ego al romancierului - opune numărului mic de bancheri evrei (Învinuiți că i-ar manipula, prin banii lor, pe politicienii români) o numeroasă armată de meseriași evrei care supraviețuiesc În mizerie : „Aș putea opune celor doi bancheri evrei de care vorbeai douăzeci, două mii, două sute de mii de meseriași evrei nefericiți, mizerabili, zbătându-se Între pâinea zilnică și foamea zilnică. Ei și ? Ți-ar zdruncina asta intuițiile ? Doamne ferește ! Nu vezi
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
tradiție imuabilă. „Știi cum e la noi - explică un locuitor al mahalalei evreiești din Dorohoiul Începutului de secol XX -, de cum Începe copilul a mișca limba, trebuie să Învețe a citi, ca să știe a se ruga” <endnote id="(197)"/>. „Lumea nu supraviețuiește decât prin răsuflarea copiilor care studiază”, se spune În Talmud <endnote id="(530, p. 83)"/>. Fenomenul nu a scăpat percepției unor români. „[Jidanca] face educația copiilor lor, care este la toți În genere aceiași - scria un jurnalist pe la 1885 - ; copilul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Nu ar fi aceasta singura asemănare Între portretul „evreului imaginar” și cel al Diavolului, nici singura legendă referitoare la deficiențele evreului la mers. De fapt, În această privință s-a dezvoltat o Întreagă mitologie. Mai ales În spațiul german a supraviețuit clișeul potrivit căruia evreii ar suferi de platfus. Dramaturgul elvețian Max Frisch utilizează În piesa Andora acest clișeu. Adepții explicațiilor raționaliste susțineau că această pretinsă „malformație evreiască” s-ar datora excesului de urbanizare a evreilor (citification, cum au numit-o
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
puțin, fărădelege” (Descriptio Moldaviae, XVII). Pe la 1780, consulul austriac Ign. St. Raicevich scria la rândul lui că românii nu consideră un păcat jefuirea unui necreștin sau chiar a unui creștin neortodox <endnote id="(378, p. 36)"/>. Această forma mentis a supraviețuit și În secolul al XIX-lea și chiar În secolul XX <endnote id="(266)"/> : „Bandiții - scria Iuliu Barasch În urma traversării Moldovei În 1841 - credeau, În vremile trecute, că nici nu trebuie să fie dați judecății pentru un omor săvârșit asupra
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
real În Europa Centrală și de Est, imaginea evreului laș, fricos, Înspăimântat chiar și de umbra sa - imagine pe jumătate adevărată, pe jumătate nedreaptă - era În măsură să rănească mândria „evreului real”. În tradiția orală a evreilor din Moldova au supraviețuit mai multe legende menite să demonstreze, dimpotrivă, curajul și loialitatea lor În secolele XV-XVII. Nu este exclus ca unele dintre ele să aibă un sâmbure de adevăr. Se spune că evreii din Roman, Piatra-Neamț și Târgu Neamț i- au ajutat
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
le reproșează Cristos Însuși, Într-un text esenian apocrif, intitulat Evanghelia păcii : „voi vă Închideți ochii, ca să nu vedeți ; voi vă astupați urechile, ca să nu auziți [legea lui Dumnezeu]” <endnote id="(63, p. 67)"/>. Se pare că această imagine a supraviețuit până În epoca modernă. Într-un roman polonez despre evrei, Levi și Sara, scris În 1821 de Julian Ursyn Niemcewicz, se spune că, „atunci când trece pe lângă o biserică și aude cântece bisericești sau dangăt de clopote, copilul [evreu] trebuie să-și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
decât la Dumnezeu. El este cel care ridică vălul de pe ochii femeii ce Întruchipează Sinagoga cieca, precum Într-o miniatură dintr-un manuscris francez din secolul al XII-lea <endnote id="(63, p. 120)"/>. Este o imagine mentală care va supraviețui secole de-a rândul, devenind un loc comun atât În legendele populare, cât și În reprezentările iconografice, atât În imaginarul oamenilor de rând, cât și În cel al nobililor. În 1689, de exemplu, Într-o scrisoare În care povestește Încercarea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de protejare a muritorului la apariția orbitoare a zeului cu chipul său real. Profetul Isaia, de pildă, se crede „un om pierdut”, „căci pe Împăratul Domnul Savaot l-am văzut cu ochii mei” (Isaia 6, 5). Nici Semele nu poate supraviețui apariției chipului incandescent al lui Zeus, În adevărata sa splendoare divină („Trupul muritor al Semelei n-a putut suporta văpaia cerească și a ars” ; cf. Ovidiu, Metamorfoze, III). În măsura În care este autentică, influența de care aminteam provine probabil din episodul neotestamentar
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Faptele apostolilor 13, 11). „Plin fiind de Duhul Sfânt”, Pavel poate acum să provoace altora experiența inițiatică pe care a trăit-o el Însuși „pe drumul Damascului”. Un simptom al trăiniciei imaginii-clișeu a „evreului orb” este faptul că ea a supraviețuit secole de-a rândul, fiind preluată chiar și de intelectualii, politicienii și publiciștii din epoca interbelică. O supraviețuire cu atât mai interesantă cu cât acest stereotip a trecut fără modificări esențiale - ci doar cu unele adaptări - din spațiul culturii tradiționale
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cu cânele de Iuda”. Luptând cu „tunul” (tunetul), cu fulgerul și cu cuvântul, Isus Își Învinge adversarii, alungându-i În același loc : „Pe gura Iadului,/ Pe la para focului” <endnote id="(358, pp. 87 și 94)"/>. Imagologie vizuală Motivul literar a supraviețuit În paralel cu cel iconografic. În vestul Europei, În miniaturile din secolele XII-XIII, evreii sunt adesea figurați În scena Judecății de apoi. De regulă, ei sunt torturați de demoni, fiind Împinși fie În gura căscată a monstrului ofidian care personifică
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
coadă și coarne. „Încornoratule !”, i se spune personajului evreu În jocurile populare de păpuși din România <endnote id="(23, p. 141)"/>. Evident, evreul putea să-și ascundă coada, dar coarnele mai greu, așa că este uimitor că anume acest stereotip a supraviețuit totuși, În pofida faptului că (in)existența acestui accesoriu fizic din creștetul capului putea fi ușor verificată. Joshua Trachtenberg relatează o experiență personală simptomatică, petrecută În primele decenii ale secolului XX : „Odată, În timpul unei călătorii prin Kansas (SUA), am Întâlnit un
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Odată, În timpul unei călătorii prin Kansas (SUA), am Întâlnit un fermier care a refuzat să creadă că sunt evreu, pentru că nu aveam coarne pe cap” <endnote id="(242, p. 227)"/>. Se pare că stereotipurile referitoare la evrei se conservă și supraviețuiesc mai bine În zonele fără sau cu puțini evrei. În astfel de locuri, „evreul imaginar” se dezvoltă nestingherit, clișeele care-l compun neputând fi corectate de prezența modelului real. Cu alte cuvinte, existența „evreului real” probează inexistența unor vicii puse
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Împotriva stelei cu șase colțuri, „emblema iudaismului, a francmasoneriei și a bolșevismului”. Comunistul evreu Troțki „simbolizează intoleranța satanică a revoluției permanente, revolta evreului rătăcitor” <endnote id="(693, I, p. 151)"/>. Asocierea comunismului cu evreul și a acestuia cu Satana a supraviețuit fără probleme timp de jumătate de secol, reapărând În paginile unui cotidian românesc de mare tiraj, Într-un articol intitulat „Creștinism și Comunism” : „Marx a adus comunismul pentru că era evreu, iar evreul e Satana, e Antihrist” (Adevărul de duminică, 18
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
după o călătorie În Moldova, medicul francez Eugène Léger scria următoarele despre credințele moldovenilor : „Totdeauna nenorociții evrei. De plouă, de bate vântul, de grindină. Evreul e pricina” <endnote id="(164, p. 152)"/>. Acest tip de receptare a evreului/străinului a supraviețuit până În zilele noastre : „Ca de obicei, În România, chiar și de secetă erau de vină jidanii” - scria prin 1963 A. Schwefelberg În memoriile sale <endnote id="(537, p. 84)"/> - și „De se Întâmplă ceva rău, oamenii cată tot la el
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cele demonice, nu lipsesc cu totul din scenariul magic În care este implicat evreul În estul continentului. Pe de altă parte, slaba urbanizare, persistența unor relații socio -economice cvasi-feudale sau precapitaliste au făcut ca În această parte a Europei să supraviețuiască până târziu (Începutul secolului XX) importante colectivități cu mod de viață tradițional și cu mentalități premoderne. În foarte mare măsură, În cadrul acestor colectivități se practicau activități tradiționale (agricultură, păstorit etc.) strict dependente de condițiile meteoro lo gice. Seceta prelungită, ploaia
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
acestor eresuri nu numai că nu a dispărut, dar chiar s-a accentuat odată cu comutarea de care aminteam. Pare a fi vorba de un straniu sacrificiu uman, real sau imaginar, legat de puterea magică asupra fenomenelor meteorologice. Sugestii similare au supraviețuit degradate și În folclorul copiilor, În unele descântece magice de oprire a furtunilor și a ploilor excesive : „Cu cuțitul lui [arhanghelul] Mihai/ Taie capul jidului” <endnote id="(35, p. 164)"/>. Poate că o reminiscență a unui arhaic ritual de xenocid
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
israiltean robia din Vavilon, În care românii gem și acuma” (episcopul de Oradea Vasile Erdélyi, 1850). Chiar dacă soarta românilor din Transilvania nu a fost Întotdeauna și În mod explicit raportată la cea a evreilor, motivul „românului rătăcitor”, „fără țară”, a supraviețuit În imaginarul autoidentitar vehiculat de cărturarii ardeleni până târziu. Mai exact, până În 1918, la unirea Transilvaniei cu România. În 1916, de exemplu, poetul naționalist Octavian Goga publica un Întreg volum de poeme cu titlul Cântece fără țară, În care asemăna
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
evreul este inteligent, instruit și priceput În afaceri, evreica este frumoasă, elegantă și virtuoasă, evreii sunt foarte religioși, buni familiști, solidari Între ei etc. De data aceasta am să aduc În discuție o Însușire magică foarte puternică, odată ce ea a supraviețuit În mentalitatea populară până În zilele noastre, iar supraviețuirea ei s-a produs În pofida faptului că evreul este privit În popor cu destulă antipatie. În conformitate cu o veche credință populară românească, atunci când un creștin se Întâlnește la Început de drum cu un
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
o unică atestare) este mai rară, dar ar putea fi simptomatică, tocmai pentru că țiganul și turcul apar În formele mai arhaice ale superstiției. Nu este foarte limpede care este logica gândirii magice care a generat și apoi a făcut să supraviețuiască o astfel de credință. De fapt, sunt mai multe explicații posibile, fiecare cu argumentele și contraargumentele ei. În loc să optez tranșant pentru una dintre ele, voi Încerca să le prezint pe scurt : 1) Cu precauțiile de rigoare, s-ar putea invoca
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
vezi capitolul „Jidan murdar, jidan Împuțit”). Ar fi un exemplu interesant privind modul În care un stereotip negativ poate genera unul de semn opus. În ceea ce privește calitățile magice ale murdăriei, nu voi face decât să amintesc câteva superstiții cunoscute. Ele au supraviețuit În diverse forme relictuale În toată Europa, nu numai În civilizațiile tradiționale, ci și În cele urbane contemporane - dovadă a forței și vechimii acestui tip de gândire magică : credința că Întâlnirea cu un coșar (sau atingerea lui) ar fi de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În vreunul dintre drumurile parcurse cu prilejul nunții se Întâlnește un preot, este un semn de rău augur și trebuie luate imediat măsuri magice de contracarare a acestui ghinion <endnote id="(99, I, p. 162)"/>. Superstiții similare În esență au supraviețuit trecând din mediul rural În cel al clasei mijlocii, al târgoveților și al micilor negustori din secolul al XIX-lea : „Un negustor sau un meșteșugar român din popor crede că, dacă banii pe care Îi câștigă mai Întâi dimineață [safteaua
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și Încă vie !) - poate fi „Înmânat” Parlamentului român pentru rezolva rea unei probleme atât de importante („problema evreiască”, așa zicând). Astfel a fost Înțeleasă până acum pictura lui Grigorescu din 1880 : o privire ironică asupra unui om care Încearcă să supraviețuiască Într-o societate coruptă. Având Însă În vedere informațiile cuprinse În acest capitol, este posibil ca pictura Evreul cu gâsca să aibă și o altă semnificație. Ar putea fi vorba despre unele reminiscențe ale vechiului obicei augural, cu valențe rituale
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
sau gâscă). După cum am văzut, se pare că - la nivel oficial - obiceiul a fost sistat În timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza (1859-1866), cu doar vreo 15-20 de ani Înainte de realizarea picturii de către Grigorescu. Este evident că, la nivel popular, a supraviețuit obiceiul magic referitor la polaznic și la darul de bun augur oferit de un evreu. Privită din această perspectivă, situația reprezentată de pictor nu devine mai puțin comică, dar realitatea socio-culturală din spatele ei devine mai complexă. 7. Jidovii sau Uriașii
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
căpcăuni sau tătari”, pe de altă parte, dar acestea sunt rare și irelevante. Pornind de la o premisă greșită („jidov” = „tătar”), Șăineanu ajunge la o concluzie greșită și la o falsă explicație istoricistă. El crede că prin „jidovii tătari” ar fi supraviețuit În tradiția populară memoria khazarilor <endnote id="(1)"/>, o populație turcică de la nord de Caucaz, care În secolul al VIII-lea a trecut la mozaism, iar În secolele XII-XIII a invadat estul Europei <endnote id="(vezi 869 și 248)"/>. „Căutând
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și excesiv În imaginarul popular românesc, care a preluat o parte dintre atributele unui arhaic zeu al furtunii, Sfântul Ilie trece la executarea unui fel de „soluție finală” : Jidovii că-i prăpădea, Numai unu că-mi scăpa. Singurul evreu care supraviețuiește etnocidului se ascunde „subt aripa Domnului”. Dumnezeu Îl roagă pe Sfântul Ilie să-l ierte, ca să nu dispară tot neamul evreiesc : Mă Ilie, dumneata, Doar pe ăsta l-o-ai ierta, Că le perdem sămânța ! Sfântul Ilie refuză să se
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]