8,615 matches
-
roșii și vărgate și nisipuri), tortonian-sarmațian (depozitele sarmațiene = marne, marne nisipoase și nisipuri) și pliocen (depozitele pannoniene = nisipuri cuarțoase și micacee, argile marnoase și pietrișuri). Depozitele pleistocene (pietrișuri și nisipuri), întâlnite cu precădere pe stânga Secașului Mic, intră în componența teraselor, iar cele holocene (nisipuri și pietrișuri aluvionare), în componența luncilor. are o suprafață de 356 km², cu lungimea de 32 km și lățimea medie de 11 km. Altitudinea medie a reliefului este de 367 m, cea maximă de 580 m
Bazinul Secașului Mic () [Corola-website/Science/316655_a_317984]
-
versantului stâng de 60 km² (17%). Densitatea fragmentării are valori cuprinse între 0 și 3,6 km/km². Valorile de sub 1 km/km² sunt predominante, ocupând o suprafață de circa 165 km² (47% din total), corespunzătoare interfluviilor și podurilor de terasă și numai rar este depășită valoarea de 2,5 km/km², în ariile de confluențe și în bazinele de recepție ale torenților. În general, valori mai ridicate se întâlnesc la confluențele afluenților cu Secașul Mic și în bazinele superioare ale
Bazinul Secașului Mic () [Corola-website/Science/316655_a_317984]
-
Mic și în bazinele superioare ale acestora, unde au loc intense procese de eroziune. Energia reliefului are valori moderate, nedepășind 200 m. Valori mici ale energiei de relief (sub 50 m) sunt caracteristice majorității suprafețelor, corespunzând culoarelor largi de vale, teraselor, dar și cursurilor superioare ale afluenților, iar cele mai ridicate, cuprinse adesea între 50 și 100 m sunt caracteristice părților superioare ale versanților. Suprafețele orizontale și slab înclinate, cu valori ale pantelor sub 6, reprezintă 37% din teritoriul bazinului, totalizând
Bazinul Secașului Mic () [Corola-website/Science/316655_a_317984]
-
curgere a unor afluenți. Versanții din stânga bazinului au orientări nord-vestice și vestice, pe partea dreaptă a văilor afluente Secașului Mic și sud-estice și estice, pe stânga acestora. Versanții cu expoziție nordică sunt frecvenți în apropierea cumpenei de ape a bazinului. Terasele. În urma unor studii aprofundate, N. Raboca (1976, 1997) a delimitat în bazinul Secașului Mic următoarele nivele de terasă: nivelul de 9-10 m, în cuprinsul localităților Secășel, Roșia de Secaș și Broșteni; nivelul de 18-25 m, între localitatea Broșteni și confluența
Bazinul Secașului Mic () [Corola-website/Science/316655_a_317984]
-
Secașului Mic și sud-estice și estice, pe stânga acestora. Versanții cu expoziție nordică sunt frecvenți în apropierea cumpenei de ape a bazinului. Terasele. În urma unor studii aprofundate, N. Raboca (1976, 1997) a delimitat în bazinul Secașului Mic următoarele nivele de terasă: nivelul de 9-10 m, în cuprinsul localităților Secășel, Roșia de Secaș și Broșteni; nivelul de 18-25 m, între localitatea Broșteni și confluența Secașului Mic cu Valea Berghinului, în apropierea satului Secășel și în aval de Roșia de Secaș; nivelul de
Bazinul Secașului Mic () [Corola-website/Science/316655_a_317984]
-
în bazinul inferior al Secașului Mic, în aval de confluența cu Valea Gârbăului; nivelul de 70-85 m, prezintă pe toată lungimea râului fragmente mai puțin conturate; nivelul de 90-120 m se prezintă sub forma unor umeri cu elemente morfometrice caracteristice terasei și care se racordează cu nivelul inferior (de eroziune) al Secașelor, pe partea dreaptă a bazinului, în aval de localitatea Secășel. Lunca Secașului Mic, constituită din depozite aluviale, se prezintă ca o fâșie continuă de-a lungul râului, cu lățimi
Bazinul Secașului Mic () [Corola-website/Science/316655_a_317984]
-
râului, cu lățimi care variază de la câțiva zeci de metri până la 2,5 km. Se ridică deasupra râului cu 0,5 - 4,5 m și este plată și uniformă în partea dinspre Secașul Mic și ușor înclinată la contactul cu terasele și versanții. Datorită litologiei și materialelor aduse de pe versanți, lunca prezintă două zone înguste: în amonte de Roșia de Secaș și la Broșteni. Pluviodenudarea și eroziunea în suprafață se manifestă în timpul ploilor torențiale pe aproximativ 40% din suprafața studiată, în
Bazinul Secașului Mic () [Corola-website/Science/316655_a_317984]
-
mm în luna iulie. Apele subterane (freatice și captive) sunt acumulate în depozitele paleogen-neogene și cuaternare. Apele freatice se află la adâncimi cuprinse între 0,5 și 10 m și apar la zi în cuprinsul luncilor joasee și la baza teraselor inferioare sub formă de izvoare de terasă. Apele curgătoare sunt reprezentate de râurile Mureș, Târnava și Târnava Mică și de pâraie (Râtu, Valea Fărăului, Valea Pănade, Dunărița ș.a.). În cele mai multe cazuri afluenții pâraie au caracter temporar, ele menținându-se vara
Dealurile Lopadei () [Corola-website/Science/316796_a_318125]
-
și captive) sunt acumulate în depozitele paleogen-neogene și cuaternare. Apele freatice se află la adâncimi cuprinse între 0,5 și 10 m și apar la zi în cuprinsul luncilor joasee și la baza teraselor inferioare sub formă de izvoare de terasă. Apele curgătoare sunt reprezentate de râurile Mureș, Târnava și Târnava Mică și de pâraie (Râtu, Valea Fărăului, Valea Pănade, Dunărița ș.a.). În cele mai multe cazuri afluenții pâraie au caracter temporar, ele menținându-se vara doar sub forma unui fir îngust de
Dealurile Lopadei () [Corola-website/Science/316796_a_318125]
-
spre a înlătura primejdia. Mânăstirea va fi închisă cu severitate pentru tot ceea ce vine din afară. Nici un bărbat nu va fi admis, nici un ochi străin nu va putea surprinde piosul mister al intimității monastice. Împărăteasa interzice, cu grijă, construirea de terase în apropierea sfintei case, de unde privirile indiscrete s-ar opri în curtea mânăstirii; interzice ca în suita doamnelor din aristocrație, admise să viziteze mânăstirea, vreun bărbat, fie chiar și eunuc, să treacă zidul protector. Pentru mai multăsiguranță, chiar și cântăreții
Irina Ducas () [Corola-website/Science/315014_a_316343]
-
cu religia politeistă și cu puterea regală, pentru glorificarea ei. Fiind un popor de războinici, cel mai important tip de construcție creat de sumerieni este palatul-fortăreață. Acesta este bine apărat de ziduri foarte groase și foarte înalte, fără deschideri, cu terase artificiale și așezate pe înălțimi. De plan dreptunghiular, palatele sunt construcții complexe prin numărul mare de camere pentru locuit, recepții, dependințe. Aceste camere sunt așezate în jurul unei curți interioare, centrale, nu au ferestre și sunt acoperite cu tavane drepte și
Arta mesopotamiană () [Corola-website/Science/315155_a_316484]
-
regelui Naram-Sin, Stindardul din Ur. Această artă se dezvoltă în orașe importante ca Assur și Ninive. Datorită expansiunii asirienilor, în arta lor se regăsesc certe influențe sumero-akkadiene și babiloniene. Cea mai importantă construcție este palatul, un edificiu impunător ridicat pe terase artificiale înalte. Aceste palate se întindeau pe suprafețe mari și aveau porți de intrare impozante, scări monumentale, turnuri și creneluri. Turnurile erau decorate în relief, cu figuri uriașe de animale reale sau fantastice. Între zidurile palatului se aflau numeroase curți
Arta mesopotamiană () [Corola-website/Science/315155_a_316484]
-
din mai multe edificii. Se remarcă templul ca o platformă scobită în stâncă, la care vârful colinei alăturate ține loc de piramidă și utilizarea peristilului. Interiorul templului este decorat cu reliefuri înfățișându-l pe faraon în compania divinităților. Stilul de terasă își găsește expresia maximă în perioada reginei Hatșepsut care, tot aici, dar puțin mai la nord și o jumătate de mileniu mai târziu, construiește un templu care va deveni celebru. În afara de complexul funerar inițiat de Mentuhotep I și continuat
Arta în Egiptul antic () [Corola-website/Science/315146_a_316475]
-
fost ținut Freud de către naziști. A desenat cu o acuratețe aparte obiecte de mobilier și detalii arhitectonice. Scaunul si biroul lui Freud Tot în 2000 lansează seria “Monștri”. Alcătuită din 13 lucrări de mari dimensiuni, “Porțile iadului” (Hell's Gate), “Terasa” (The Ledge) sau “Bestia” (Beast) sunt doar cateva din titlurile ce compun această impresionantă serie îmbrăcată cu o randare barocă. Apa ocupă cam două treimi dintr-o lume făcută pentru om care culmea... nu are branhii. În 2002 lansează o
Robert Longo () [Corola-website/Science/318809_a_320138]
-
Limes-ului Transalutan, a fost semnalat prima dată de August Treboniu Laurian, care scrie despre acesta că este "„lung de 350 pași și lat de 390 pași, înconjurat de un val adînc de 1,80 metri"". Acesta era situat pe terasa joasă inundabilă a Dunării, fapt pentru care aproximativ o treime din suprafața fortificației a fost distrusă de ape. Astăzi, din suprafața sa se păstrează o porțiune de 225 x 300 m. Castrul este înscris la Nr. 55, în Lista monumentelor
Castrul roman de la Ciuperceni () [Corola-website/Science/316012_a_317341]
-
roșu-maroniu depresantă. Din această sală se poate continua pe Galeria Jenel, o diaclaza înaltă de până la 22 m. Se poate înainta pe podeaua întreruptă pe alocuri de gururi de un alb ireal înconjurate de negrul funebru al stâncii sau pe terase de eroziune superioare printre ciorchini de clusterite, coralite, coloane, draperi... Culorile sunt aici ireale, de la albul de cocos al gururilor și perlelor de caverna, la galben și maro, roșu și vânat până la negru pe speleotemele de la înălțime. Galeria se tremină
Peștera-aven ghețarul de sub Zgurăști () [Corola-website/Science/316003_a_317332]
-
10 m e colmatata parțial cu trunchiuri de copaci care încurcă la coborâre dar ajuta la urcare. La baza primului puț se află o sală în pantă. Coardă se leagă de un buștean prins între pereți. Verticală are o mică terasă la 3 m apoi mai cade 8 m într-o sală plină cu bolovăni, Sala Doru. La întoarcere, un bun cățărător poate evita această vericală cățărând peretele din stânga și traversând apoi până la treaptă intermediară. Din Sală Doru coardă se prinde
Avenul din Șesuri () [Corola-website/Science/316058_a_317387]
-
apei la zi în Izbucul Poliței. este una dintre cele mai interesante peșteri din Munții Apuseni prin variația aspectelor pe care le prezintă și prin geneză să complexă. Ea prezintă toate tipurile de galerii (de presiune, diaclaze cu nivele și terase, cu oglinzi de fricțiune), iar denivelările pun în mod clar în evidență etapele de formare. Aven foarte dificil, se recomandă echipelor cu multă experiență. Sunt necesare costume impermeabile, cizme, cască, mai multe surse de lumină, corzi, coborâtoare, blocatoare, pitoane. Nu
Avenul din Șesuri () [Corola-website/Science/316058_a_317387]
-
s-a pus mochetă la etaj, au fost construite cinci băi placate cu gresie și faianță, au fost instalate geamuri de termopan PVC de mahon, s-au finisat interioarele etc. În prezent, clădirea are 15 camere, 5 băi și 3 terase. La începutului anului 2008, Laurențiu Popescu a scos la vânzare conacul boieresc din Voinești, postând anunțuri pe siturile Internet specializate în acest gen de tranzacții, în care cerea un preț de 1 - 1,3 milioane de euro. În mai 2008
Conacul din Voinești () [Corola-website/Science/316185_a_317514]
-
a fost inclus în Lista Monumentelor de Cultură din 1955, legiferată prin H.C.M. nr. 661 din 1955. Conacul a fost puternic deteriorat de cutremurul din 4 martie 1977, fiind avariate în mare măsură zidurile exterioare și mai ales parterul clădirii, terasele și acoperișul. Ținându-se seama de valoarea istorică a monumentului, Secția de proiectare a Consiliului popular al județului Vaslui a întocmit în 1978 un proiect de consolidare și reparații capitale, care a fost avizat la 8 martie 1979 de Consiliul
Conacul din Solești () [Corola-website/Science/316176_a_317505]
-
conacului, acesta a început să se degradeze, astăzi fiind practic o ruină. Pereții portanți erau deja fisurați în urma cutremurelor din 1977 și 1990. După Revoluția din decembrie 1989, conacul a fost vandalizat de oameni: zidurile sunt fisurate și parțial căzute, terasa de pe fațada de vest este prăbușită, acoperișul din zona de sud-est este distrus de intemperii, tabla din aramă de pe acoperiș a fost înlocuită cu una ruginită și spartă pe alocuri, planșeele sunt fisurate și parțial dislocate, pardoselile și tâmplăria din
Conacul din Solești () [Corola-website/Science/316176_a_317505]
-
principală (de est) se află o galerie cu trei deschideri în arc în plin cintru și două arcuri teșite, sprijinite pe șase stâlpi de cărămidă cu secțiune pătrată. Această galerie servea ca boltă de trăsuri. Deasupra galeriei se află o terasă, ce avea inițial o balustradă din fier forjat, surmontată de coloane adosate și un fronton triunghiular. Fațada de vest prezintă un corp în rezalit, având dispusă avansat o galerie cu trei deschideri în arc în plin cintru, deasupra căreia se
Conacul din Solești () [Corola-website/Science/316176_a_317505]
-
inițial o balustradă din fier forjat, surmontată de coloane adosate și un fronton triunghiular. Fațada de vest prezintă un corp în rezalit, având dispusă avansat o galerie cu trei deschideri în arc în plin cintru, deasupra căreia se află o terasă mai mică decât cea de pe fațada de est. Fațadele conțin elemente din repertoriul neoclasic: fronton triunghiular, pilaștri, casetoane (deasupra ferestrelor) și ancadramente ale ferestrelor de formă rectangulară și adâncite în zidărie. Conacul are trei nivele (demisol, parter și etaj), cele
Conacul din Solești () [Corola-website/Science/316176_a_317505]
-
din care se accede în toate camerele prin intermediul a trei culoare. În holul central se află o scară monumentală de lemn cu balustrada sculptată. Latura de est a fațadei are o boltă de trăsuri cu arcade la parter și o terasă neacoperită la etaj. Cele 15 camere și 3 coridoare aveau decorație interioară în stuc și sobe din teracotă de epocă.
Conacul din Solești () [Corola-website/Science/316176_a_317505]
-
fie la « bis », fie la faptul că apartamentul se află la primul etaj. Numărul urmat de o literă este de fapt un număr separat și indica un apartament de la primul etaj al unei case rezidențiale care făcea parte dintr-o terasă în stil georgian. Locul casei - dacă ar fi existat vreodată (vezi mai jos) - a fost mult disputat de către experții holmesologi, deoarece adresa nu exista în anul 1887 când a fost publicată prima povestire despre Sherlock Holmes. "Ne-am întâlnit a
221B Baker Street () [Corola-website/Science/320022_a_321351]